TRĂDAREA REGULILOR DE LA BEIJING: CUM A DE-PROFESIONALIZAT POLIȚIA ROMÂNĂ PROTECȚIA MINORILOR

Timp de aproape patru ani, aproximativ 170 de polițiști din structurile de Siguranță Școlară au lucrat sub umbrela unei ilegalități sistemice, o realitate pe care conducerea Poliției Române a ascuns-o cu grijă sub preșul birocrației. Aceasta nu este o simplă neregulă administrativă; este un eșec managerial de proporții, cu implicații directe asupra siguranței copiilor și a validității actului de justiție. Sindicatul “Diamantul” a refuzat să accepte acest status-quo periculos și, după o luptă anevoioasă în instanță, a forțat declasificarea documentelor care dovedesc adevărul: Birourile de Siguranță Școlară, deși funcționale, nu existau legal în majoritatea inspectoratelor din țară.

VICTORIA ADEVĂRULUI: CUM A FOST FORȚATĂ LEGALITATEA

Descoperirea noastră a fost șocantă: Regulamentele de Organizare și Funcționare (ROF) – actele de identitate ale oricărei structuri de poliție – nu menționau existența acestor birouri. Practic, se crease o “structură fantomă”, cu sute de polițiști încadrați și șefi numiți prin concursuri a căror legalitate este, în cel mai bun caz, dubioasă.

Presiunea constantă a sindicatului și hotărârile judecătorești obținute au avut un prim efect major: au forțat conducerea IGPR și a IPJ-urilor să iasă din amorțeală. În prezent, multe inspectorate au demarat, în sfârșit, procedurile de actualizare a ROF-urilor, introducând aceste structuri în cadrul legal. Este o victorie pentru principiul legalității, dar una care lasă un gust amar. De ce a fost nevoie de ani de procese pentru a obliga o instituție publică să respecte legea? Și cine răspunde pentru miile de acte polițienești întocmite într-un vid juridic?

UN PAS ÎNAINTE, DOI ÎNAPOI: ÎNCĂLCAREA FLAGRANTĂ A REGULILOR DE LA BEIJING

Exact în momentul în care părea că rațiunea începe să prevaleze, managementul defectuos al IGPR a lovit din nou, de data aceasta direct în inima protecției minorilor. Contrar declarațiilor politice sforăitoare ale unor miniștri precum Cătălin Predoiu, care promiteau o prioritizare a eforturilor de combatere a infracționalității școlare și a consumului de droguri, faptele au demonstrat contrariul.

Prin Dispoziția IGPR nr. 118/2022, s-a luat decizia de neînțeles de a ridica avizul de poliție judiciară pentru aproximativ 170 de polițiști de la Siguranța Școlară. Aceștia erau singurii lucrători care începuseră să dezvolte o expertiză reală în gestionarea complexă a infracționalității juvenile.

Această decizie nu este doar o eroare administrativă, ci o încălcare directă a spiritului și literei Regulilor de la Beijing (Rezoluția ONU 40/33), un set de standarde internaționale pe care România s-a angajat să le respecte. Regula 12 a acestui acord este de o claritate absolută:

“Pentru a se achita mai bine de funcțiile lor, ofițerii de poliție care se ocupă frecvent sau exclusiv de minori sau care se consacră, mai ales, prevenirii delincvenței juvenile trebuie să primească o instruire și o formație specială. În marile orașe, ar trebui să fie create în acest scop servicii speciale de poliție.”

A ignora acest principiu fundamental înseamnă a trata justiția pentru minori ca pe o activitate marginală, care nu necesită competențe deosebite. Este o abdicare de la responsabilitatea statului de a oferi copiilor cea mai bună protecție posibilă.

SPECIALIZAREA DE FAȚADĂ: UN POLIȚIST LA JUDEȚ VS. UN OCEAN DE VIOLENȚĂ

Confruntată cu argumentele noastre, conducerea Poliției Române menține o soluție de fațadă: în prezent, specializarea este asigurată doar în ceea ce privește infracțiunile la viața sexuală, prin existența unui singur polițist dedicat la nivelul fiecărui inspectorat.

Această abordare este o insultă la adresa inteligenței și o dovadă de profundă necunoaștere a realității din teren. Paleta infracționalității juvenile este vastă și complexă, iar a te limita la o singură categorie de fapte înseamnă a ignora voit valul de violență care inundă școlile. Să ne uităm la cifrele oficiale, care arată o realitate sumbră:

• Loviri sau alte violențe (art. 193 CP): O explozie de cazuri, de la 2009 în 2020 la 4222 în 2023. Peste 1244 de cazuri doar în primele 3 luni din 2024! Cine investighează specializat aceste mii de cazuri de bullying, bătăi și agresiuni? Răspuns: nimeni. Aceste fapte sunt acum tratate la nivel general, fără o înțelegere a dinamicii specifice mediului școlar.
• Împiedicarea accesului la învățământ (art. 380 CP): Un fenomen în creștere, cu 75 de cazuri în 2023, față de 42 în 2020. Aceste dosare, deși par minore, ascund drame sociale complexe (abandon școlar, presiuni familiale, sărăcie) care necesită o abordare specializată, nu una strict procedurală.

Toate aceste mii de dosare, care formează grosul violenței școlare, sunt acum aruncate în sarcina structurilor generale de ordine publică sau de investigații criminale, nespecializate și deja supraaglomerate.

CONFUZIA ÎNTREȚINUTĂ: SIGURANȚĂ ȘCOLARĂ VS. PREVENIRE CLASICĂ

Eroarea fundamentală a managementului IGPR este confundarea rolului complex al Birourilor de Siguranță Școlară cu cel al structurilor clasice de prevenire.

Birourile de Siguranță Școlară dezvoltaseră un model hibrid unic și eficient:

• Activitatea de prevenire era constantă, dar era fundamentată pe cazuistica reală. Polițiștii nu vorbeau din broșuri, ci din experiența directă a dosarelor pe care le instrumentau în școlile respective. Ei cunoșteau factorii de risc, rețelele informale de elevi și problemele specifice fiecărei unități.
• Activitatea de cercetare penală le oferea legitimitate și o înțelegere profundă a fenomenului infracțional.

Prin ridicarea avizului judiciar, aceste structuri au fost, practic, golite de conținut și transformate în simple birouri de prevenire, rupte de realitatea penală. S-a pierdut sinergia vitală dintre prevenire și combatere, iar acum activitățile preventive riscă să devină simple formalități, deconectate de pulsul real al problemelor din școli.

În concluzie, deși lupta Sindicatului “Diamantul” a forțat o reintrare în legalitate din punct de vedere organizatoric, o altă decizie managerială a subminat însăși esența protecției minorilor, trădând principiile internaționale pe care România s-a angajat să le respecte. Continuăm să milităm nu doar pentru legalitatea structurilor, ci pentru o abordare holistică și reală a specializării, singura garanție a unei justiții eficiente pentru copii.

ANALIZĂ CCANTITATIVĂ: Activitatea Birourilor de Siguranță Școlară (2020-2024)

Analiza se bazează pe datele agregate din răspunsurile oficiale primite de la Inspectoratele de Poliție Județene din întreaga țară. Cifrele arată o evoluție paradoxală: o creștere cantitativă a activității pe fondul unei ilegalități administrative și al unei subminări a calității actului polițienesc prin eliminarea specializării.

Anul 2020 (Anul zero)

• Activități Preventive: Foarte scăzute sau inexistente, din cauza pandemiei. Majoritatea acțiunilor s-au limitat la câteva informări online.
• Petiții și Dosare Penale: Aproape zero. Structurile nu aveau competențe de cercetare penală (lipsă aviz de poliție judiciară).
• Grad de Ocupare: Foarte redus, variind între 16% și 50% în majoritatea județelor.

Anul 2021 (Începutul timid)

• Activități Preventive: O creștere vizibilă, odată cu reluarea parțială a cursurilor în format fizic. Numărul beneficiarilor se ridică la câteva mii la nivel național.
• Petiții și Dosare Penale: Număr foarte mic. Majoritatea structurilor încă nu aveau competențe de cercetare penală.
• Grad de Ocupare: Creștere moderată, ajungând în medie la 50-70%.

Anul 2022 (Consolidarea activității și dobândirea de competențe)

• Activități preventive: Creștere exponențială. Numărul activităților se multiplică, ajungând la sute pe județ, cu zeci de mii de beneficiari.
• Petiții și dosare penale: Se înregistrează o creștere semnificativă. Este anul în care majoritatea polițiștilor din aceste structuri primesc aviz de poliție judiciară (înainte de modificarea Dispoziției 118/2022), începând să instrumenteze un număr considerabil de dosare.
• Grad de Ocupare: Ridicat, atingând 80-100% în multe județe.

Anul 2023 (Anul de vârf al activității)

• Activități Preventive: Atinge apogeul. Sute de activități și zeci de mii de beneficiari per județ.
• Petiții și Dosare Penale: Cel mai mare număr de dosare penale instrumentate și petiții soluționate de la înființare, reflectând funcționarea la capacitate maximă a structurilor cu competențe depline.
• Grad de Ocupare: Aproape de 100% la nivel național.

Anul 2024 (Paradoxul: Activitate intensă în pragul incertitudinii)

• Activități Preventive: Se menține la un nivel foarte ridicat, similar cu 2023.
• Petiții și Dosare Penale: Numărul de dosare penale instrumentate scade dramatic după luna martie, ca urmare a ridicării avizului de poliție judiciară. Structurile își pierd principala componentă de specializare, rămânând axate aproape exclusiv pe prevenire.
• Grad de Ocupare: Rămâne ridicat, dar eficiența este pusă sub semnul întrebării, polițiștii nemaiputând soluționa componenta penală a problemelor din mediul școlar.

An	Activități Preventive & Beneficiari	Petiții Soluționate	Dosare Penale Instrumentate	Observații Cheie
2020	Foarte scăzute (context pandemic)	Aproape inexistente	Inexistente (lipsă aviz judiciar)	An de înființare, activitate blocată de pandemie și lipsa competențelor.
2021	În creștere moderată	Număr redus	Foarte puține, în general inexistente	Reluarea activității preventive, dar fără competențe penale extinse.
2022	Creștere exponențială	În creștere semnificativă	În creștere semnificativă	Anul dobândirii competențelor de cercetare penală.
2023	Nivel maxim de activitate	Număr record	Număr record	Anul de funcționare la capacitate maximă, cu competențe depline.
2024	Nivel foarte ridicat	În scădere după martie	În scădere drastică după martie	Anul ridicării avizului de poliție judiciară. Regres major în specializare.

Vitalie Josanu