APĂRAREA DREPTURILOR SINDICALE ȘI RESPECTAREA NORMELOR PROCEDURALE ÎN CADRUL CERCETĂRILOR DISCIPLINARE

Un caz de referință pentru drepturile reprezentanților sindicali în Poliția Română

Sindicatul Polițiștilor din România “Diamantul” vă aduce la cunoștință un document important privind apărarea drepturilor sindicale și respectarea normelor procedurale obligatorii în cadrul cercetărilor disciplinare.

Documentul de mai jos reprezintă cererea de cercetare disciplinară – formulată de președintele sindicatului nostru, cms. șef JOSANU VITALIE (asistat de Emil Pascut) – împotriva ofițerilor desemnați să efectueze cercetarea prealabilă în cazul său, pentru încălcarea gravă a procedurii disciplinare și a drepturilor procesuale fundamentale.

Cererea de cercetare disciplinară pe care o publicăm reprezintă un instrument juridic important pentru toți liderii sindicali și polițiștii care se pot confrunta cu proceduri disciplinare, evidențiind:

1. Principiile fundamentale care trebuie respectate în orice cercetare disciplinară
2. Drepturile procedurale garantate de lege, inclusiv dreptul obligatoriu la ascultare
3. Protecția specială de care beneficiază reprezentanții sindicali conform Legii 367/2022
4. Limitele în care poate fi analizată activitatea sindicală, în contextul evoluției legislației dialogului social

Considerăm că acest document poate servi ca referință pentru apărarea drepturilor tuturor polițiștilor în fața unor potențiale abuzuri procedurale și pentru asigurarea respectării principiilor fundamentale ale legalității, imparțialității și dreptului la apărare.

Documentul integral:

Urmează textul integral al cererii de cercetare disciplinară formulată de cms. șef JOSANU VITALIE

CĂTRE

INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE

DOMNULUI BENONE MARIAN MATEI, INSPECTORUL GENERAL AL POLITIEI ROMANE

In atentia DIRECȚIEI CONTROL INTERN

CERERE DE CERCETARE DISCIPLINARĂ

Subsemnatul JOSANU VITALIE, comisar șef de poliție în cadrul IPJ Neamț – Biroul de Siguranță Școlară, în calitate de polițist cercetat disciplinar în baza Dispoziției Inspectorului General al Poliției Române nr. 637 din 09.01.2025, formulez prezenta

CERERE DE CERCETARE DISCIPLINARĂ

împotriva cms. șef MIHAI GABRIEL și cms. șef PUTINEANU FLORIN, desemnați cu efectuarea cercetării prealabile în cazul subsemnatului, pentru încălcarea gravă a procedurii disciplinare și a drepturilor mele procesuale, pentru următoarele

MOTIVE:

1. ÎNCĂLCAREA PRINCIPIILOR FUNDAMENTALE ale activității polițistului prevăzute la art. 2, art. 3 și art. 4 din Legea 360/2002:
   • Principiul legalității (art. 3) – polițistul își desfășoară activitatea “exclusiv pe baza și în executarea legii”
   • Principiul imparțialității (art. 3) – care a fost în mod vădit încălcat prin refuzul repetat de a-mi asculta punctul de vedere, demonstrând o atitudine părtinitoare și predeterminată față de rezultatul cercetării
   • Obligația de a respecta drepturile și libertățile fundamentale ale omului (art. 4 alin. 1)
   • Principiul răspunderii pentru modul în care își execută atribuțiile de serviciu (art. 4 alin. 2)

Ofițerii care efectuează cercetarea prealabilă, fiind la rândul lor polițiști, au încălcat aceste principii fundamentale prin nerespectarea dispozițiilor legale exprese privind procedura disciplinară.

Dacă în cazul judecătorilor s-a stabilit că imparțialitatea “nu este doar o chestiune de substanță, ci și de aparență”, acest principiu se aplică în egală măsură și polițiștilor care efectuează cercetări disciplinare. Aceștia sunt ținuți să adopte un comportament din care să rezulte chiar și aparența de imparțialitate, tocmai pentru a înlătura orice îndoială cu privire la îndeplinirea corectă a îndatoririlor profesionale. În cazul de față, comportamentul cms. șef MIHAI GABRIEL și cms. șef PUTINEANU FLORIN a creat toate aparențele unei lipse totale de imparțialitate, ceea ce afectează grav credibilitatea întregii proceduri.

2. ÎNCĂLCAREA PRINCIPIILOR PROCEDURII DISCIPLINARE prevăzute de art. 58² din Legea 360/2002:
   • Principiul garantării dreptului la apărare (lit. b) – prin refuzul de a-mi permite să formulez și să susțin apărări în favoarea mea, să prezint probele și motivațiile pe care le consider necesare;
   • Principiul celerității (lit. c) – prin urgentarea excesiva a procedurii in detrimentul dreptului meu la aparare si la o procedura echitabila;
   • Principiul contradictorialității (lit. d) – prin refuzul de a-mi asigura posibilitatea de a mă exprima cu privire la faptele ce mi se imputa;
   • Principiul proporționalității (lit. e) – prin desfășurarea unei proceduri disciplinare cu încălcarea drepturilor fundamentale;
   • Principiul legalității sancțiunii (lit. g) – prin încălcarea procedurii legale care condiționează aplicarea oricărei sancțiuni disciplinare, de respectarea unor principii si momente esentiale ale procedurii disciplinare.
3. ÎNCĂLCAREA PREVEDERILOR art. 58³ alin. (1) din Legea 360/2002 care stabilește că “Procedura disciplinară nu este publică.” La data prezentării materialului de cercetare disciplinară (31.01.2025), ofițerii desemnați cu cercetarea au permis participarea a două persoane necunoscute, refuzând să îmi comunice identitatea și calitatea acestora.
4. ÎNCĂLCAREA OBLIGAȚIILOR LEGALE prevăzute în mod IMPERATIV la art. 58³ alin. (2) din Legea 360/2002, care stabilește expres că: “Citarea și ascultarea polițistului cercetat, înregistrarea cererilor/rapoartelor scrise ale acestuia și consemnarea susținerilor sale sunt obligatorii.” Formularea “sunt obligatorii” denotă în mod evident că aceasta este o normă de ordine publică cu caracter imperativ, care nu permite nicio derogare. Caracterul imperativ și obligatoriu al normei juridice nu permite excepții sau interpretări, iar încălcarea acesteia conduce la nulitatea absolută a întregii proceduri disciplinare.

Această obligație de ascultare a polițistului cercetat este cu atât mai importantă în cazurile grave, precum cel de față, în care acuzațiile disciplinare pot duce la destituirea subsemnatului din Poliție. Considerând consecințele deosebit de severe ale unei eventuale sancțiuni disciplinare, respectarea garanțiilor procedurale elementare, precum dreptul la ascultare, devine esențială pentru asigurarea unui proces echitabil și pentru prevenirea unor decizii arbitrare.

5. ÎNCĂLCAREA DISPOZIȚIILOR art. 59 alin. (1) din Legea 360/2002, care prevede că: “Cercetarea prealabilă are ca scop stabilirea existenței/inexistenței abaterii disciplinare și a vinovăției, cu privire la aspectele sesizate sau cunoscute, la cauzele și împrejurările concrete în care acestea s-au produs.” În absența ascultării mele, ofițerii desemnați nu au putut îndeplini însuși scopul legal al cercetării prealabile, neputând stabili în mod corect existența/inexistența abaterii disciplinare și a vinovăției, precum și cauzele și împrejurările concrete.
6. ÎNCĂLCAREA DISPOZIȚIILOR art. 58⁴ din Legea 360/2002, care prevede că: “Sancțiunile disciplinare se stabilesc și se dispun numai după cercetarea prealabilă și după consultarea Consiliului de disciplină”. Or, o cercetare prealabilă efectuată cu încălcarea dispozițiilor legale privind ascultarea polițistului cercetat nu poate fi considerată o cercetare validă în sensul legii.
7. ÎNCĂLCAREA PREVEDERILOR art. 60 alin. (4) din Legea 360/2002, care stabilește că: “La stabilirea unei sancțiuni dintre cele prevăzute la art. 58 alin. (1) sau, după caz, a măsurii prevăzute la art. 58¹ se ține seama de activitatea desfășurată anterior, de împrejurările în care abaterea disciplinară a fost săvârșită, de cauzele, gravitatea și consecințele acesteia, de gradul de vinovăție a polițistului, de recunoașterea săvârșirii faptei care face obiectul cercetării prealabile, precum și de preocuparea pentru înlăturarea urmărilor faptei comise.” Prin refuzul de a mă asculta, ofițerii care efectuează cercetarea prealabilă nu au putut stabili corect aceste elemente esențiale pentru o evaluare justă.

Subliniez că vinovăția reprezintă atitudinea psihică a persoanei care a comis o abatere disciplinară, fiind condiția esențială pentru a i se putea imputa fapta și aplica o sancțiune disciplinară. Unul dintre rolurile fundamentale ale ascultării polițistului cercetat este tocmai stabilirea atitudinii psihice, fără de care nu se poate determina în mod corect gradul de vinovăție prevăzut de art. 60 alin. (4) din Legea 360/2002 sau chiar absența totală a vinovăției.

Deși procedura disciplinară nu definește explicit conceptul de vinovăție, în practica juridică și doctrina de specialitate se face trimitere la definițiile din dreptul penal pentru explicarea acestui concept. Conform art. 16 din Codul Penal, vinovăția există când fapta este comisă cu intenție sau din culpă. Numai prin ascultarea polițistului cercetat se poate stabili dacă acesta a acționat cu intenție (prevăzând rezultatul faptei și urmărind sau acceptând producerea lui), din culpă (neprevăzând rezultatul, deși trebuia și putea să îl prevadă), sau dacă a acționat fără vinovăție (în situații care exclud caracterul imputabil al faptei, cum ar fi eroarea, constrângerea, cazul fortuit, etc.). În absența ascultării mele, ofițerii care efectuează cercetarea prealabilă nu au putut determina forma de vinovăție sau absența acesteia și, prin urmare, nu au putut îndeplini cerința legală de la art. 59 alin. (1) și art. 60 alin. (4) din Legea 360/2002.

8. OMISIUNEA COLECTĂRII ASPECTELOR FAVORABILE – Ofițerii desemnați cu efectuarea cercetării prealabile nu au strâns până la data prezentei niciun aspect favorabil subsemnatului din activitatea mea publică de președinte de sindicat, în condițiile în care cercetarea disciplinară a fost declanșată tocmai pentru fapte pretins săvârșite în exercitarea acestei calități de presedinte de sindicat. Această omisiune demonstrează caracterul unilateral și părtinitorul al cercetării, contrar principiului imparțialității prevăzut la art. 3 din Legea 360/2002 și principiului contradictorialității prevăzut la art. 58² lit. d) din aceeași lege.

În activitatea mea publicistică de președinte de sindicat, am adus constant în atenția publică, din 2022- pana in prezent critici îndreptățite unor conduite defectuoase ale unor șefi ierarhici sau probleme de sistem. Aceste aspecte, care demonstrează buna mea credință și preocuparea constantă pentru îmbunătățirea activității instituției, au fost în mod deliberat ignorate de ofițerii care efectuează cercetarea prealabilă.

Mai mult, urmare a activității mele de președinte de sindicat, s-a descoperit public că inspectoratele județene de poliție funcționează de zeci de ani fără autorizație sanitară de funcționare, chestiune gravă acoperită de către funcționarii din IGPR. Acest fapt, de importanță majoră pentru siguranța și sănătatea polițiștilor, demonstrează că activitatea mea sindicală a servit interesul public și al membrilor de sindicat, și nu interese personale sau contrare legii.

Tot datorită activității mele și demersurilor începute de sindicat în 2023, s-au declasificat, în urma unor procese câștigate definitiv de sindicat împotriva IGPR, regulamentele de organizare și funcționare a inspectoratelor de poliție. Această împrejurare dovedește pe de o parte că ROF-urile erau clasificate ilegal de IGPR în contra interesului public și intereselor angajaților, iar pe de altă parte arată că activitatea mea sindicală a contribuit la transparentizarea activității instituției și respectarea drepturilor polițiștilor.

Cu ocazia declasificării și comunicării ROF-urilor către sindicat, am sesizat și dezvăluit public o altă chestiune gravă datorată tot lipsei de profesionalism a unor funcționari din IGPR, și anume că structuri întregi nu există în ROF-urile inspectoratelor. Un exemplu concret în acest sens este că în ROF-ul IPJ Neamț nu există structura de siguranță școlară, deși aceasta funcționează în realitate, iar subsemnatul fac parte din această structură. Această situație demonstrează haosul organizatoric și juridic existent la nivelul IGPR și eforturile depuse de sindicat pentru remedierea acestor probleme sistemice.

Este important de subliniat că doar datorită demersurilor subsemnatului, IGPR și IPJ-urile desfășoară în prezent demersuri pentru obținerea autorizațiilor sanitare de funcționare, respectiv demersuri pentru elaborarea unor noi ROF-uri ale inspectoratelor județene de poliție care să conțină structurile inexistente până în prezent (siguranță școlară, protecția animalelor, pregătire profesională). Astfel, acțiunile mele au fost benefice pentru mii de polițiști afectați, având în vedere că un IPJ fără autorizație sanitară are cel puțin 600-700 de polițiști care munceau în condiții sanitare precare.

De asemenea, tot în anul 2024,  Sindicatul, sub conducerea mea, a demonstrat că Direcția Generală Financiară din MAI a calculat greșit majorarea pentru lucrări de excepție reglementată la art. 15 din Anexa VI la Legea 153/2017, chestiune care a afectat patrimonial mii de polițiști, în special cu funcții de conducere. Datorită eforturilor Sindicatului, recunoscute unanim de toți beneficiarii dreptului, prejudiciați de DGF, în prezent se află în fază de elaborare, de către MAI și MAN, un proiect de ordonanță de urgență reparatorie, pentru perioada 2019-2023.

Aceste rezultate concrete ale activității mele de președinte de sindicat au fost în mod deliberat ignorate în cadrul cercetării disciplinare, deși ele demonstrează că am acționat în interesul polițiștilor și al instituției.

Pe de altă parte, sub conducerea mea, Sindicatul a avut o activitate procesuală consistentă, generată exact de activitatea anti-transparentă a funcționarilor din CIRP-IGPR, cei care au sesizat pretinsele mele abateri disciplinare, ca președinte de sindicat. În marea lor majoritate, aceste procese au fost câștigate de Sindicat, dovedind reaua-credință și lipsa de profesionalism a funcționarilor din CIRP.

IGPR cunoaște rezultatul acestor procese, întrucât șeful Direcției Financiare, domnul Harabagiu Daniel,  a trebuit să elibereze, pentru fiecare proces definitiv câștigat de sindicat, sumele necesare pentru plata cheltuielilor de judecată făcute de sindicat, datorate atât de IGPR cât și de inspectoratele județene.

Este relevant de menționat că numita Olga Menaev, reprezentantul CIRP care întocmește toate răspunsurile obstrucționiste ale IGPR-CIRP față de petițiile înaintate de sindicat pe Legea 544/2001, are formulate de sindicat mai multe plângeri disciplinare și penale, pentru lipsa de profesionalism și obstrucționismul practicat față de sindicat.

Toate plângerile penale și disciplinare formulate împotriva acestei funcționare sunt cunoscute Direcției Control Intern, fiind transmise de sindicat și către IGPR. Copii de pe aceste plângeri ar fi trebuit să se găsească și la dosarul disciplinar, fiind relevante pentru clarificarea relației conflictuale între sindicat și funcționarii din CIRP, cei care au sesizat pretinsele abateri disciplinare ale președintelui de sindicat. Omisiunea includerii acestor documente în dosarul disciplinar demonstrează intenția deliberată de a ascunde contextul real al conflictului și de a prezenta o imagine distorsionată a situației.

Aceste elemente de context arată clar că procedura disciplinară inițiată împotriva mea are un caracter de represalii pentru activitatea legitimă de apărare a drepturilor membrilor de sindicat, și nu un scop legal de sancționare a unor abateri reale.

Conform art. 60 alin. (4) din Legea 360/2002, la stabilirea unei sancțiuni disciplinare se ține seama, printre altele, de “activitatea desfășurată anterior”, ceea ce impune obligația colectării de date și informații atât cu privire la aspectele nefavorabile, cât și cu privire la aspectele favorabile din activitatea polițistului cercetat. Or, în cazul de față, această obligație legală a fost complet ignorată, ofițerii care efectuează cercetarea concentrându-se exclusiv pe aspectele care ar putea fundamenta aplicarea unei sancțiuni disciplinare.

9. ÎNCĂLCAREA CARACTERULUI NEPUBLIC AL PROCEDURII DISCIPLINARE prevăzut la art. 58³ alin. (1) din Legea 360/2002 – La data prezentării materialului de cercetare disciplinară (31.01.2025), cei doi ofițeri desemnați cu cercetarea au permis participarea a două persoane cu privire la care au refuzat să îmi comunice calitatea și identitatea, încălcând astfel în mod flagrant caracterul nepublic al procedurii disciplinare. Această conduită demonstrează încă o dată lipsa de imparțialitate și încălcarea prevederilor legale exprese care reglementează procedura disciplinară.

Faptul că ofițerii au permis participarea unor persoane străine la procedura disciplinară, fără a justifica prezența acestora și fără a le comunica identitatea și calitatea, reprezintă nu doar o încălcare a caracterului nepublic al procedurii, ci și o încălcare a dreptului la apărare și a principiului securității juridice, polițistul cercetat având dreptul să cunoască toate persoanele implicate în procedura disciplinară și calitatea în care acestea participă.

Mai mult, potrivit art. 14 alin. (1) din Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, “Informațiile cu privire la datele personale ale cetățeanului pot deveni informații de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcții publice.” În cazul în care cei doi necunoscuți erau polițiști, cms. șef MIHAI GABRIEL și cms. șef PUTINEANU FLORIN erau obligați, în temeiul acestei prevederi legale, să îmi dezvăluie identitățile, funcțiile persoanelor respective și scopul în care participau la prezentarea materialului de cercetare disciplinară, întrucât aceste informații afectau exercitarea funcției lor publice.

Subliniez că, chiar dacă cei doi necunoscuți ar fi avut calitatea de polițiști, acest fapt nu legaliza în niciun caz participarea lor la o cercetare disciplinară care este confidențială conform art. 58³ alin. (1) din Legea 360/2002. Procedura disciplinară este strict nepublică, fiind permis să participe doar persoanele desemnate prin Dispoziția Inspectorului General al Poliției Române, polițistul cercetat și asistentul acestuia. Orice altă prezență, indiferent de calitatea sau funcția persoanelor respective, constituie o încălcare gravă a caracterului nepublic al procedurii și o viciare a întregii cercetări disciplinare.

10. ÎNCĂLCAREA PRINCIPIULUI IMPARȚIALITĂȚII – Dacă în cazul judecătorilor, independența și imparțialitatea “nu este doar o chestiune de substanță, ci și de aparență”, acest principiu se aplică în egală măsură și polițiștilor care efectuează cercetări disciplinare. Nu este suficient ca polițistul cu atribuții de cercetare disciplinara să fie independent și imparțial, ci trebuie ca acest lucru să se și vadă în comportamentul său – “justice must not only be done, it must be seen to be done”.

Comportamentul cms. șef MIHAI GABRIEL și cms. șef PUTINEANU FLORIN pe parcursul întregii proceduri de cercetare disciplinară a fost profund lipsit de imparțialitate, manifestând o atitudine vădit părtinitoare și ostilă față de subsemnatul. Această lipsă de imparțialitate nu privește doar rezultatul cercetării, ci întreg procesul prin care s-a ajuns la acesta, fiind demonstrată prin:

• Refuzul de a mă asculta, desi aceasta obligatie era impusa de o norma imperativa si de ordine publica;
• Permiterea participării unor persoane necunoscute la prezentarea materialului de cercetare si refuzul de a identifica aceste persoane, pentru subsemnatul;
• Ignorarea deliberată a normelor speciale din Legea 367/2022 privind dialogul social
• Omisiunea colectării oricăror aspecte favorabile din activitatea mea de președinte de sindicat

Această lipsă de imparțialitate s-a manifestat atât “verbal” cât și “prin limbajul trupului, aparențele ori comportamentul”, în termenii utilizați în Principiile de la Bangalore aplicabile judecătorilor, dar care, prin analogie, sunt relevante și pentru polițiștii care efectuează cercetări disciplinare și au obligația de a păstra o “atitudine echidistantă” și de a da “șanse egale de exprimare” persoanelor cercetate.

Trebuie subliniat că imparțialitatea celor doi ofițeri anchetatori, precum și respectarea obligației legale de ascultare a subsemnatului, sunt de o importanță CRUCIALĂ într-o cauză în care acuzațiile disciplinare sunt extrem de grave, putând duce la destituirea subsemnatului din Poliție. Având în vedere consecințele potențial devastatoare asupra carierei și vieții mele profesionale, cu atât mai mult era necesară respectarea cu strictețe a tuturor garanțiilor procedurale prevăzute de lege, inclusiv a dreptului fundamental de a fi ascultat și de a beneficia de o cercetare imparțială.

11. ÎNCĂLCAREA PREVEDERILOR LEGII DIALOGULUI SOCIAL ȘI IGNORAREA EVOLUȚIEI NORMELOR JURIDICE – Cercetarea disciplinară a subsemnatului pentru activități desfășurate în calitate de președinte de sindicat ignoră în mod deliberat și cu rea-credință prevederile și evoluția legislației în domeniul dialogului social.

În primul rând, cei doi ofițeri au ignorat complet caracterul de normă specială al Legii 367/2022 privind dialogul social față de Legea 360/2002, deși Art. 2, Art. 7, Art. 10 și Art. 176 din Legea 367/2022 sunt foarte clare în a sublinia independența de acțiune a organizațiilor sindicale și interzic orice ingerință în activitatea sindicală, sub sancțiune contravențională sau chiar penală.

În al doilea rând, ofițerii desemnați cu cercetarea au ignorat în mod deliberat și tendențios modificarea semnificativă adusă de legiuitor prin eliminarea interdicției organizațiilor sindicale de a desfășura activități cu caracter politic, interdicție care exista în art. 2 alin. (2) din vechea Lege 62/2011 și care a fost în mod expres și intenționat eliminată din noua Lege 367/2022. Această modificare legislativă demonstrează intenția clară a legiuitorului de a permite sindicatelor să desfășoare și activități cu conotație politică atunci când acestea sunt în legătură cu apărarea intereselor membrilor lor.

Ignorarea acestor aspecte juridice esențiale demonstrează caracterul părtinitor al cercetării și intenția de a-mi limita drepturile și libertățile sindicale garantate de lege.

12. ÎNCĂLCAREA DREPTULUI LA APĂRARE, conform art. 58³ alin. (3) și alin. (4) din Legea 360/2002

SITUAȚIA DE FAPT:

Comisarii șefi Mihai Gabriel și Putineanu Florin, în calitate de ofițeri desemnați să efectueze cercetarea prealabilă împotriva subsemnatului, au întocmit proiectul raportului de cercetare prealabilă fără a proceda la ascultarea mea, încălcând astfel în mod flagrant dispozițiile exprese și imperative ale Legii 360/2002.

În concluziile cercetării disciplinare, cei doi anchetatori au susținut că: “În conținutul materialelor prezentate public, sub pretextul exercitării unor activități în cadrul Sindicatului Polițiștilor din România Diamantul, ofițerul de poliție a exprimat opinii și analize personale cu caracter politic. Totodată, în același context, ofițerul de poliție a prezentat într-un mod denigrator activitatea de management care se exercită la nivelul mai multor unități de poliție, dintre care exemplificăm: I.P.J. Vaslui, I.P.J. Gorj, I.P.J. Neamț, I.P.J. Botoșani etc.”

Aceste acuzații sunt complet nefondate și reprezintă o interpretare tendențioasă a activității mele legitime de președinte de sindicat, care include în mod natural critici constructive la adresa unor practici manageriale defectuoase, fără ca acestea să aibă un caracter politic sau denigrator.

Conform documentelor anexate, la data de 30.01.2025, subsemnatul m-am prezentat la sediul IGPR, fiind însoțit de dl. Păscuț Emil, reprezentant al Sindicatului Polițiștilor din România “Diamantul”, însă ofițerii care efectuau cercetarea nu au procedat la ascultarea mea, limitându-se doar la prezentarea actului administrativ de declanșare a cercetării prealabile și a materialului de sesizare.

Ulterior, ofițerii desemnați cu cercetarea au procedat la întocmirea proiectului raportului de cercetare prealabilă, fără respectarea etapei obligatorii de ascultare a polițistului cercetat.

Precizez că refuzul de a mă asculta, în pofida solicitărilor mele explicite, reprezintă o încălcare gravă a principiului imparțialității prevăzut la art. 3 din Legea 360/2002, demonstrând o atitudine părtinitoare din partea ofițerilor care efectuează cercetarea și o predeterminare a rezultatului acesteia. Imparțialitatea presupune analizarea obiectivă a tuturor aspectelor cauzei, inclusiv a argumentelor și probelor prezentate de polițistul cercetat, ceea ce în mod evident nu s-a întâmplat în cazul meu.

În jurisprudența privind imparțialitatea judecătorilor, aplicabilă prin analogie și polițiștilor care efectuează cercetări disciplinare, s-a stabilit că imparțialitatea “nu privește doar hotărârea adoptată, ci se analizează în raport cu comportamentul pe parcursul întregului proces”. Prin refuzul de a mă asculta și prin permiterea participării unor persoane necunoscute la procedură, ofițerii desemnați au manifestat un comportament care denotă lipsă totală de imparțialitate, afectând astfel întreg procesul de cercetare disciplinară și credibilitatea rezultatului acestuia.

SOLICIT:

1. Cercetarea disciplinară a cms. șef MIHAI GABRIEL și a cms. șef PUTINEANU FLORIN pentru încălcarea prevederilor Legii 360/2002 privind procedura disciplinară și a principiilor care o guvernează

MENȚIUNI FINALE:

Consider necesar să subliniez că procedura disciplinară care a fost declanșată împotriva mea are un caracter vădit de represalii pentru activitatea mea sindicală legitimă, prin care am dezvăluit public probleme sistemice grave din cadrul instituției și am inițiat demersuri pentru remedierea acestora. Acest lucru este evident din:

1. Modul în care a fost condusă cercetarea, cu încălcarea repetată și flagrantă a drepturilor mele procedural;
2. Ignorarea completă a contextului în care mi-am desfășurat activitatea și a rezultatelor pozitive obținute atat pentru instituția Politiei Romane cat și pentru polițiști;
3. Interpretarea tendențioasă a activității mele sindicale ca având conotații politice, în ciuda modificării exprese a legislației în domeniul dialogului social care permite sindicatelor să desfășoare și activități cu conotație politică atunci când acestea sunt în legătură cu apărarea intereselor membrilor lor
4. Refuzul grav de a mă asculta, deși dreptul la ascultare este garantat în mod expres și imperativ de lege;
5. Permiterea participării unor persoane necunoscute la prezentarea materialului de cercetare, contrar caracterului nepublic al procedurii;

Este important de precizat că, în calitate de ofițer de poliție cu o experiență îndelungată și activitate ireproșabilă, am respectat întotdeauna jurământul depus și valorile fundamentale ale instituției. Critica managerială pe care am exprimat-o în calitate de președinte de sindicat a fost întotdeauna constructivă, bazată pe fapte reale și orientată spre îmbunătățirea condițiilor de muncă ale polițiștilor și a eficienței instituției, și nu spre denigrarea acesteia.

Subliniez că Legea 367/2022 privind dialogul social acordă o protecție specială reprezentanților aleși în organele de conducere ale organizațiilor sindicale tocmai pentru a preveni represaliile și abuzurile împotriva acestora. Art. 10 din această lege interzice în mod expres orice acte de ingerință ale angajatorilor în activitatea sindicală, iar art. 176 prevede că constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 15.000 lei la 20.000 lei orice “faptă constând în condiționarea sau constrângerea, în orice mod, având ca scop limitarea exercitării atribuțiilor funcției membrilor aleși în organele de conducere ale organizațiilor sindicale”.

Data: 19.03.2025

JOSANU VITALIE

Comisar șef de poliție

Președinte al Sindicatului Polițiștilor din România “Diamantul”

Cercetat disciplinar in baza dispozitiei sefului IGPR nr nr. 637 din 09.01.2025