Zilele acestea, s-a tot rostogolit în spațiul public știrea potrivit căreia polițiștii din cadrul IPJ Ilfov ar fi controlat mai mulți elevi din cadrul unei unități de învățământ din localitatea Jilava, în urma unor sesizări prin care se reclama că aceștia ar fi introdus în școală arme albe.
În loc de apreciere, Poliția Română s-a ales iar cu un val de critici și acuze, care de care mai vehemente și mai nefondate.
Concret, conform comunicatului de presă emis de către IPJ Ilfov, organele de poliție au fost sesizate cu privire la faptul că anumiți elevi din cadrul Școlii Gimnaziale nr. 1 Jilava, ar fi introdus arme albe în unitatea de învățământ amintită anterior. Având în vedere aceste aspecte, lucrătorii de poliție, în baza Legii 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, au organizat o acțiune la școala gimnazială, cu scop preventiv și în vederea identificării eventualilor elevi care introduc astfel de obiecte, catalogate drept „arme albe” la cursuri.
Se pare că sesizările către organele de poliție au fost făcute, cum este și normal, de către anumiți părinți, care s-au arătat îngrijorați cu privire la prezența armelor albe în școli și consecințele negative pe care le-ar putea avea asupra copiilor lor. Această activitate a fost organizată în comun cu reprezentanții școlii, profesori și cadre didactice.
În urma activităților preventive efectuate de polițiști, anumiți părinți s-au arătat revoltați față modul de desfășurare a acțiunii și limbajul folosit de către lucrătorii de poliție, aceștia fiind nemulțumiți că la fața locului nu a fost prezent un psiholog.
Bineînțeles, că după ce evenimentul a ajuns în presă, au fost contactați reprezentanți ai Ministerului Educației care s-au dezis de acțiunea poliției, și nu au mai recunoscut că au contribuit la aceasta.
Mă întreb dacă în ziua în care s-a organizat activitatea preventivă la Școala din Jilava, ar fi avut loc o agresiune în incinta școlii, avându-l ca protagonist pe elevul care introducea arme albe în școală, iar ca urmare a agresiunii s-ar fi produs vătămarea corporală a unuia sau mai multor copii, ce ar mai fi spus acei părinți indignați de prezența polițiștilor în școli?
Ce ar mai fi avut de obiectat?
Cu siguranță, ar fi apărut știrea în mass- media, și s-ar fi adus reproșuri Poliției Române în fel și chip: Că de ce nu s-au făcut acțiuni preventive? De ce nu s-au controlat elevii de arme albe? De ce nu a venit Poliția în școli? Cum de a avut loc această atitudine pasivă ?
Și cu siguranță s-ar fi găsit un vinovat, bineînțeles tot un polițist, că altfel nu se poate, fiind tras la răspundere cu privire la faptul că nu a organizat o activitate preventivă cum este cea de față.
Deci orice ar fi, tot nu e bine.
În SUA și în alte țări au fost cazuri concrete, tragedii, în care și-au pierdut viața multe persoane, elevi și profesori, în urma unor atentate cu arme, iar la noi în țară faptul că Poliția Română se implică pentru a împiedica producerea lor, nu e bine.
Nu e bine în viziunea unor părinți „deontologi”, că afectează din punct de vedere psihologic copilul. Îl afectează și trebuie să participe la astfel de acțiuni un psiholog.
Dar oare, acei părinți „deontologi” când trimit copii la școală deghizați în fantome, zombi, vrăjitoare, scheleți, monștri și vârcolaci cu ocazia serbării de Haloween, nu realizează că pot fi afectați emoțional copiii lor?
Nu le trebuie psiholog?
Sunt cazuri la noi în țară în care copiii care au participat la astfel de evenimente au rămas afectați din punct de vedere psihic, rămânând cu tulburări.
Uniforma de poliție și lucrătorii din cadrul Poliției Române se pare că au o contribuție negativă în dezvoltarea psihică a copiilor, însă costumația de Haloween e benefică și constructivă.
Cam aceasta este realitatea. România a devenit o țară în care nimeni nu își asumă nimic, și toată lumea arată cu degetul spre altul pentru greșelile sau nereușitele lui.
Acest tip de știri și de atitudine îngreunează activitățile Poliției și face ca intervenția în cazuri critice să fie întârziată.
Acest tip de gândire și de ofensivă împotriva Poliției și polițiștilor a dus la apariția tragediei de la Caracal, pentru că polițiștii de la fața locului în loc să aibă societatea civilă de partea lor, se gândesc cum să nu fie învinuiți pe nedrept că au aplicat legea. Pentru că societatea civilă caută orice chichiță și orice defect în modul de aplicare a legii a organelor de poliție.
Iar o asemenea atitudine împotriva lucrătorilor de poliție duce ca acest domeniu să nu mai fie atractiv. Persoanele capabile și cu vocație să nu își mai dorească să mai lucreze în Poliție. Pentru că polițiștii nu mai sunt respectați, nu mai sunt apărați de lege iar atunci când aplică legea sunt arătați cu degetul.
Salarizarea în Poliție este mult prea mică pentru sacrificiile pe care le face un polițist, drepturile de pensie se pare ca au de suferit iar societatea civilă critică organele de ordine și siguranță publică.
În aceste condiții, așa cum precizam și mai sus, niciun polițist capabil nu își mai dorește să mai rămână într-un sistem unde nu este apreciat, unde drepturile sale nu sunt apărate și unde legea este aplicată strâmb. Așadar, sunt curios, cine va mai rămâne să ne mai apere de tâlhari, de ucigași, de furi, de violatori și cine va mai sta în stradă să asigure ordinea și liniștea publică?
Ionuț-Bogdan Popovici
Sursa foto: fanatik.ro / cuvantul-ortodox.ro
