Vicepremierul Marian Neacșu se află în centrul unei dezbateri publice privind compatibilitatea funcției sale cu antecedentele penale din trecut. Traian Berbeceanu a lansat o ipoteza ca nu ar fi trebuit sa primeasca acces la documente secrete, necesară pentru exercitarea funcției de vicepremier, pentru ca a fost condamnat in trecut.
Controversa a fost alimentată de recenta demisie a altui vicepremier, Dragoș Anastasiu, în urma unui scandal de corupție, ceea ce a ridicat întrebări despre standardele morale ale actualului guvern.
Potrivit art 160 din HG 585 din 2002:Art. 160. –
Constituie elemente de incompatibilitate pentru accesul solicitantului la informaţii secrete de stat oricare din următoarele situaţii:
a) dacă în mod deliberat a ascuns, a interpretat eronat sau a falsificat informaţii cu relevanţă în planul siguranţei naţionale ori a minţit în completarea formularelor tip sau în cursul interviului de securitate;
b) are antecedente penale sau a fost sancționat contravențional pentru fapte care indică tendințe infracționale;
c) are dificultăţi financiare serioase sau există o discordanţă semnificativă între nivelul său de trai şi veniturile declarate;
d) consumă în mod excesiv băuturi alcoolice ori este dependent de alcool, droguri sau de alte substanţe interzise prin lege care produc dependenţă;
e) are sau a avut comportamente imorale sau deviaţii de comportament care pot genera riscul ca persoana să fie vulnerabilă la şantaj sau presiuni;
f) a demonstrat lipsă de loialitate, necinste, incorectitudine sau indiscreţie;
g) a încălcat reglementările privind protecţia informaţiilor clasificate;
h) suferă sau a suferit de boli fizice sau psihice care îi pot cauza deficienţe de discernământ confirmate prin investigaţie medicală efectuată cu acordul persoanei solicitante;
i) poate fi supus la presiuni din partea rudelor sau persoanelor apropiate care ar putea genera vulnerabilităţi exploatabile de către serviciile de informaţii ale căror interese sunt ostile României şi aliaţilor săi.
Marian Neacșu a fost condamnat definitiv în februarie 2016 la șase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese. Fapta a constat în angajarea ilegală a propriei fiice la biroul său parlamentar, o practică interzisă de legislația românească.
Conform legislației române, după trei ani de la pronunțarea unei condamnări cu suspendare, dacă persoana nu comite alte infracțiuni, intervine automat reabilitarea de drept. În cazul lui Neacșu, aceasta procedura s-a încheiat în 2019, moment în care mențiunile privind condamnarea au fost șterse din oficiu din cazierul judiciar.
Politologul Cristian Preda și alți comentatori au argumentat că prezența unui fost condamnat în funcția de vicepremier devine “complet inacceptabilă” după îndepărtarea lui Dragoș Anastasiu pentru probleme de integritate. Aceștia susțin că imaginea guvernului este afectată de menținerea în funcții a persoanelor cu istoric penal, chiar dacă acestea au fost reabilitate juridic.
Cazul Neacșu se înscrie într-o dezbatere mai largă despre standardele de integritate în funcțiile publice. Deși legislația permite ocuparea funcțiilor după reabilitare, rămâne întrebarea dacă aceasta este suficientă din punct de vedere al percepției publice și al încrederii cetățenilor în instituții.
PSD a apărat nominalizarea, subliniind că Neacșu a fost reabilitat și că toată lumea cunoștea situația sa juridică la momentul numirii în guvern.
Situația generează întrebări despre consistența aplicării standardelor morale. Dragoș Anastasiu, care nu fusese condamnat penal dar admisese că a dat mită timp de opt ani, a demisionat sub presiune publică. În contrast, Neacșu, deși fost condamnat, beneficiază de reabilitarea juridică și rămâne în funcție.
Reabilitarea de drept a eliminat impedimentele legale pentru ocuparea funcției de vicepremier.
Din perspectiva moralei si asteptarii celor guvernati, prezenta unui fost condamnat in guvern, chiar si reabilitat, nu este chiar un exemplu de impecabilitate a Guvernului.
Vasile Raven
