DOSAR 7221/2/2025 LA CURTEA DE APEL BUCURESTI. TERMEN 28 MAI 2026.
În anul 2020, Secretarul de Stat din Ministerul Afacerilor Interne, Bogdan Despescu, a emis Dispoziția nr. S/I/1020 din 14.10.2020, un act normativ care stabilește măsuri de prevenire a evenimentelor rutiere în care este implicat personalul MAI și un Plan de Măsuri pentru reducerea numărului de accidente rutiere ale angajaților ministerului.
Actul a fost clasificat „secret de serviciu”.
Asta înseamnă că polițiștii din toată țara — exact oamenii vizați de această dispoziție — nu pot cunoaște integral normele care le reglementează activitatea, sancțiunile la care sunt expuși și procedurile care li se aplică. Nu pot verifica dacă aceste norme sunt aplicate uniform sau selectiv. Nu pot contesta ceea ce nu cunosc.
Ce am făcut
Pe 28 iulie 2025, SPR „Diamantul” a solicitat Ministrului Afacerilor Interne declasificarea și publicarea acestui act. Nu am primit niciun răspuns în termenul legal.
Pe 21 noiembrie 2025, am formulat acțiune în contencios administrativ la Curtea de Apel București (dosar nr. 7221/2/2025), solicitând constatarea refuzului nejustificat, declasificarea Dispoziției S/I/1020/2020 și publicarea ei integrală pe pagina de internet a MAI.
Cum s-a apărat ministerul
MAI a invocat prin întâmpinare că dispoziția este un „document intern” destinat exclusiv personalului propriu, că subiecții vizați pot consulta actul la sediul unității cu autorizație de acces la informații clasificate și că nu există temei pentru declasificare.
Cu alte cuvinte: normele care te sancționează există, dar nu ai voie să le cunoști decât dacă ai autorizație specială și te deplasezi fizic la sediu. Normele de conduită profesională a polițiștilor — norme care detaliază proceduri din Legea nr. 360/2002 (Statutul polițistului) și HG nr. 725/2015 (normele de disciplină), ambele acte publice, publicate în Monitorul Oficial — sunt ținute sub cheie.
Ce spun instanțele
Această problemă nu este nouă. SPR „Diamantul” a obținut în ultimii ani mai multe hotărâri definitive la Curtea de Apel București și la Înalta Curte de Casație și Justiție pe aceeași temă — declasificarea și comunicarea actelor normative interne MAI/IGPR clasificate abuziv ca secret de serviciu.
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 1501/2025 (declasificare ROF IPJ Teleorman), a statuat un principiu limpede: simpla etichetare formală a unui document ca „secret de serviciu” nu poate sustrage actul de la controlul instanței și nu poate paraliza dreptul de acces la informații. Emitentul are obligația de a analiza pe fond cererea de declasificare, nu de a o respinge printr-un refuz formal.
Curtea de Apel București, prin Sentința nr. 1897/2024 pronunțată în dosarul nr. 6822/2/2023 (declasificare ROF al IPJ Timiș), a reținut că regulamentele de organizare și funcționare ale instituțiilor publice reprezintă, conform art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001, informații de interes public care se aduc la cunoștința publică din oficiu. Tot aceeași instanță a reținut că, potrivit art. 33 din Legea nr. 182/2002, clasificarea unor astfel de informații este interzisă.
Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat acest raționament și în dosarul nr. 1686/2/2023 (declasificare ROF al IPJ Vrancea), reținând că, în temeiul art. 33 din Legea nr. 182/2002, clasificarea unor astfel de informații este interzisă.
De ce contează
Dacă legiuitorul a decis că regimul disciplinar al polițiștilor este public — și l-a publicat în Monitorul Oficial prin Legea nr. 360/2002 și HG nr. 725/2015 — un secretar de stat nu poate ascunde detalierile procedurale ale aceluiași regim sub clasificarea „secret de serviciu”. Clasificarea nu protejează nicio informație sensibilă. Ea ascunde modul concret în care ministerul aplică — sau nu aplică — sancțiunile prevăzute de lege.
Dosarul nr. 7221/2/2025 se află în prezent pe rolul Curții de Apel București, Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal cu termen de pronuntare 28 mai 2026.
SPR DIAMANTUL
