Guvernul Bolojan își asumă răspunderea pentru pachetul fiscal în contextul presiunilor bugetare și al avertismentelor ignorate din 2024
Ședința plenului reunit din 7 iulie 2025, programată la ora 17:00, marchează un moment crucial pentru guvernul Bolojan, care încearcă să implementeze rapid reformele fiscale necesare pentru reducerea deficitului bugetar. Procedura de asumare a răspunderii, deși riscantă politic, permite executivului să evite negocierile parlamentare prelungite și să adopte măsurile fără votul deputaților și senatorilor.
Contextul în care se adoptă aceste măsuri este mult mai grav decât se credea inițial, documentele clasificate obținute de Europa Liberă demonstrând că înalții oficiali ai statului român știau încă din august 2024 că România se îndreaptă către un dezastru bugetar, dar au ignorat în mod sistematic avertismentele Ministerului Finanțelor.
Avertismentele ignorate: Șase documente “strict confidențiale” din 2024
Documentele clasificate obținute de Europa Liberă relevă o situație dramatică: între august și decembrie 2024, Ministerul Finanțelor a trimis șase note etichetate “strict confidențial” către Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, avertizându-i că România riscă să intre în incapacitate de plată.
Cronologia avertismentelor ignorate:
Prima alertă majoră privind depășirea țintei de deficit de la 5% la aproape 9% din PIB. Ministerul Finanțelor avertiza că “ritmul de creștere al cheltuielilor totale față de anul precedent este de 23% în timp ce ritmul de creștere a veniturilor este de doar 15%”.
Escaladarea avertismentelor, cu note care indicau că fără măsuri urgente, deficitul bugetar pentru 2025 ar putea ajunge la 14,3% din PIB, ceea ce ar însemna practic falimentul statului român.
Fostul ministru Marcel Boloș confirmă că toate aceste documente au fost trimise prin poșta militară SRI și că informările au fost clasificate pentru a evita panica pe piețele financiare. Romania a încheiat 2024 cu un deficit de 9,3% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană.
Consecințele ignorării avertismentelor:
- Retrogradarea ratingului de țară de către Fitch în decembrie 2024
- Dobânzi de peste 8% la împrumuturi pentru statul român la începutul lui 2025
- Inițierea procedurii de înghețare a finanțării europene de către Comisia Europeană
- Cerința ECOFIN de reformă fiscală care să aducă venituri suplimentare de peste 30 miliarde lei
Presiuni din partea sindicatelor și propuneri alternative
În zilele premergătoare asumării răspunderii, guvernul a fost supus unor presiuni considerabile din partea confederațiilor sindicale, care au propus măsuri alternative pentru reducerea deficitului. Pe lângă propunerile Blocului Național Sindical (BNS), și alte organizații sindicale au venit cu inițiative specifice pentru eficientizarea cheltuielilor publice.
Propunerile Blocului Național Sindical
Blocul Național Sindical (BNS) a formulat amendamente semnificative la pachetul fiscal, incluzând:
Condiționarea subvențiilor partidelor politice doar pentru anii în care România respectă țintele de deficit bugetar europene. Sindicaliștii consideră că “premierea prin alocări bugetare a celor care se fac responsabili de dezechilibrele bugetare grave ale statului nu este justificată”, mai ales într-un context în care guvernul adoptă măsuri drastice de austeritate pentru populație.
Reducerea cu 50% a sumei forfetare acordate parlamentarilor, o măsură care ar economisi peste 50 de milioane de lei anual. BNS argumentează că este “inadmisibil ca veniturile nejustificate sau necondiționonate ale demnitarilor să rămână intacte, în timp ce se elimină scutiri de la plata CASS pentru pensionari, persoane cu handicap sau veterani”.
Menținerea TVA la nivelul actual de 19%, în loc de majorarea la 21% propusă inițial de guvern. Sindicaliștii consideră această creștere “excesivă, fără să se fi maximizat măsurile de colectare a veniturilor”.
Propunerile sindicaliștilor din Poliție
Sindicatul Polițiștilor din România “Diamantul” a transmis premierului Bolojan o scrisoare detaliată în care propune sistarea a două tipuri de majorări salariale din Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Apărării Naționale, care ar putea economisi sume considerabile la bugetul de stat.
Sistarea temporară a majorărilor pentru “lucrări de excepție sau misiuni speciale” – Sindicaliștii critică faptul că această majorare de până la 50% pentru misiuni de risc deosebit sau lucrări de excepție se acordă pe baza unui Ordin clasificat (S/7/2018), în mod netransparent și arbitrar. Potrivit calculelor lor, doar la nivelul MAI, statul român cheltuiește lunar aproximativ 20 de milioane de lei (240 de milioane lei anual) pentru această majorare, care beneficiază în principal cadrele din aparatul central, în timp ce polițiștii sau militarii de rând o pot obține o singură dată în carieră sau niciodată.
Revizuirea majorării anticorupție – Pe baza Deciziei ÎCCJ nr. 60/2024, sindicaliștii susțin că majorarea salarială cu 12,5% pentru activități anticorupție se acordă ilegal tuturor angajaților din DGA și DGPI, inclusiv celor cu atribuții exclusiv administrative (financiar, juridic, psihologie). Decizia stipulează că beneficiarii trebuie să desfășoare cumulativ atât activități de prevenire, cât și de combatere a corupției, nu doar una dintre acestea.
Răspunsul executivului
Premierul Bolojan a demonstrat o deschidere surprinzătoare față de propunerile sindicatelor, declarând că acestea “vor fi analizate, iar în măsura în care va fi posibil, vor fi incluse în pachetul de măsuri guvernamentale”. Această abordare sugerează că executivul înțelege nevoia de legitimitate socială pentru reformele sale fiscale.
Totodată, Bolojan a anunțat înființarea unui grup de consultanță format din manageri privați, după modelul polonez, care va ajuta guvernul să identifice problemele din cheltuirea banilor publici. Acest compartiment urmează să funcționeze din săptămâna viitoare, indicând urgența cu care guvernul dorește să implementeze măsuri de eficientizare.
Criticile la adresa aparatului de stat
Un aspect semnificativ al strategiei guvernamentale este recunoașterea disfuncționalităților din aparatul de stat. Premierul a criticat dur Agenția de Monitorizare și Evaluare a Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), calificând-o drept “în mare parte disfuncțională” și necesitând reformă urgentă.
Această criză de încredere în instituțiile de control reflectă problemele structurale mai profunde ale administrației publice românești, care contribuie la ineficiența cheltuielilor bugetare.
Riscurile procedurii de asumare
Decizia de a-și asuma răspunderea pune guvernul Bolojan într-o poziție vulnerabilă. Opoziția are acum termen de trei zile să depună o moțiune de cenzură, care, dacă este adoptată, ar putea duce la căderea executivului. Această procedură indică însă determinarea guvernului de a implementa rapid reformele, probabil din cauza presiunilor externe și a necesității de a restabili credibilitatea României pe piețele financiare.
Contextul european și consecințele presiunilor externe
Romania se confruntă cu depășiri sistematice ale țintelor de deficit bugetar stabilite la nivel european, situație agravată de ignorarea repetată a avertismentelor interne. Începând din aprilie 2020, România se află în procedura de deficit excesiv, iar prin Decizia Consiliului UE nr.597/2024 s-a constatat că țara “nu a luat măsuri suficiente pentru a ieși de sub incidența procedurii de deficit excesiv până la sfârșitul anului 2024”.
Măsurile guvernamentale actuale vin în urma unei presiuni europene fără precedent: pe 4 iunie 2025, Comisia Europeană a constatat că România nu și-a îndeplinit obligațiile legale de disciplinare financiară și a început demersurile de potențială înghețare a finanțării europene. Pierderile potențiale sunt estimate la zeci de miliarde de euro.
În iunie 2025, Consiliul miniștrilor de Finanțe (ECOFIN) a cerut României să adopte o reformă fiscală care să aducă venituri suplimentare “semnificativ peste 1,7% din PIB”, adică în jur de 30 de miliarde de lei. Aceasta explică urgența cu care guvernul Bolojan implementează măsurile fiscale prin asumarea răspunderii.
Concluzii
Momentul actual reprezintă un test crucial pentru guvernul Bolojan și pentru capacitatea României de a-și reechilibra finanțele publice într-un mod echitabil și sustenabil. Dialogul cu sindicatele și deschiderea către propunerile acestora sugerează o abordare mai matură față de consultarea partenerilor sociali, în timp ce procedura de asumare a răspunderii indică urgența situației fiscale.
Revelarea documentelor clasificate din 2024 arată însă că criza actuală putea fi evitată sau cel puțin atenuată dacă avertismentele Ministerului Finanțelor nu ar fi fost ignorate sistematic de înalții oficiali ai statului român. Măsurile drastice de astăzi sunt consecința directă a unor decizii politice iresponsabile luate în cursul anului 2024, când prioritatea electorală a fost pusă înaintea stabilității financiare a țării.
Succesul acestor măsuri va depinde nu doar de capacitatea guvernului de a supraviețui politic, ci și de abilitatea sa de a implementa reforme care să restaureze încrederea cetățenilor și a investitorilor în capacitatea României de a-și gestiona responsabil finanțele publice. Timpul disponibil pentru redresare este extrem de limitat, iar eșecul ar putea duce țara într-o criză financiară fără precedent în istoria post-decembristă.
Situația reflectă tensiunile sociale generate de măsurile de austeritate și presiunea pentru o distribuție mai echitabilă a sacrificiilor fiscale între cetățeni și clasa politică, într-un context în care încrederea în instituții a fost grav afectată de gestionarea irresponsabilă a crizei bugetare din 2024.
