Faptul că Instituția Avocatului Poporului este una dintre instituțiile care driblează în interesul clasei politice, nu miră pe nimeni, câtă vreme conducerea de vârf este numită politic, evident că vor presta în interesul celor de care depind titularizările. La fel se întâmplă și cu Curtea Constituțională, aservită politic exact din aceleași motive, ceea ce se vede în calitatea prestațiilor.
Oricum ar fi, am avut îndrăzneala să ne interesăm unde a fost Avocatul Poporului în toată perioada de, măcar, după anul 2020 când clasa politică PNL-USR-PSD-UDMR-REPER au declanșat Jihadul contra polițiștilor și militarilor. Ne-am fi așteptat să se fi (auto)sesizat împotriva măsurilor discriminatorii privind aplicarea Legii salarizării unitare ori prin creșterea vârstei de pensionare dar discriminați față de restul cetățenilor prin îngrădirea unor drepturi și libertăți fundamentale (dreptul la grevă, dreptul la a obține și alte venituri în afara salariilor, dreptul de implicare în politică). Spre surprinderea noastră, am primit răspuns mai repede decât fix 30 de zile, urmărite cu atâta sfințenie în Ministerul Afacerilor Interne.
Deși ne trimit la site și în special la secțiunea Recurs în interesul legii, constatăm că această minunată instituție nu a formulat nici un demers de acest fel în intervalul 2019-2024. Vedem însă din conținutul analizelor anuale că acestea conțin un capitol aparte dedicat sistemului de ordine și siguranță publică iar dacă are cineva curiozitatea să frunzărească acest material stufos, poate observa că această instituție a înregistrat anual câteva sute de petiții privind armata, poliția și sistemul penitenciar, în topul acestora polițiștii și militarii s-au plâns de logistică, în anul 2019 dar deja – începând cu anul următor – în capul listei stau revendicările de natură salarială și logistice.
Ciudățenia este că – la exemplificările prezentate – Instituția Avocatului Poporului a înțeles să se laude cu intervenții privind regimul de detenție, uitând să ne informeze și cu privire la marile probleme ale sistemului de ordine și siguranță publică. De fapt, se zice în raportul anual din 2021 despre un Raport special privind deficitul de personal din cadrul Poliției Române și dotarea logistică a polițiștilor, demers izvorât dintr-un eveniment, când deficitul de personal și-a arătat efectele.
Raportul în sine este interesant, întrucât – chiar dacă asemenea gâștei prin apă – măcar au trecut cumva prin problema crizei de personal. De fapt, au întrebat fiecare inspectorat de poliție și câteva sindicate cam ce crede fiecare că ar putea constitui soluții pentru a opri declinul. Faptul că de la 20% personal în minus, în 2021, s-a ajuns până la peste 30% (în câteva județe) la finele anului 2023 https://sprd.ro/?p=2606, arată că ori soluțiile nu și-au dovedit eficiența, ori nu le-au aplicat. E drept că a mai intervenit și un brânci, greu de prevăzut în 2021, legat de majorarea vârstei de pensionare la polițiști și militari, în anul 2023, grație tandemului Ciucă-Ciolacu și maleficului plan clocit de useristul Ghinea.
De remarcat că Avocatul Poporului se laudă cu demersuri pentru ridicarea excepției de neconstituționalitate a îngrădirii dreptului la grevă. Nu înțeleg însă de ce i-a vizat strict pe polițiștii de penitenciare și nu a vizat întreaga familie a funcționarilor publici cu statut special. Și cam atât, notabil, poate și acea excepție de neconstituționalitate a dreptului de asociere sindicală pentru militari, atacând art. 4 din Legea 62/2011, numai că norma s-a abrogat între timp și a rămas în picioare prin art. 4 din noua Lege 367/2022 a dialogului social.
Impresia mea este că avem exemplul unei instituții fantomă, ce mimează apărarea drepturilor cetățenilor, înregistrează petiții, se afla în treabă… și cam atât.
Vitalie Josanu
Sursa imagine: DIGI 24
