Adevărul despre OUG 26/2024: Investiții necesare în securitate, nu “megașpagă”
Folosirea termenilor “megașpagă” și “pe șest” în articolul semnat de Mircea Marian pentru a descrie investițiile în securitatea națională reprezintă o manipulare crasă a opiniei publice și o înțelegere superficială a necesităților de securitate ale României.
Contextul real al OUG 26/2024
Ordonanța de Urgență nr. 26/2024 nu a fost o “megașpagă pe șest”, ci o măsură necesară pentru menținerea personalului specializat în domenii critice pentru securitatea națională a României, într-un context geopolitic extrem de tensionat.
Scopurile reale ale OUG 26/2024:
- Achiziția sistemelor Bayraktar TB2 – drone militare esențiale pentru capacitatea defensivă a României
- Retenția personalului specializat – evitarea exodului de specialiști către sectorul privat
- Atragerea de noi cadre – în contexte în care multe țări NATO se confruntă cu deficit de personal militar
- Modernizarea capabilităților defensive – în contextul războiului din Ucraina
Răspunsul la acuzațiile false
1. “Megașpaga pe șest” – o manipulare evidentă
Terminologia folosită în articolul critic este profund inadecvată și demonstrează o lipsă de înțelegere a realităților din domeniul securității naționale. Investițiile în personal specializat nu sunt “șpăgi”, ci măsuri necesare pentru siguranța țării.
2. Comparația cu alte țări NATO
România nu este singura țară care investește masiv în retenția personalului din domeniul securității. Țări precum Polonia, Estonia și alte state de pe flancul estic al NATO au implementat măsuri similare pentru a face față provocărilor de securitate actuale.
3. Impactul real vs. dezinformarea
- Securitatea națională nu are preț – în special când România se află la granița cu o zonă de conflict
- Prevenirea exodului de specialiști – costul formării unui nou specialist în domeniul militar/securitate este mult mai mare
- Investiție pe termen lung – personalul specializat rămas în sistem va contribui la securitatea țării pentru decenii
Ipocrizia jurnalistică: 15 ani de tăcere despre discriminarea polițiștilor
Este remarcabil faptul că jurnaliști precum Tudor Marian și alții care acum critică vehement OUG 26/2024 au păstrat o tăcere completă timp de 15 ani în fața unei discriminări flagrante și sistematice a polițiștilor români.
În toți cei 15 ani în care polițiștii au avut salarii înghețate, în timp ce alte categorii primeau excepții peste excepții, Tudor Marian și alții ca el nu au scris nici un rând pentru a deplânge tratamentul discriminatoriu la care sunt supuși polițiștii.
Mai grav: Art. 14 din Anexa VI la Legea nr. 153/2017 prevede explicit că polițiștii au dreptul la o “compensație de risc/pericol deosebit de până la 30%” pentru activitățile cu grad ridicat de risc. Această compensație NU se acordă de 15 ani, încălcându-se flagrant legea în vigoare!
Dubla ipocrizie a presei: În timp ce criticau OUG 26/2024 ca pe o “megașpagă pe șest”, jurnaliștii nu au considerat oportun să vorbească despre adevărata “megașpagă” acordată jurnaliștilor membri ai Uniunii Ziariștilor Profesionișți din România – pensii speciale majorate cu 50% pentru generali, meteorologi, condamnați penali și politicieni care au avut legături vagi cu presa doar pentru a obține beneficii financiare.
Discriminarea ignorată sistematic
Polițiștii sunt singura categorie profesională unde se menționează explicit prin lege că “Exercitarea profesiei de polițist implică, prin natura sa, îndatoriri și riscuri deosebite” – o recunoaștere legală a specificului extrem de periculos al acestei profesii.
Dovada oficială a discriminării de 15 ani – Adresa IPJ Dolj din martie 2024:
Adresa oficială de la IPJ Dolj din 4 martie 2024 confirmă ceea ce Sindicatul Diamantul susține: “acordarea cuantumului sporului pentru condiții grele se realizează în aceleași coordonate, ultraactivate în perioada 2010 – prezent” – adică polițiștii primesc doar sporurile din 2009, înghețate 15 ani!
Adresa mai confirmă că Art. 12 alin. (2) din Anexa VI la Legea 153/2017 prevede explicit “pentru condiții grele de muncă, un spor de până la 15% din solda de funcție”, dar aplicarea acestui drept legal este amânată sine die prin formula: “Prevederile prezentei hotărâri se aplică de la data aplicării integrale a Legii-cadru nr. 153/2017” – care nu vine niciodată!
Standardul dublu al presei românești
Când vine vorba de o măsură care încearcă să corecteze parțial aceste nedreptăți de 15 ani, aceiași jurnaliști care au tăcut mâlc despre discriminarea sistemică devin brusc foarte vocali, folosind termeni ca “megașpagă” și “pe șest”.
Întrebarea fundamentală: De ce Mircea Marian și alții ca el nu au fost interesați 15 ani că polițiștii nu primesc compensația de risc/pericol deosebit de până la 30% prevăzută explicit în Art. 14 din Anexa VI la Legea nr. 153/2017? De ce tăcerea completă atunci și indignarea selectivă acum când se încearcă o corectare parțială prin OUG 26/2024?
Sugestie pentru Mircea Marian: O “megașpagă” reală ignorată
Dacă Mircea Marian căuta subiecte “tari” cu megașpăgi date în MAI, putea să ne întrebe pe noi. I-am fi oferit ocazia să scrie despre “megașpaga” oferită de Cătălin Predoiu, cu titlu de majorare anticorupție, lucrătorilor din DGPI și DGA care nu au sarcini de prevenire și combatere a corupției.
Aici ar fi avut un subiect real de investigație:
- Majorări anticorupție acordate fără logică – personal care nu lucrează în domeniul anticorupție
- Discriminare evidentă – polițiștii care riscă zilnic viața nu primesc sporuri, dar alții primesc “majorări anticorupție”
- Lipsa de transparență – criteriile de acordare a acestor majorări
- Inconsecvența politicilor salariale – două măsuri și două cântare în același minister
De ce nu a fost interesat de această anomalie?
Decizia ÎCCJ nr. 60/2024 confirmă abuzul:
Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit prin Decizia nr. 60/2024 din 28 octombrie 2024 că majorarea de 12,5% din art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI se acordă doar personalului care “desfășoară atât activități privind prevenirea, cât și activități privind combaterea corupției”.
Concluzia juridică: Acordarea acestor majorări personalului din DGPI și DGA care nu are atribuții de prevenire și combatere a corupției constituie o încălcare a legii, confirmată oficial de cea mai înaltă instanță judecătorească a țării.
Unde era investigația jurnalistică despre această adevărată “megașpagă” ilegală acordată în sistemul MAI?
Nu l-am văzut pe “reputatul jurnalist” nici să deplângă împrejurarea că serviciul de poliție este depopulat, cu 25-30% funcții vacante, la MApN fiind aceeași situație.
Adresele oficiale confirmă gravitatea situației:
- IPJ Harghita (31 ianuarie 2024): 34% funcții vacante – cel mai grav deficit de personal
- IPJ Constanța (31 ianuarie 2024): 32% funcții vacante – criză dramatică la malul mării
- IGPF (30 ianuarie 2025): 25% funcții de polițiști vacante la nivel național în Poliția de Frontieră
- IPJ Botoșani (21 februarie 2025): 22% funcții vacante la nivel județean
- IPJ Timiș (31 ianuarie 2024): 20,40% funcții vacante la nivel județean
- IPJ Bihor (31 ianuarie 2024): 20% funcții vacante la nivel județean
- IPJ Dolj (31 ianuarie 2024): 16% funcții vacante + dovada discriminării de 15 ani
- IPJ Suceava: 15,83% funcții vacante la nivel județean
- IPJ Alba (6 februarie 2025): 15,4% funcții vacante la nivel județean
- Realitatea dramatică: Nici măcar personal de curățenie nu mai există în MAI din cauza salariilor mici, neatractive
Unde erau articolele despre:
- Criza acută de personal din Poliția Română – posturi vacante masive
- Subefectivele dramatice din Ministerul Apărării Naționale
- Lipsa personalului de curățenie – nici măcar pentru servicii de bază
- Impactul asupra siguranței cetățenilor din cauza lipsei de personal
- Imposibilitatea acoperirii serviciilor cu personal insuficient
Concluzie: Tăcere completă când problema era gravă, indignare artificială când se încearcă rezolvarea!
Poziția Sindicatului Diamantul
Sindicatul Diamantul susține transparența în cheltuielile publice, dar se opune ferm manipulării și prezentării tendențioase a investițiilor necesare în securitatea națională.
Propunerile noastre constructive:
- Audit transparent al modului de implementare a OUG 26/2024
- Raportare publică a rezultatelor obținute în retenția personalului
- Comparație cu standardele NATO pentru a evalua adecvarea măsurilor
- Dialog cu sindicatele pentru optimizarea acestor măsuri
Concluzie: Responsabilitate vs. Populism
Diferența între o analiză responsabilă și populismul ieftin este că prima înțelege complexitatea provocărilor de securitate cu care se confruntă România, în timp ce al doilea reduce totul la slogane și termeni peiorativi.
OUG 26/2024 poate fi criticată constructiv pentru modalitățile de implementare, pentru transparență sau pentru eficiența măsurilor, dar textul oficial al ordonanței demonstrează că aceasta răspunde unor necesități reale de securitate națională în contextul unui război la granițele României, nu unor capricii electorale.
Dovezile din textul oficial al OUG care contrazic acuzațiile:
- Justificare clară: “Conflictul în desfășurare din proximitatea granițelor României”
- Obiectiv specific: Instruire pentru sistemele Bayraktar TB2 și alte tehnologii avansate
- Protecție financiară: Angajament pe 5 ani cu obligația de restituire
- Condiționare strictă: Doar pentru personalul care participă efectiv la capacitatea operațională
- Recunoașterea oficială: A deficitului acut de personal și a riscului de vulnerabilitate
Apel la responsabilitate: În contextul actual de securitate, presa și analiștii politici au responsabilitatea de a informa corect opinia publică, nu de a alimenta neîncrederea în instituțiile de securitate prin manipulare și dezinformare.
Observație critică: Regretăm că așa-zișii comunicatori ai MAI sunt specializați doar în prezentarea de polițiști care ajută băbuțe să treacă zebra sau salvează pisici de la înec. Poate vreodată, în viitor, vor reacționa la articole jurnalistice în care se afectează tendențios imaginea poliției române.
România are nevoie de o discuție matură despre investițiile în securitate, nu de populism ieftin care pune în pericol înțelegerea publică a acestor necesități vitale.
