Analiza răspunsurilor standardizate primite de la Direcția Generală Financiară a MAI privind declasificarea Ordinului S/7/2018
În ultimele săptămâni, mai mulți polițiști, membri ai SPRD, au solicitat Ministerului Afacerilor Interne declasificarea Ordinului ministrului nr. S/7/2018 privind salarizarea personalului MAI. Documentele obținute arată un tipar îngrijorător: funcționari din structurile financiare ale ministerului își arogă competențe care, conform legii, aparțin exclusiv ministrului.
Transparență versus opacitate: două ministere, două abordări radical diferite
Un aspect deosebit de relevant în acest caz este contrastul flagrant între abordarea Ministerului Justiției (Poliția de Penitenciare) și cea a Ministerului Afacerilor Interne. În timp ce Ministerul Justiției a publicat în Monitorul Oficial nr. 556/03.07.2018 Ordinul nr. 2.415/C/2018 cu normele metodologice pentru aplicarea Legii 153/2017 privind salarizarea personalului cu statut special, Ministerul Afacerilor Interne a ales să clasifice un act normativ similar (OMAI nr. S/7/2018) ca “secret de serviciu”.
Ambele ordine reglementează aceeași familie ocupațională și același tip de personal (cu statut special), dar în timp ce unul este caracterizat de TRANSPARENȚĂ TOTALĂ, celălalt este marcat de OPACITATE TOTALĂ – o diferență care ridică serioase semne de întrebare cu privire la motivele reale ale secretizării.
Un șablon de refuz fără bază legală
Analiza comparativă a răspunsurilor primite de la Direcția Generală Financiară a MAI de către Durloi Alexandru, Goste Cristian Călin, Miercan Ionuț-Cătălin și Rusu Alin Sebastian, toate datate 5 iunie 2025, relevă un text identic, semnat de aceleași persoane: chestor principal de poliție Răzvan Grecu (Director General) și comisar-șef de poliție Ioan Muscalu (Șef Serviciu).
Toate aceste răspunsuri refuză declasificarea ordinului ministrului utilizând aceeași justificare: “până în prezent, Hotărârea Guvernului nr. 0610/2017 nu a fost declasificată, nu se pot realiza demersurile în vederea inițierii procedurii de declasificare a ordinului menționat, integral sau parțial.”
Ceea ce cei doi funcționari ascund în mod deliberat este un fapt esențial: Hotărârea Guvernului nr. 0610/2017 a fost clasificată chiar la cererea inițiatorilor – tocmai structurile financiare din MAI. Astfel, contabilii cu grade de politisti care acum invocă imposibilitatea declasificării ordinului ministerial sunt exact cei care au solicitat clasificarea hotărârii de guvern( alaturi de tovarasii lor in rele, contabilii din MAPN) în primul rând, creând un cerc vicios perfect pentru a menține opacitatea și a împiedica transparența.
Interesul ascuns al funcționarilor financiari în menținerea secretizării
Există motive întemeiate pentru a pune la îndoială buna-credință a celor doi funcționari, Răzvan Grecu și Ioan Muscalu, în abordarea acestei chestiuni. Menținerea clasificării documentelor le oferă o marjă largă de manevră în interpretarea și aplicarea prevederilor privind majorările salariale, fără a fi supuși controlului public sau judiciar. (Sa nu uitati ce au facut cu “excelenta”, pana in decembrie 2023. Daca nu era Emil Pascut sa va explice public, abuzurile lui Grecu, si sa va dezvaluie corespondenta lor secreta cu Ministerul Muncii, scapau fara sa afle nimeni din cei pagubiti!)
Secretizarea normelor de salarizare permite aplicarea discriminatorie a majorărilor și sporurilor, creând un sistem de recompense bazat pe loialitate personală sau alte criterii subiective, mai degrabă decât pe merite profesionale și prevederi legale clare. În acest context, funcționarii cu putere de decizie în domeniul financiar pot controla resursele și pot influența comportamentul personalului din întregul minister.
Mai mult, menținerea clasificării protejează de răspundere juridică pe cei care au elaborat și implementat aceste norme, întrucât personalul afectat nu poate contesta în instanță prevederi pe care nu le poate consulta integral. Acest lucru explică și rezistența indarjita a celor doi funcționari în fața solicitărilor de declasificare, în ciuda argumentelor juridice solide care demonstrează ilegalitatea poziției lor.
Conflictul de interese direct al lui Grecu și Muscalu
Răzvan Grecu și Ioan Muscalu se află într-un evident și grav conflict de interese în soluționarea cererilor de declasificare. În calitate de funcționari ai Direcției Generale Financiare, ei beneficiază personal de majorarea salarială Bayraktar, în procent considerabil mai mare decât unele structuri de polițiști care desfășoară activități operative reale de poliție.
Mai mult, în cazul declasificării Ordinului S/7/2018, acești funcționari ar pierde sporul de confidențialitate de care beneficiază tocmai datorită clasificării excesive și nejustificate a metodologiei de salarizare pe care o gestionează. Astfel,Grecu si Muscalu au un interes financiar direct și personal în menținerea secretizării acestor acte normative, ceea ce îi descalifică din punct de vedere legal și etic de la soluționarea cererilor de declasificare.
Este inadmisibil ca persoane care beneficiază direct de pe urma secretizării să fie tot cele care decid asupra cererilor de declasificare, aceasta reprezentând o încălcare flagrantă a principiilor care guvernează administrația publică și un abuz de putere care trebuie sancționat.
Încălcarea flagrantă a legislației privind informațiile clasificate
Ceea ce face ca această situație să fie profund problematică din punct de vedere legal este ignorarea completă a art. 24 alin. (10) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, care prevede explicit: “Declasificarea ori trecerea la un nivel inferior de clasificare este realizată de persoanele sau autoritățile publice competente să aprobe clasificarea și nivelul de secretizare a informațiilor respective.”
Ținând cont că Ordinul S/7/2018 a fost emis și clasificat de ministrul afacerilor interne, doar acesta are competența legală de a decide asupra declasificării sale, nu funcționarii Direcției Generale Financiare, indiferent de funcțiile pe care le ocupă.
O problemă de organizare instituțională și responsabilitate juridică
OUG nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne stabilește fără echivoc, la art. 7 alin. (1), că “Conducerea Ministerului Afacerilor Interne se exercită de către ministru.” Mai mult, conform alin. (5) al aceluiași articol, “În exercitarea atribuţiilor legale, ministrul afacerilor interne emite ordine şi instrucţiuni, care pot avea caracter normativ sau individual.”
Competența de a declasifica un ordin ministerial nu poate fi delegată structurilor subordonate, aceasta fiind o atribuție care se exercită nemijlocit de către ministru în temeiul unor acte normative de nivel superior, așa cum prevede și art. 1 alin. (4) din Ordinul nr. 145/2023 privind principiile și cadrul de coordonare a activității și delegarea unor competențe de coordonare în cadrul MAI.
Consecințe pentru personalul MAI
Dincolo de aspectele juridice, această situație are implicații directe asupra drepturilor salariale ale angajaților MAI. Ordinul S/7/2018, prin Anexa nr. 18, conține prevederi care restricționează acordarea majorărilor salariale prevăzute de OUG nr. 26/2024, majorări care pot ajunge până la 30% din solda de funcție/salariul de functie.
Menținerea clasificării “secret de stat” a acestui ordin împiedică verificarea publică a legalității acestor restricții și, implicit, accesul la justiție pentru cei afectați. Este greu de înțeles de ce un act normativ care reglementează drepturi salariale – și care la Ministerul Justiției este complet transparent – trebuie să rămână secret la MAI, dacă nu pentru a ascunde eventuale abuzuri sau ilegalități.
Alt abuz ce se vrea ascuns, de catre DGF, prin secretizarea OMAI S/7/2018- Situația prefecturilor și arhivelor naționale
Un aspect important care trebuie evidențiat este situația prefecturilor și arhivelor naționale, structuri aflate în subordinea MAI. Potrivit surselor noastre, contrar scopului OUG 26/2024 , personalul fara calitate de politist sau cadru militar din aceste instituții ar primi majorarea Bayraktar fără a avea dreptul legal la aceasta, beneficiind de tratament preferențial în detrimentul altor categorii de personal din minister.
Secretizarea actelor normative care reglementează salarizarea permite această practică discriminatorie, întrucât funcționarii din prefecturi și arhive primesc sporuri și majorări (privilegii) pe baza unor interpretări selective ale prevederilor actelor normative (lege, OUG) pretins puse in aplicare prin OMAi S/7/2018 (care este doar o metodologie de aplicare a acestor norme de rang superior, fara sa poata modifica, adauga la norma superioara), fără ca acest lucru să poată fi supus controlului public sau judiciar.
Această situație reprezintă un evident conflict de interese, întrucât același aparat financiar care beneficiază de discreția oferită de secretizare este cel care refuză declasificarea documentelor relevante. Mai mult, se creează o relație de dependență și loialitate personală între funcționarii Direcției Generale Financiare și personalul prefecturilor și arhivelor, care primește avantaje financiare nemeritate în schimbul susținerii status quo-ului opac și netransparent.
Pai poate chiar din cauza asta aveti la circulatie si la dispecerate, procente mici din majorare, poate de asta exista acele conditii peste conditii abuzive de taiere/reducere a majorarii ( bine, mustrare, tragere, sport, etc, etc). Aveau nevoie de bani din care sa plateasca majorarea Bayraktar si unor categorii care nu au fost avute in vedere de legiuitor si care, chiar daca fac parte din MAI, nu fac parte din structurile de ordine publica!
Necesitatea intervenției prompte a ministrului
Această situație necesită intervenția imediată a ministrului afacerilor interne, care trebuie să:
- Analizeze personal solicitările de declasificare a Ordinului S/7/2018
- Clarifice competențele în materie de declasificare a documentelor clasificate în cadrul ministerului
- Investigheze circumstanțele în care funcționarii Direcției Generale Financiare și-au arogat competențe rezervate exclusiv ministrului
- Dispună măsuri disciplinare, dacă se constată că acești funcționari au acționat fără împuternicire expresă
- Explice diferența de abordare față de Ministerul Justiției în privința transparenței actelor normative similare
- Inițieze demersurile pentru declasificarea HG 0610/2017, având în vedere că ministerul însuși a fost inițiatorul clasificării acesteia
- Elimine conflictul de interese existent între structurile care au solicitat clasificarea și cele care acum refuză declasificarea
- Asigure respectarea principiilor de transparență în cadrul tuturor instituțiilor din subordinea MAI, inclusiv prefecturi și arhive
- Investigheze motivele reale pentru care Răzvan Grecu și Ioan Muscalu insistă să mențină secretizarea unor documente ce reglementează drepturi salariale
- Verifice legalitatea acordării de majorări salariale personalului din prefecturi și arhive naționale în baza unor interpretări selective ale actelor normative clasificate
Dreptul de acces la informațiile de interes public și transparența actului administrativ sunt piloni esențiali ai unei democrații funcționale. Practica de a clasifica excesiv documente administrative pentru a le sustrage controlului public și de a delega ilegal competențe exclusive ale conducătorilor instituțiilor publice către funcționari subordonați trebuie stopată.
“Niciun funcționar public, indiferent de rang, nu poate fi mai presus de lege. Legea prevede clar că doar ministrul poate declasifica un document pe care tot el l-a clasificat. Este inacceptabil ca acte normative care la Ministerul Justiției sunt publice să fie clasificate la MAI, transformând transparența într-un privilegiu, nu într-un drept. Mai mult, a invoca drept obstacol o clasificare pe care tu însuți ai cerut-o este o dovadă de rea-credință instituțională și un evident conflict de interese” – comentează un expert în drept administrativ.
Sindicatul Polițiștilor din România “Diamantul” va solicita oficial ministrului afacerilor interne să analizeze personal solicitările de declasificare și să dispună măsuri disciplinare împotriva funcționarilor care și-au depășit competențele.
Vasile Raven
