Exista un citat foarte misto, atribuit de Petre Țuțea lui Henri Bergson (scriitor și filosof francez, nascut in 1859) : “Democraţia e singurul sistem compatibil cu demnitatea şi libertatea umană, dar are un viciu: nu are niciun criteriu de selecţiune a valorilor de conducere”.
( un rar interviu cu Petre Țuțea : https://www.youtube.com/watch?v=vUYbUUAPy8c)
Vitalie Josanu mi l-a amintit chiar acum, de dimineata. Nu e clar daca si unde a zis Bergson asa ceva, insa ce conteaza este valoarea de adevar a cugetarii, care te izbeste cu forta unui buldozer.
Democrația, dintre toate formele de guvernare, este cea care respectă cel mai bine drepturile și libertățile individuale. Într-o democrație, cetățenii au dreptul de a se exprima, de a alege lideri, de a participa la luarea deciziilor care le afectează viața, toate acestea fiind fundamentele demnității și libertății umane.
Democrația este idealizată ca sistem. Ea are o slăbiciune structurală importanta: nu garantează că cei care ajung la putere sunt neapărat cei mai competenți, morali sau valoroși lideri. Într-o democrație, conducerea este deseori determinată de majoritatea voturilor, iar acest proces nu presupune neapărat un criteriu de selecție bazat pe meritocrație sau pe valoarea intrinsecă a candidaților.
Mai inainte sa iau contact, in 2018, cu cugetarile lui Țuțea despre democratie, eu aveam propria mea formulare ( mai de dupa blocuri, asa), care era rezultatul atat a observarii personale a modului in care un individ ajunge “mare” in politica, la romani cat si a modului in care se aleg democratic, liderii, in sindicate. Obisnuiam sa le expun (si le zic chiar si in prezent) colegilor mei frustrati ca nu avem mai multi membri si ca Diamantul nu este un sindicat mai mare (asa cum cred ei, subiectiv, ca meritam), doua idei ale mele:
1) Orice organizatie isi atinge o limita. Si poate că noi la Sindicatul Diamantul ne-am atins o limita a capacitatilor noastre. Sau poate că nu am atins-o incă, dar trebuie să facem eforturi mai mari ca să devenim și mai relevanti.
2) Romanul, frivol, are tendinta sa aleaga lider in politica (sau in sindicat), pe cel care are gura cea mai mare si cu care el personal ar iesi la o bere sau la un gratar, nu pe cel are demonstreaza competente superioare ( inteligenta, cultura, educatie juridica, valori morale, etc). Si il dadeam ca exemplu, prietenilor mei, pe Surugiu (ca lider sindical) si ca exemplu in politica, pe cei de la PSD ( care, in general, nu prea dau pe dinafara de prea multa carte. Dau un exemplu rapid cu celebrul Mitica Margarit care scrisese in declaratia de avere ca el are “ciasuri de mana ” de 12 000 de euro). Nu ai cum sa obtii progres, daca il alegi lider ( politic sau sindical) pe cel care bea cele mai multe beri in cercul de prieteni, care e cel mai bun la table, pe motiv ca e baiat simpatic, ca e vecinul tau, pe motiv ca are avere sau ca e om ” cu relatii”. Liderul (politic sau sindical) trebuie sa aiba alte calitati.
Pare evident ca doar o “declaratie de intentie” din partea celui care, pe un val de entuziasm, se ofera sa devina un lider al multimii, nu garanteaza ca respectivul are calitati de lider care sa impinga multimea spre progres. Una e promisiunea, alta e dovedirea, rezultatul.
Cel putin la sindicat, adica unde puteam eu sa fac ceva ( sa impulsionez o anumită directie, sa am o contributie) dupa ce m-a bazait o perioada citatul lui Țuțea si dupa niste experiente proaste cu unii lideri care, alesi se dovedeau inapti total pentru misiunea lor, am creat din 2018 un sistem in care candidatii la un titlu de lider SPRD sunt “imputerniciti” o perioada de minimum 6 luni, perioada in care ei au sansa sa vada ce inseamna lider de sindicat iar noi avem sansa sa vedem daca au real, abilitati de lider. Daca sunt onești, daca sunt sanatosi la cap, daca pot fi in armonie cu grupul liderilor veterani, daca au minte suficienta, daca au vointa, daca au acea flacără ( chemare) care ii impinge sa ajute pe altii, daca au acel curaj minimal de a scrie o petitie sau de a asista la cercetari disciplinare pe altii, daca au capacitatea sa organizeze procese colective pentru membrii organizatiilor teritoriale.
Adica am incercat sa corectez un pic, zona defectuoasa a democratiei, identificata de Țuțea ( sau Bergson). Sa fie democratie, sa fie vointa poporului, dar sa ne aduca si valoare. Si mie, pana acum, mi se pare ca functioneaza. Nu stiu cum e la alte sindicate, dar așa merge treaba la noi, la Sindicatul Diamantul. Suntem departe de perfectiune, dar măcar avem in minte, o harta cu repere utile.
Emil Pascut
