In razboiul Ciolacu-magistrati, primele victime cad politistii si cadre militare! ICCJ da o solutie de interpretare care face ca dreptul la spor de anti-coruptie sa devina unul iluzoriu.
I
Daca ne luam dupa declaratiile publice ale premierului Ciolacu (https://www.youtube.com/watch?v=MF52LQnDHAs, minutele 15:50 – 17:30) si dupa perceptia unor specialisti ai dreptului, OUG 62/2024 s-a dat ca un instrument neobisnuit, extraordinar de protectie a bugetului de stat, existand o asteptare ca ICCJ (simbolul puterii judecatoresti) sa coopereze si sa se subordoneze asteptarilor Guvernului (simbolul puterii executive).
OUG 62/2024 nu a fost dată ca o contributie inovatoare la asigurarea unui proces echitabil, ci ca o arma defensiva si excesiva a Guvernului, pentru a rezista asalturilor bugetarilor asupra portofelului de stat.
Uniformizarea practicii judecatoresti ca factor de garantare a dreptului la un proces echitabil beneficia deja de doua instrumente importante si ultrasuficiente, “Recursul in interesul legii” (art. 514 CPC) si “Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție învederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept” (art 519 CPC). Se naste firesc intrebarea de ce a aparut subit nevoia de ceva nou, nemaivazut prin Europa, cu dedicatie doar pentru un anumit tip de procese?
Guvernul este parte interesata in razboaiele purtate pe terenul instantelor de judecata, cu salariatii sistemului public, pentru drepturi salariale.
In acelasi timp Guvernul este si cel care are dreptul sa modifice, prin OUG-uri, regulile razboiului judiciar intre stat si salariati.
Si pentru că “la razboi, scopul scuza mijloacele”, Guvernul a si facut-o! S-a folosit de puterea lui de legiferare impreuna cu puterea lui de influentare a ICCJ ca sa isi creeze un avantaj incorect.
In nota de fundamentare a OUG 62/2024, justificarea ordonantei este frumos impachetata, insa cauza generatoare nu a putut fi ascunsa. Ea este reprezentata de acele soluții judecatoresti supărătoare pentru Guvern, avand ” impact direct și considerabil asupra bugetului general consolidat”
Aici https://www.youtube.com/watch?v=MF52LQnDHAs ( minutele 15:50 – 17:30), Ciolacu contestă dispretuitor obiectivitatea si competenta “ tribunalelor sătești” si lasă sa se inteleagă ca OUG 62/2024 s-a conceput ca un instrument extraordinar de combatere a magistratilor pe care Guvernul era neputincios in a-i opri din avalanșa de drepturi si majorari salariale pe care și le dadeau singuri, fie prin procese, fie prin acte administrative discutabile.
Ciolacu, in interviul respectiv, ne-a convins ca nu salariatii obisnuiti au fost considerati periculosi pentru guvern, ci magistratii! Pentru magistrati, Guvernul cauta disperat antidot iar solutia gasita a fost OUG 62/2024.
Ca o paranteza importanta, imprejurarea că stresul guvernului nu era provocat de restul bugetarilor care deschideau procese colective pe drepturi salariale, ci doar de magistrati, alimenteaza acea banuială urâtă care pluteste de mai multi ani ( din 2011, din vremea lui Basescu) in randul politistilor si cadrelor militare, privind existenta unei intelegeri ascunse intre puterea executiva si puterea judecatoreasca de a actiona pentru a proteja prioritar bugetul statului, in procesele colective deschise de salariatii bugetari.
Ciolacu si sfatuitorii lui din umbra nu au inventat ei, roata!
Cei care va amintiti, am asistat socati in 2011 cum Basescu, din pozitia de Presedinte al statului roman, ii certa de sus pe magistrati ca indraznesc sa dea solutii favorabile salariatilor bugetari doar in baza dreptului ( a legii), fara sa ia in considerare, judecatorii, daca statul are sau nu are bani sa plateasca pe reclamanti.
Pe Marinar il durea drept in cot, la momentul respectiv că, potrivit Constitutiei, judecatorii se supun doar legii nefiind obligati sa tina seama si de bugetul tarii ( inclusiv de modul in bugetul care a fost cheltuit de o administratie corupta si ineficienta). Fiat jus pereat mundi! .
Basescu voia ca salariatii ajunsi in instante sa fie cei care sa deconteze, sa sufere consecintele unei administrari defectuoase si partizane a bugetului, de catre o clasa politica lacoma si corupta. Sa primeasca dreptate o “categorie” intreaga de reclamanti doar daca in acea zonă de interes, puterea politica nu prapadise bugetul sau nu avea planuri sa il prapadeasca, in beneficiul lor personal sau al clientelei politice.
Basescu cauta solutii rapide si eficiente de economisire iar influentarea justitiei in procesele bugetarilor era una dintre solutii! Ilegala, o incalcare de tip sovietic a independentei justitiei si a dreptului la justitie, dar pentru marinar a contat ca era o solutie practica! Cred ca si acum, daca este intrebat, Petrov este convins ca a procedat corect, ca a salvat țara! Că doar rezultatul conteaza, nu și cum a fost obtinut.
“O ţară care împrumută ca să-şi asigure costurile, de unde credeţi că scoate 9 miliarde de lei mâine ca să respecte hotărârile judecătoreşti, mai ales că perspectiva nu este că suntem aici şi s-a terminat. Nu. Este o veselie totală. De unde scoate Guvernul 9 miliarde de lei ca să-şi arate respectul pentru hotărârile justiţiei? Poate indicaţi şi sursa, că aşa spune în Constituţie, cine dă, cine afectează bugetul de stat indică sursa, iar corect ar fi ca magistraţii când dau hotărâri – nu mă refer la cele care vizează un om nedreptăţit într-o întreprindere de stat, într-o societate comercială – mă refer la cele care vizează categorii sociale. Spuneţi-ne şi sursa de finanţare. Este un lucru pe care vi-l cer pentru că este constituţional. ”
(Basescu, 2011, https://www.juridice.ro/172861/traian-basescu-cum-putem-pune-in-aplicare-hotararile-judecatoresti-imposibile.html )
Stiti vorba aia, “Drumul spre iad este pavat cu intenții bune”? Cam asta a facut Basescu, in contra salariatilor bugetari. A intrat cu bocancii in independenta magistratilor, a avut si mecanisme sa ii bage in sperieti, sa ii controleze, sa influenteze solutiile date in procesele colective ale salariatilor bugetari (Kovesi, Coldea, Dumbrava, DNA, SRI, “campul tactic”, protocoale secrete de supraveghere si interceptare, hotarari secrete CSAT).
Ca sa lupte impotriva monstrilor, a creat chiar el monstri! Avea sau nu avea mecanisme sa influenteze solutiile date de magistrati in procesele bugetarilor? Pe noi nu ne intereseaza macelul intre tabere politice din vremea Marinarului si unde Kovesi si Coldea au avut roluri esentiale, ci doar daca Basescu avea sau nu avea mecanisme sa influenteze solutiile date de magistrati in procesele colective ale bugetarilor.
Eu zic ca avea. Si dacă el a creat canale, metode de presiune si influentare a solutiilor in procesele colective pe drepturi salariale ( adica a creat iadul cu bune intentii) este de presupus ca acestea s-au pastrat si ulterior. S-a creat o conditionare mentala a judecatorilor, un obicei profitabil guvernului. Noi nu stim, insa noi putem deduce fenomenul observand efectele.
Din 2011, noi si acei avocati care lucreaza pe aceasta nisa a clientilor politisti si cadre militare observam constant in procesele colective ale politistilor si cadrelor militare ( activi sau pensionari) aceasta influenta toxica, ghicita, a puterii politice asupra magistratilor, inclusiv asupra magistratilor CCR. Qui prodest? Daca nu sunt ei, care ar putea fi alti beneficiari? Nu’s!
Daca luăm solutia socantă si neasteptată dată de CCR pe OUG 59/2017, cine a beneficiat? Guvernul si bugetul!
Daca luam solutia ICCJ in cauza Baltag, cine beneficiază ? Guvernul si bugetul!
Tipare suspecte, motivari dubioase, contestabile, neconvingatoare pentru expertii dreptului! Ce au in comun? Mereu castiga, prin KO, Guvernul si bugetul! Păi să nu crezi că au cumparat arbitrii? Nici nu trebuie sa ii cumperi pe toți. Daca controlezi CCR si ICCJ, controlezi justitia.
Sa ne intoarcem la prezent!
Deci exista indicii semnificative cu privire la existenta unei intelegeri de cartel in care Guvernul si magistratii au convenit pe ascuns, inca din 2011, sa ii arda impreuna pe reclamantii bugetari. Adica pe “căței”.
Insa atunci a fost vorba de propriile lor drepturi salariale sau de pensie, intelegerea de cartel nu a mai functionat. Magistratii, cu sprijinul neconditonat al CCR, au aratat ca sunt incontrolabili.
Că li se rupe absolut de Guvern, de bugetul tării, de interdictii la greva. Au arătat ca pot aduce prejudicii foarte mari bugetului statului, chiar daca sunt doar cateva mii, utilizand puterea judecatoreasca in folosul lor.
Si asa a aparut antidotul, OUG 62/2024, care insa, culmea, face primele victime tot in randul politistilor si cadrelor militare!
Ca o paranteza, OUG 62/2024 a fost deja contestata la CJUE, de catre un judecator!
II
Azi, 28/10/2024, ICCJ a dat solutia interpretativa in cauza 1690/1/2024 (Tribunalul Botosani), in care reclamant este un politist, Vasile Baltag (care ar fi, zic sursele, chiar consilier juridic la IPJ Botosani).
Prin decizia 60 din 28/10/2024, ICC a decis:
“ Admite, în parte, sesizarea formulată de Tribunalul Botoşani – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 621/40/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că: În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 14 alin. (3) din Anexa nr. VI familia ocupaţională de funcţii bugetare „Apărare, ordine publică şi securitate naţională” din Legea-cadru nr. 153/2017, de majorarea soldei de funcţie/salariului de funcţie/salariului de bază cu 12,5% beneficiază numai personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil care desfăşoară atât activităţi privind prevenirea, cât şi activităţi privind combaterea corupţiei în rândul personalului propriu. Respinge, în rest, sesizarea, ca inadmisibilă. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 28 octombrie 2024.”
De abia s-a pronuntat, inca nu avem motivarea. De principiu, in 20 de zile, motivarea ar trebui sa fie publicata in Monitorul Oficial, pentru opozabilitate “erga omnes” .
N-avem inca motivarea, dar stim totusi ca motivarea reprezinta o succesiune de argumente logico-juridice care justifica solutia.
Asa ca ma intorc la expresia cheie din dispozitiv : “ beneficiază numai personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil care desfăşoară atât activităţi privind prevenirea, cât şi activităţi privind combaterea corupţiei în rândul personalului propriu”.
Ce a facut Inalta Curte? Băgând pe “cât și” care nu exista in textul articolului examinat, a instituit două conditii care, in viziunea Inaltei Curti, ar trebui indeplinite cumulativ pentru acordarea dreptului la spor de anti-coruptie: candidatul la spor să desfasoare atât activităţi privind prevenirea, cât şi activităţi privind combaterea corupţiei.
La o prima vedere superficiala, s-ar parea ca ICCJ ar fi procedat corect, respectand aproximativ litera legii ( textul legii nu contine “cât și”!).
Art 14 anexa VI din lege 153 din 2017:
(3) Personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil care desfășoară activități privind prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului propriu beneficiază de majorarea soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază cu 12,5%.
Eu nu cred că ICCJ a procedat corect!
Dau la o parte chestia asta vizibila cu adaugarea la textul legii (amănunt care iti sare imediat in ochi) și voi cauta alte argumente care sa necesite ceva mai multa munca din partea interpretului.
Astfel,
Interpretarea profesionista a dreptului nu este accesibila oricui. Interpretarea profesionista a dreptului este un proces complicat care necesita stapanirea unor cunostinte si tehnici care nu sunt accesibile nespecialistilor. Un sudor, un chirurg, un preot, un inginer nu pot interpreta dreptul ca un jurist (nu ma refer la “juristi” care au luat diploma contra doi porci si doi saci de cartofi)! Pot sa aiba minte. Insa n-au instrumente juridice, nu au educatia specializata necesara!
Doar uneori mesajul legii este clar si nu necesita o interpretare sofisticata. Alteori mesajul legii nu este deloc cel aparent, cel care apare la prima citire. Necesita o munca complexa, niste pasi obligatorii pentru depistarea interpretarii corecte, cea care sa corespundă adevarului ( care este mereu unul singur). Nici daca faci toti pasii, succesul ( gasirea interpretarii corecte ) nu iti este garantat. Conteaza si creierul, si cate carti ai citit, conteaza anii de experienta.
Profesionistii dreptului sunt instruiti sa treaca un text normativ prin filtrul metodelor de interpretare si doar in urma acestui proces, vor trage o concluzie interpretativa cu sanse sa contina “adevarul’, vointa legiuitorului.
Nu ma apuc in articolul asta sa va descriu tehnicile de interpretare a dreptului. Gasiti destula informatie pe Google, cei interesati.
O sa va evidentiez doar ca este un principiu fundamental, urias al dreptului ca intepretarea legii se face in scopul ca legea sa fie aplicabila, si nu in scopul ca legea să nu poată fi aplicată!
Retinand principiul asta, chiar si in lipsa motivarii ICCJ, sentimentul meu este ca Inalta Curte a dat o interpretare eronata care serveste Guvernului ( coincidenta!) si care face ca textul legal ce reprezinta sediul dreptului la spor anticoruptie sa devina unul iluzoriu, inaplicabil.
O sa incerc sa fiu cat pot de scurt cu explicatiile!
Mai inainte voi fixa niste premise de care am nevoie in rationamentul meu, ca sa va pot convinge.
Prima caramida ( premisa) de care avem nevoie este sa stabilim distinctia importanta intre prevenire si combatere.
Diferența principală dintre activitatea de prevenire și cea de combatere a infracțiunilor ține de momentul și scopul intervenției în raport cu faptele ilegale.
- Activitatea de prevenire a infracțiunilor:
-
- Scop: Are ca obiectiv principal reducerea riscului de apariție a infracțiunilor și minimizarea condițiilor care le-ar putea favoriza.
- Măsuri: Se axează pe campanii de informare publică, educație, programe sociale, patrule preventive și identificarea persoanelor sau situațiilor vulnerabile la infracționalitate. De exemplu, pot include inițiative de securizare a spațiilor publice sau măsuri de descurajare a comportamentelor riscante.
- Momentul intervenției: Este proactivă și intervine înainte ca faptele infracționale să se întâmple, vizând atât descurajarea potențialilor infractori, cât și protecția comunității.
- Activitatea de combatere a infracțiunilor:
-
- Scop: Se concentrează pe identificarea, prinderea și sancționarea persoanelor care au comis infracțiuni.
- Măsuri: investigarea infractiunilor ( faza de urmarire penala), sanctionarea penala (faza procesuala)
- Momentul intervenției: Este reactivă, fiind declanșată ca urmare a comiterii unei infracțiuni. Aceasta vine în sprijinul justiției, asigurând că infractorii sunt aduși în fața legii.
Deci diferenta fundamentala este ca activitatea de prevenire este orientată spre a împiedica faptele ilicite înainte să se întâmple, pe când activitatea de combatere vizează sancționarea și eliminarea riscurilor deja existente prin faptele comise.
A doua premisa importanta este reprezentata de existenta principiului specializarii functiei publice si de principiul eficienţei ca reguli care guverneaza toata activitatea administratiei publice!
In aplicarea principiului specializarii functiei publice ( si voi folosi ca dovada concreta exemplificativă chiar ROF-ul DGA) nu pot exista politisti de politie judiciara care sa aiba in fisa postului, concomitent, atat activitati de prevenire cat si activitati de combatere.
( Specializarea functiei in domenii care necesita o calificare inalta inseamna eficienta! Natura a creat functii specializate pentru organele corpului uman. De ce? Pentru eficienta! Oamenii au observat si imitat natura. Contabilul tine contabilitate, chirurgul opereaza, politistul specializat face prevenire, un alt politist specializat face combatere.)
Potrivit ROF-ului DGA, politistii pot avea ori atributii de prevenire, ori de combatere, in conformitate cu structura unde este alocat postul! Structurile de suport din DGA (financiar, juridic, logistica, etc) nu au treaba nici cu prevenirea, nici cu combaterea!
(Soferul care il transporta pe procurorul DNA nu este magistrat! Contabilul care socoteste si vireaza salariul procurorului DNA nu este magistrat! Si soferul si contabilul sprijina, dar nu fac combatere!)
Va provoc sa verificati singuri, ROF-ul publicat al DGA si sa ma prindeti in greseala!
Il aveti chiar aici, pe pagina DGA: chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://www.mai-dga.ro/wp-content/uploads/2018/01/ROF-DGA-OMAI-158-din-19.12.2017.pdf
Vom observa din examinarea ROF-ului DGA, compartimentarea interna, respectiv directii, servicii, birouri, cât si atributiile specifice ale fiecarei diviziuni. Fiecare structura are atributiuni specializate care nu se regasesc la celelalte structuri.
Atributiile structurii de resurse umane sunt diferite de atributiile structurii de financiar. Atributiile biroului de psihologie sunt diferite de atributiile biroului juridic.
Si acum, atentie mare, atributiile serviciului de prevenire ( art 62) sunt diferite de atributiile serviciului de investigatii ( art 46).
Asta inseamna specializarea sarcinilor si eficiență pentru ca nu este eficient sa ai intr-o unitate de politie, doua structuri care sa facă aceleasi activitati.
Fisele de post se intocmesc, teoretic, in limitele atributiilor structurilor unde sunt alocate posturile si nu pot contine atributii din afara structurii.
In aplicarea principiului specializarii functiei publice ( dovada fiind ROF-ul DGA) nu pot exista politisti de politie judiciara care sa aiba in fisa postului, atat activitati de prevenire (specifice structurii “serviciul de prevenire”, art 62 in ROF) cat si activitati de combatere ( specifice structurii “serviciul de investigare”,art 46 in ROF).
III
Analizand interpretarea data de ICCJ in dosarul lui Vasile Baltag, in sensul ca doar politistii care fac atat prevenire cat si combatere ar avea drept la spor de anti-coruptie, ICCJ reuseste sa anihileze total, art 14, pentru ca nici un politist nu face concomitent, potrivit principiului specializarii functiei ( aplicat la ROF-uri si fise de post), prevenire si combatere. Nici macar cei din DGA.
Deci, in aplicarea interpretarii restrictive si surprinzatoare date de ICCJ ( sa nu uitam, contrarie celor 4-5 solutii definitive cunoscute noua si favorabile reclamantilor, date pana la 28.10.2024) nu mai poate exista, real, niciun beneficiar al dreptului la spor anticoruptie.
Pai asta era scopul legii? De asta se da o lege de catre legiuitor? Ca sa nu fie aplicata? Cu asta se ocupa ICCJ, la varful puterii judecatoresti? Sa dea interpretari care anihileaza total, drepturi recunoscute de legiuitor, servind astfel interesul Guvernului Ciolacu?
ICCJ este competenta sa dea doar interpretari care fac legea in vigoare, aplicabila!
Sper ca ati inteles! In interpretarea asta abuziva si restrictiva data de ICCJ , nu ar putea exista nici macar un singur politist beneficiar! Nici macar cei de la DGA! Niciunul dintre ei nu are dreptul la spor, observand ROF-ul DGA si decizia ICCJ.
Exista totusi unii ( la unele DGA-uri teritoriale, la unele BCCO-uri) care au in fisa postului concomitent, si atributii de “prevenire” si atributii de ‘combatere”, insa asta se intampla doar pentru ca fisele de post sunt intocmite “dupa ureche”, de nepriceputi, cu incalcarea principiului specializarii functiei si cu nerespectarea ROF-urilor.
Incompetenta, nepriceperea rostogolesc si amplifica erorile initiale.
Cu toate acestea, fisele de post ( foarte putine) care contin in prezent, atat prevenire” cat si ‘combatere”, deși neconforme cu ROF-urile unitatilor de politie, sunt prezumate a fi legale. Deci reclamantii care aveti asa ceva, puteti respira usurati. Daca prezumtia nu este rasturnata de MAI, reclamantii cu astfel de fise de post ar trebuie sa castige, pe baza interpretarii excesive facute de ICCJ in cauza Baltag si pe baza prezumtiei de legalitate a fiselor de post.
Insa cei multi potentiali beneficiari ( de exemplu, sefii de post) sunt evident afectati negativ de interpretarea restrictiva a ICCJ. Ei reprezentau grosul, amenintarea, cheltuiala mare, iar ICCJ i-a eliminat eficient pe toti dintr-o lovitura, indeplinind 100%, asteptarile Guvernului. Inca o data, bugetul a fost salvat, protejat de politisti si cadre militare care reclamau dreptul la spor anticoruptie!
Am scris articolul acesta ca sa existe o primă analiză si o primă bază de reflecție la solutia ICCJ in dosarul Baltag, pana cand apare motivarea.
Va sugerez să asteptăm și motivarea solutiei interpretative ca să vedem ce clarificari, ce argumente se aduc! Sa aflam si noi pentru ce motive, ICCJ a transformat o enumerare, in adunare!
Si atunci voi face poate, o noua analiza! Intre timp, ma voi gandi dacă și cum poate fi anihilată solutia ICCJ. (Se poate. O cale exista)
Apropo! Nu vi se pare suspect ca aparatul central a tergiversat acordarea sporului de anticoruptie pana la aparitia deciziei ICCJ? Motive nu aveau. Jurisprudenta definitivata de curti de apel si favorabila reclamantilor exista. Metodologie ( ordin de ministru) exista. Si cu toate astea MAI a blocat acordarea sporului – a inventat comisia de tergiversare la MAI- ca si cum cineva in aparatul central stia ca ICCJ va declara admisibila sesizarea din cauza Baltag si ca va furniza si o interpretare care sa excluda orice politist de la beneficiul dreptului. Ori au o mama Omida pe acolo care le spune viitorul ori a existat o conexiune, un acces secret al unora din aparatul central al MAI, la intentiile ICCJ. Poate chiar cu ajutorul lui Predoiu, fost ministru al Justitiei pana in 2023!
Emil Păscuț
