Noul ministru al Afacerilor Interne a recunoscut, în fața Parlamentului, că ministerul nu are bani de salarii, carburanți și pensii până la sfârșitul anului fără o rectificare bugetară și că peste o cincime din posturi sunt neocupate. A mai spus că nu susține împuternicirile. Pentru polițiști, aceste declarații contează mai mult decât ceremonia de la predarea mandatului, iar unele dintre ele vor putea fi verificate curând.
Marian Neacșu (PSD) a preluat miercuri, 21 octombrie 2026, conducerea Ministerului Afacerilor Interne, în locul lui Cătălin Predoiu (PNL). Discuția publică din jurul numirii s-a concentrat aproape în întregime pe condamnarea din 2016 a noului ministru. În umbra acestei controverse au trecut însă câteva afirmații făcute de Neacșu la audierea din comisiile parlamentare, care privesc direct salariile, drepturile și conducerea celor circa 127.000 de oameni care lucrează astăzi în MAI.
O săptămână în care s-a schimbat conducerea MAI
Luni, 19 octombrie, Neacșu a fost audiat în comisiile reunite de apărare ale Camerei Deputaților și Senatului și a primit aviz favorabil cu 21 de voturi pentru și 15 împotrivă, în absența parlamentarilor AUR. A doua zi, Guvernul condus de Luca Niculescu a fost învestit cu votul a 280 de parlamentari, iar miercuri a avut loc ceremonia de predare-primire de la sediul ministerului. Predoiu, care își continuă mandatul de senator, i-a lăudat succesorului experiența administrativă și cunoașterea mecanismelor financiare și politice ale Guvernului.
Numirea a fost contestată din cauza condamnării definitive din februarie 2016, când Neacșu a primit șase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, după ce își angajase fiica la biroul parlamentar. Ulterior a intervenit reabilitarea, care face ca, juridic, condamnarea să nu mai producă efecte. Criticii răspund că, pentru ministerul care aplică legea penală, standardul ar trebui să fie mai exigent decât minimul legal. Cea mai dură reacție a venit din interiorul sistemului: prefectul Capitalei, Andrei Nistor, și-a anunțat demisia chiar în ziua preluării mandatului, numind numirea „o sfidare pentru toți oamenii decenți” din minister. Am scris despre parcursul noului ministru într-o analiză din 17 octombrie.
În paralel, prima ordonanță de urgență a noului Guvern i-a dat lui Neacșu, în calitate de viceprim-ministru, coordonarea aparatului de lucru al Guvernului, inclusiv a Secretariatului General, și o structură proprie, cu doi secretari de stat și un consilier de stat. Noul ministru va avea, așadar, pe lângă MAI, și sarcini de coordonare la nivelul întregului Executiv.
Banii: o recunoaștere care trebuie reținută
La audiere, Neacșu a spus că MAI, ca majoritatea ministerelor, are nevoie de rectificare pentru a-și acoperi până la sfârșitul anului o parte din cheltuielile salariale, cheltuielile cu bunuri și servicii și carburanții, pe care i-a numit „unul dintre produsele deficitare de care avem neapărat nevoie”. A adăugat că lipsesc bani și pentru pensiile „celor aproape 130.000 de cadre pensionate” ale ministerului, sume care „au fost probabil subevaluate la alcătuirea bugetului”.
Declarația are greutate pentru că vine de la ordonatorul principal de credite, adică de la persoana care răspunde, potrivit legii, de planificarea și cheltuirea bugetului ministerului. Polițiștii care au cerut în instanță drepturi salariale neacordate s-au lovit adesea de argumentul lipsei fondurilor. Acum, chiar ministrul spune public că o parte din necesar a fost probabil subevaluată la alcătuirea bugetului, ceea ce mută discuția de la lipsa banilor la felul în care au fost planificați.
Contextul general nu este liniștitor. Noua majoritate și fosta guvernare se acuză reciproc în legătură cu mărimea deficitului, iar PSD i-a cerut ministrului Finanțelor să explice un deficit de numerar pe care îl estimează la circa 37 de miliarde de lei. Într-o asemenea situație există riscul ca rectificarea să acopere doar salariile curente. Drepturile câștigate în instanță se plătesc oricum, de anul acesta, eșalonat pe cinci ani, iar o rectificare strictă le poate împinge și mai departe.
Oamenii: posturi neocupate și o explicație discutabilă
Tot la audiere, Neacșu a prezentat situația personalului: din aproximativ 165.000 de posturi prevăzute sunt ocupate circa 127.000, iar alte 8–9.000 de persoane, multe din zona de conducere, s-ar putea pensiona foarte repede. În aceeași intervenție a vorbit și de 160.000 de posturi, așa că baza exactă de calcul rămâne neclară, dar în oricare variantă peste o cincime din schemă este goală.
Mai interesantă este explicația pe care a dat-o. Deficitul de personal s-ar datora, în opinia lui, unei politici destul de avantajoase a pensiilor, care a împins spre pensionare oameni aflați încă în puterea activității, fenomen amplificat de zvonuri. Formularea pune cauza pe seama celor care au plecat și ocolește întrebarea cât din aceste plecări se explică prin modificările repetate ale legislației pensiilor militare și prin incertitudinea creată chiar de stat. O explicație cel puțin la fel de plauzibilă ține de neaplicarea integrală, la termenele prevăzute, a Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Soluția anunțată de ministru este digitalizarea, prin care o parte din personal ar fi eliberată de sarcini birocratice și mutată în structurile operative, astfel încât să fie mai mulți polițiști pe stradă. Neacșu a mai spus că atractivitatea meseriei și statutul ei special trebuie menținute, fiind o profesie de risc. Despre bani, adică despre măsurile care ar face ca un polițist eligibil la pensie să aleagă să rămână, relatările audierii nu consemnează nicio măsură concretă.
Împuternicirile: o declarație care va putea fi verificată
Întrebat de parlamentari despre numirile prin împuternicire, practica prin care funcții de conducere sunt ocupate temporar fără concurs, Neacșu a răspuns, potrivit transmisiei G4Media, că „instituția împuternicirilor” nu a aprobat-o și nu o susține. A adăugat că, la nivelul celor 42 de inspectorate, 34 de posturi de șef sunt ocupate prin concurs și 8 sunt vacante, iar față de audierile precedente numărul posturilor ocupate prin împuternicire „s-a redus cu 6”.
Cifrele merită puse lângă cele anunțate chiar de Poliția Română. La 21 mai 2026, conducerea IGPR vorbea de 31 de inspectori-șefi trecuți prin concurs și de 11 posturi vacante. De la 11 la 8 sunt trei posturi, nu șase. Apoi, cele 8 inspectorate „vacante” nu sunt fără șef: le conduce cineva, împuternicit sau doar desemnat să îndeplinească atribuțiile. Iar, după cum am arătat pe 23 octombrie pe baza răspunsului IGPR nr. 407.303, cei desemnați nu intră deloc în statistica împuternicirilor.
Afirmația că nu susține împuternicirile va putea fi verificată curând, chiar în aparatul central al ministerului. La secretariatul general al MAI, Ioana Dorobanțu exercită „cu caracter temporar” o funcție de conducere din mai 2017, astăzi cea de secretar general adjunct, prin 16 decizii succesive ale prim-ministrului; ultima expiră la 21 ianuarie 2027. La Direcția Generală Management Resurse Umane, al cărei post de director general e vacant din septembrie 2021, Valentin Minoiu semnează ca împuternicit cel puțin din iunie 2020. Iar răspunsurile primite de sindicat în această vară de la Corpul de Control al Ministrului poartă semnătura colonelului Viorel Lefterache „p. director general”. Ce va face noul ministru în aceste trei cazuri va spune mai mult decât declarația din comisii. Despre primele două am scris pe larg în analiza din 17 octombrie.
Cazul Ioanei Dorobanțu se poate urmări integral în Monitorul Oficial. Toate deciziile prim-ministrului privesc o funcție publică „vacantă” din categoria înalților funcționari publici, exercitată „cu caracter temporar”:
| Nr. | Decizia prim-ministrului | Ce prevede | Funcția |
|---|---|---|---|
| — | — | — | — |
| 1 | nr. 425/2017 | exercitare temporară, fără termen | secretar general adjunct |
| 2 | nr. 286/2020 | încetarea exercitării | secretar general adjunct |
| 3 | nr. 287/2020 | exercitare temporară | secretar general |
| 4 | nr. 57/2021 | încetarea exercitării | secretar general |
| 5 | nr. 60/2021 | exercitare temporară | secretar general adjunct |
| 6 | nr. 384/2021 | exercitare temporară | secretar general adjunct |
| 7 | nr. 60/2022 | exercitare temporară | secretar general adjunct |
| 8 | nr. 409/2022 | exercitare temporară | secretar general adjunct |
| 9 | nr. 581/2022 | exercitare temporară | secretar general adjunct |
| 10 | nr. 307/2023 | exercitare temporară | secretar general adjunct |
| 11 | nr. 15/2024 | exercitare temporară | secretar general adjunct |
| 12 | nr. 238/2024 | exercitare temporară | secretar general adjunct |
| 13 | nr. 24/2025 | exercitare temporară | secretar general adjunct |
| 14 | nr. 363/2025 | exercitare temporară | secretar general adjunct |
| 15 | nr. 11/2026 | exercitare temporară | secretar general adjunct |
| 16 | nr. 249/2026 | exercitare temporară, până la 21.01.2027 | secretar general adjunct |
Sursa: deciziile publicate în Monitorul Oficial, consultate pe legislatie.just.ro. Prima decizie, fără termen, a ținut trei ani și două luni. După revenirea pe funcția de adjunct, în ianuarie 2021, a urmat o nouă decizie la circa șase luni, de 11 ori la rând.
Ce s-a promis deja
Revendicările polițiștilor au ajuns pe masa noului ministru încă din primele zile de mandat, printre ele actualizarea sporurilor și a compensației pentru chirie, înghețată de ani de zile, actualizarea normei de hrană și măsuri pentru pensiile militare. Până la data scrierii acestui articol, nu am identificat un răspuns public al Guvernului.
Noul ministru nu este străin de aceste teme. Potrivit Sindicatului Național al Polițiștilor de Penitenciare, la 23 ianuarie 2024 premierul de atunci Marcel Ciolacu, vicepremierul Marian Neacșu și ministrul Cătălin Predoiu și-au asumat, în dialog cu sindicatele din familia ocupațională, un angajament privind deblocarea a două drepturi plafonate prin lege, salariul (solda) de grad și norma de hrană, începând din februarie 2024. La jumătatea lui martie 2024, potrivit aceluiași sindicat, proiectele de acte normative nu ajunseseră nici în avizare. Neacșu era atunci parte la o promisiune; acum are și portofoliul care îi permite să o ducă la capăt.
Termenul pe care și l-a fixat singur: mijlocul lui decembrie
La audiere, Neacșu a propus parlamentarilor un bilanț intermediar la jumătatea lunii decembrie, când, a spus el, se va vedea că multe dintre lucrurile promise sunt îndeplinite sau în curs de îndeplinire.
Pentru polițiști, termenul din decembrie este un reper util, pentru că vine de la ministru însuși. Până atunci există câteva lucruri concrete de urmărit: cât primește MAI la rectificare și pentru ce anume, dacă Guvernul răspunde revendicărilor, dacă angajamentul din ianuarie 2024 este, în sfârșit, dus la capăt și ce se întâmplă cu interimatele de la vârful ministerului. La fel de important va fi tonul: un minister care explică plecările din sistem prin generozitatea pensiilor poate fi tentat să caute soluții tot acolo.
S.P.R. „Diamantul”
