Politistii cercetati disciplinar beneficiaza de protectia art 6 din CEDO! Art 6 din CEDO nu opereaza doar in penal!
Exista evoluție față de cauza Pellegrin (1999): vechea regulă care excludea personalul ce exercită prerogative de autoritate publică a fost îngustată de cauza Eskelinen; acum, simplul statut (poliție, vamă etc.) nu mai exclude automat art. 6.
In 2007, in cauza VILHO ESKELINEN ŞI ALŢII ÎMPOTRIVA FINLANDEI (Testul „Eskelinen”), Curtea (CEDO) a decis să modifice criteriul excluderii functionarilor publici de sub protectia art 6 . A stabilit că se va presupune că Articolul 6 se aplică tuturor funcționarilor publici, cu excepția cazului în care statul demonstrează că sunt îndeplinite două condiții cumulative:
1) Dreptul intern al statului exclude în mod expres accesul la o instanță pentru acel tip de litigiu.
2) Această excludere este justificată de „motive obiective legate de interesul statului” (de exemplu, litigii care ţin de securitatea națională sau de exercitarea directă a puterii suverane) (paragraful 62).
In cauza Eskelin, deoarece legislația finlandeză permitea deja reclamanților (inclusiv polițiștilor) să conteste decizia în fața instanțelor judecatoresti, prima condiție a noului test era îndeplinită. Prin urmare, Curtea a argumentat că Articolul 6 § 1 este aplicabil în totalitate în acest caz (paragraful 63).
In decizia 21/2018, CCR a stabilit ca, citam:
” În concluzie, Curtea apreciază că protecţia informaţiilor clasificate nu poate avea caracter prioritar faţă de dreptul la informare al acuzatului şi faţă de garanţiile dreptului la un proces echitabil ale tuturor părţilor din procesul penal, decât în condiţii expres şi limitativ prevăzute de lege. Restrângerea dreptului la informaţie poate avea loc doar atunci când are la bază un scop real şi justificat de protecţie a unui interes legitim privind drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sau siguranţa naţională, decizia de refuz a accesului la informaţiile clasificate aparţinând întotdeauna unui judecător.”
Mutatis mutandis, rationamentul CCR se aplica in cazurile Ion Canarau si Vitalie Josanu, privitor la ingradirea dreptului la aparare si la un proces echitabil prin ascunderea materialului de sesizare si/sau prin secretizarea abuziva a dosarului disciplinar de catre arnautii directiei control intern din IGPR, condusi din IGPR de zapciul Iulian Ionica si coordonati de sus, din aparatul central, de imputernicita Ioana Dorobantu!
Omisiunea de audiere a politistului cercetat disciplinar reprezinta si ea o incalcare grava a art 6 din CEDO! Sunt curios cine merge la CEDO ( daca prin absurd, ajungam acolo) din partea statului, sa sustina ca cei de la control intern din IGPR, “ascultau pe baza de raport scris”! O sa rada judecatorii CEDO in hohote!
Emil Pascut
