Când analfabeții vor ceva, dar nu găsesc cuvintele potrivite în vocabular! Punct de vedere juridic privind inaplicabilitatea interdicțiilor din proiectul de lege privind interzicerea mercenariatului, chiar pentru cei vizati, polițiștii suspendați!

Considerații preliminare

Obiectul analizei îl constituie aplicabilitatea interdicțiilor prevăzute în proiectul de lege care completează diverse acte normative din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, cu privire la situația polițiștilor al căror raport de serviciu este suspendat.

Modificările legislative propuse introduc interdicții privind participarea la activități de mercenariat și la activități de pază și protecție personală in legi de statut special, aceste fapte fiind incriminate chiar si penal, prin art. 437¹ ce se vrea introdus in Codul Penal.

Analiza juridică

1. Natura juridică a suspendării raportului de serviciu

Suspendarea raportului de serviciu reprezintă o instituție juridică ce presupune întreruperea temporară a executării principalelor obligații reciproce dintre părți, fără ca raportul juridic să înceteze. În cazul polițiștilor, acest aspect este reglementat de art. 27²⁴ din Legea 360/2002, care prevede că “suspendarea raportului de serviciu are ca efect suspendarea îndeplinirii atribuțiilor de către polițist.”

Caracteristica esențială a suspendării este că, pe durata acesteia, polițistul nu mai îndeplinește atribuțiile funcției, nu mai exercită prerogative de putere publică și nu mai acționează în numele autorității. De asemenea, art. 27²⁸ alin. (3) stipulează că “polițistului suspendat i se retrag lucrările, armamentul și echipamentele care i-au fost repartizate în vederea îndeplinirii atribuțiilor de serviciu.”

2. Interpretarea noțiunii “în activitate”

Articolul 437¹ din Codul Penal, introdus prin proiectul de lege, incriminează: “Participarea, în orice formă, a cadrelor militare în activitate, a soldaților și gradaților profesioniști în activitate, a funcționarilor publici cu statut special din structurile de ordine publică și siguranță națională și a polițiștilor de penitenciare la activități de mercenariat…”

Sintagma “în activitate” este utilizată explicit in text, ceea ce denotă intenția legiuitorului de a limita aplicabilitatea normei la personalul care se află efectiv în exercițiul funcțiunii.

Din punct de vedere al interpretării juridice, trebuie respectat principiul de drept “ubi lex distinguit, et nos distinguere debemus” (unde legea distinge, și noi trebuie să distingem). Astfel, este relevant faptul că legiuitorul a adăugat în mod explicit mențiunea “în activitate” pentru anumite categorii profesionale.

3. Interpretarea sistematică și teleologică

Interpretarea sistematică a normelor juridice presupune coroborarea dispozițiilor din diverse acte normative pentru a determina sensul corect al unei prevederi.

Legea 360/2002 face distincția clară între polițiștii în activitate și cei cu raportul suspendat. În plus, alte acte normative din domeniul siguranței naționale și apărării conțin prevederi explicite atunci când o obligație sau interdicție se aplică și personalului suspendat.

Scopul (telos) normei penale este de a preveni implicarea în activități de mercenariat sau pază privată neautorizată a persoanelor care, prin calitatea lor oficială activă, ar putea compromite interesele de securitate națională sau ar putea crea conflicte de interese. Această finalitate nu este la fel de relevantă pentru persoanele cu raportul de serviciu suspendat, care nu mai exercită atribuții oficiale.

4. Principiul legalității în dreptul penal

În materie penală, principiul legalității (nullum crimen sine lege) impune o interpretare strictă a normelor de incriminare. Orice ambiguitate trebuie interpretată în favoarea persoanei acuzate (in dubio pro reo).

Având în vedere că textul incriminator NU menționează în mod expres că se aplică și polițiștilor cu raportul de serviciu suspendat, iar pentru alte categorii specifică “în activitate“, o interpretare extensivă ar contraveni principiilor fundamentale ale dreptului penal.

Concluzie

Din analiza juridică efectuată, rezultă că interdicțiile introduse prin proiectul de lege, în special cele sancționate penal prin art. 437¹ din Codul Penal, nu se aplică polițiștilor cu raportul de serviciu suspendat, pentru următoarele motive:

1. Polițiștii suspendați nu sunt “în activitate” în sensul juridic al termenului, ei neîndeplinind atribuțiile funcției și neavând la dispoziție prerogativele și instrumentele specifice.
2. Formularea textului incriminator face distincția între personalul “în activitate” și alte categorii, ceea ce sugerează intenția legiuitorului de a limita sfera de aplicare.
3. Interpretarea sistematică și teleologică a normelor relevante indică faptul că rațiunile care au stat la baza incriminării (prevenirea conflictelor de interese și protejarea siguranței naționale) nu sunt la fel de relevante pentru personalul suspendat.
4. Principiul legalității în materie penală impune o interpretare restrictivă a normelor de incriminare, fără posibilitatea extinderii prin analogie a sferei de aplicare.

Prin urmare, din punct de vedere juridic, polițiștii cu raportul de serviciu suspendat nu pot fi considerați “în activitate” și, în consecință, nu le sunt aplicabile interdicțiile prevăzute în proiectul de lege analizat, în măsura în care acestea vizează explicit personalul “în activitate”.

Alte observatii:

I. E foarte posibil ca partea cu activitati de paza si protectie – care este distincta de partea cu mercenariatul- sa fie generata de povestea agentului de politie Wihelm Bendris, “angajat” sa faca paza si protectie pentru Calin Georgescu. (Am folosit termenul ” poveste” pentru ca asa a ajuns, story-ul, in spatiul public. Intereseaza mai putin ce-a fost acolo, cu adevarat) Sa zicem ca asta a fost ipoteza. Chiar nu stiu ce sustine Bendris in dosarul lui disciplinar sau ce sustin acuzatorii lui. Insa daca chiar asta este cumva acuzatia disciplinara, aparitia acestui proiect este cea mai buna dovada ca DGPMB nu a avut baza legala sa il acuze pe Bendris pentru ” participare la intruniri politice”. Omul era cu treaba. Daca esti bodyguard, in baza unei conventii juridice, si nu este interzis de lege, pai esti bodyguard, indiferent ce face asset-ul tau, VIP-ul tau. Ca e la treaba sau la relaxare. Indiferent daca asset-ul participa la o intrunire politica sau se duce la Therme sau se duce la restaurant. Esti bodyguard. Il pazesti pe client, oriunde se duce. De aia te angajeaza. Daca il pazesti la o intrunire politica, nu inseamna ca participi la o intalnire politica. Nu te-a invitat nimeni acolo. Clientul participa iar tu esti angajatul lui, accesoriul lui de securitate.

Oricum, concluzia este că, daca pentru asta este acuzat Bendris, acuzatia este abuzivă, fara temei in lege, dovada fiind chiar proiectul care de abia acum vrea sa reglementeze.

II. Cel mai usor era sa se plece exact de la situatiile care au generat mercenariatul ( suspendarile, concediile) si sa construiasca interdictiile in raport de aceste situatii precise generatoare. Intrucat nu s-a plecat pe aceasta abordare, ori sunt incompetenti, ori au primit mită, cei care au redactat textele, ca sa lase in continuare portite de continuare a activitatii de “mercenar” (care nu este ilegala, in sine). Mai exista bineinteles si posibilitatea ca eu sa interpretez subiectiv, defectuos, iar redactarea sa fie de fapt impecabila, precisa, clara, previzibila pana la ultima virgula.

III. In aceeasi maniera defectuoasa au procedat cei din MAI si cu diurna in valuta pentru politistii in misiuni de mentinere a pacii. Au dat-o cu scopul ascuns ca să nu mai ia diurna in valuta, niciun politist in misiune internationala si acum isi frang mainile de furie ca pana si pe HG 46/2020 ii bate avocatul Militaru de ii stinge, de le zboara fulgii! De disperare, ca singura solutie de salvare, Despescu a ales sa suspende participarea politistilor la misiuni internationale, pana cand analfabetii din aparatul central reusesc sa redacteze un nou act normativ care sa nu mai poata fi strapuns de avocatul Militaru, spre fericirea clientilor lui, politisti veterani care castiga bani frumoși (si meritati) pe prostia aparatului central.

Emil Păscuț

HG 46/2020:

Art. 1. –

(1) Personalul participant la misiunile şi operaţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a) –c) din Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, cu completările ulterioare, denumit în continuare personal, beneficiază de diurnă în valută în următoarele cuantumuri:

a) ofiţerii – 140 de euro/zi/persoană;

b) maiştrii militari, subofiţerii, agenţii de poliţie şi agenţii de poliţie penitenciară – 130 de euro/zi/persoană;

c) alte categorii de personal – 120 de euro/zi/persoană.

(2) Personalul participant la misiunile şi operaţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 121/2011, cu completările ulterioare, beneficiază de diurnă în valută în următoarele cuantumuri: A se vedea şi Ordonanţă de urgenţă 26/2024.

a) ofiţerii – 70 de euro/zi/persoană;

b) maiştrii militari, subofiţerii, agenţii de poliţie şi agenţii de poliţie penitenciară – 65 de euro/zi/persoană;

c) alte categorii de personal – 60 de euro/zi/persoană.

(3) Diurna în valută prevăzută la alin. (1) şi (2) reprezintă costul cheltuielilor uzuale, precum şi costul transportului în interiorul localităţii în care îşi desfăşoară activitatea; aceasta nu include cheltuieli de hrană şi se calculează de la data părăsirii teritoriului naţional şi până la data intrării în ţară după executarea misiunii sau operaţiei.

(4) Personalul care execută misiuni în sprijinul forţelor armate dislocate în zona de operaţii beneficiază, pe timpul cât îşi desfăşoară activitatea în aceste zone, de aceleaşi drepturi de diurnă în valută ca şi personalul prevăzut la alin. (1) şi (2).