Înainte de toate, ținem să ne exprimăm aprecierea față de disponibilitatea și efortul domnului chestor principal Eduard Mirițescu, inspector general adjunct al Poliției Române și ale domnului chestor Daneluș-Ionel Harabagiu, director al Direcției Financiare din cadrul IGPR, care – deși au coordonat concursul de la Câmpina – au decis să sacrifice un interval de timp pentru a răspunde invitației noastre, venind la Predeal și a dezbate problemele de actualitate.
S-au atins mai multe subiecte, dintre care selectăm pe cele mai importante, sintetizând informațiile oferite de invitații noștri.
Înainte de toate, în prezent, la nivelul IGPR nu avem certitudinea că sporul Bayraktar se va menține în plată și pentru anul viitor, măsură care nu ține atât de disponibilitatea conducerii Poliției Române, cât de voința politică.
Din păcate, comisia de analiză întrunită la nivelul MAI a respins orice variantă de punere în plată a sporului de 12,5% polițiștilor cu funcții de conducere din Poliția Română care desfășoară activități anticorupție. Prin urmare, singura noastră variantă de a smulge aceste drepturi polițiștilor este calea instanțelor, acolo unde SPR Diamantul a conceput și are pe rol mai multe procese. Invităm pe toți cei interesați să ceară detalii liderilor SPR Diamantul, venind alături de noi, pentru demersuri serioase.
Chiar dacă suntem în dezacord cu IGPR în chestiunea sporului de antenă sistat în perioada concediilor, membrii SPR Diamantul au deja câteva acțiuni câștigate definitiv în instanță, astfel încât în perioada următoare, se va lua măsura punerii în plată, etapizat, pe cinci ani consecutiv.
Strategiile de reorganizare în Poliția Română nu-și dovedesc eficiența și generează tensiuni, din cauza crizei profunde de personal și a dificultăților de a menține măcar echilibrul între numărul celor care se pensionează și al recruților. Sunt rezerve serioase și îndreptățite față de eventuale măsuri radicale de a apela la sursa externă, pentru a acoperi în scurt timp funcțiile vacante. Riscul accentuării deprofesionalizării, prin imposibilitatea integrării rapide și eficiente a noilor veniți în sistem, determină măsuri precaute, implicând și disconfortul forței de muncă existente, prin suprasolicitare și dificultăți în asigurarea permanenței. În context, demersul de generalizare la programul de 8 ore, este văzut ca unul normal, firesc și care urmărește reducerea incidentelor neplăcute la locul de muncă, din cauza oboselii. Aceasta nu exclude și varianta de 12/24, acolo unde situația încă o impune.
Criza de personal este și cea care întârzie să se arate calitatea conceptului de reorganizare a IPJ Constanța. Nu am primit de la domnul Mirițescu detalii cu privire la deficiențele constatate acolo și în ce constau remedierile care vor duce la extinderea proiectului spre alte județe, dar, cu siguranță, de la 1 ianuarie, sunt în vizor alte câteva județe. A refuzat să ne precizeze concret care sunt respectivele județe, motivând că nu s-a ajuns la o decizie în acest sens, dar a comunicat că în mod cert acestea vor fi inspectorate grele, din câteva județe comparabile cu Constanța.
De asemenea, conceptul vizează și o echilibrare a volumului de muncă între structuri și polițiști, demersuri care sunt în dinamică. Printre exemple a fost și acela că diferențele de funcții trebuie să reflecte corespunzător și o complexitate, volum de muncă.
Am atins problema avalanșei de dispoziții și ordine cu termene extrem de scurte pentru raportare, aspecte ce afectează atât polițiștii cu funcții de conducere dar și pe executanți. Problema este cunoscută iar rezolvarea acesteia va deveni vizibilă prin procesul de digitizare, în curs și pentru care se fac investiții serioase. În context, am fost invitați să comunicăm situațiile de duble raportări, pentru a putea fi aduse într-o variantă integrată.
Se lucrează la modificarea Ordinului 56/2014, printre altele urmărindu-se (re)asigurarea unui control al managerilor din Poliția Română asupra propriei resurse umane, ca urmare a unei situații scăpate de sub control la nivel național, când procurorul dispune activități cu termene, ignorând capacitățile existente. Comandanții au obligația să intervină în asemenea cazuri, iar acolo unde întâmpinăm situații când procurorul ajunge să gestioneze după propria sa voință resursa umană – fără vreo reacție a șefilor – suntem invitați să comunicăm, astfel încât (după caz) să se poată face reglaje chiar de la nivel superior IGPR – Parchet General.
Am ridicat problema vehiculelor ieșite din uz, sau neconforme, de la structurile de combatere a criminalității organizate, despre dificultățile de organizare în timpi scurți a unor activități ce necesită implicarea BOS în subunități. În legătură cu aceasta, ni s-a comunicat că atât structurile BCCO dar și BOS au fost mult extinse față de anii precedenți și au primit finanțări mai consistente, în raport cu alte structuri, acum urmărindu-se o orientare prioritară către structurile de ordine publică, ”cele care duc greul” și care trebuie să recupereze la capitolul dotări și investiții.
Ni s-a dat de înțeles că traversăm un amplu proces de reorganizare și trebuie să atingă un volum și direcții multiple, întrepătrunse (fiecare fiind de importanță). Un avans într-o direcție atinge sectoare subsecvente înghețate în practici și concepte uitate demult în vreme, ceea ce inevitabil – în contact cu elementele noi – generează și scenarii confuze, contradictorii.
Trebuie să recunosc faptul că nu am primit de la invitații noștri promisiuni de ”vie en rose”, n-am fost amețiți cu povești, ci am primit clarificări cu raportare la o realitate nefardată (atât cât au putut spune) cu toate ingredientele unor așteptări de schimbare, corespunzător eforturilor conducerii IGPR și a implicării polițiștilor aflați în activitate.
Până la urmă, indiferent dacă informațiile convin sau nu, decât să fim mințiți frumos, preferăm verdele in ochi.
Vitalie Josanu
