Polițiștii plătesc chiria de azi cu salariul din 2009

Legea spune că polițistul mutat în interesul serviciului primește pentru chirie până la jumătate din salariul lunar. În realitate, compensația se calculează de 17 ani la salariul de bază din decembrie 2009. Pe fluturașii pe care i-am analizat, ea a coborât de la 30% din salariu în 2012 la sub 7% în 2026. În același timp, un judecător, un procuror sau un grefier din București poate primi până la 600 de euro pe lună.

Ce promite legea și ce se plătește

Art. 31 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului dă dreptul la „o compensație lunară pentru chirie de până la 50% din salariul lunar” polițistului numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea de domiciliu, dacă nici el, nici soțul nu au locuință proprietate acolo. Hotărârea Guvernului nr. 284/2005, care aplică legea, fixează cuantumul la 50% din salariul lunar aflat în plată în municipii și stațiuni și la 40% în celelalte localități. Suma nu poate depăși chiria din contract. Art. 1 din hotărâre adaugă că, de la 23 octombrie 2023, compensația se calculează „în raport cu salariul lunar corespunzător lunii pentru care se cuvine acest drept”.

Pe hârtie, așadar, compensația ar trebui să urmeze salariul. Ce se plătește efectiv nu reiese din textul de bază, ci dintr-o regulă dată separat, an de an, prin legile și ordonanțele de urgență bugetare. Guvernul o descrie chiar el, în nota de fundamentare a Hotărârii nr. 1001/2023: schimbarea bazei de calcul din „salariul de bază” în „salariul lunar” „nu generează impact financiar”, pentru că măsurile fiscal-bugetare anuale „limitează compensația lunară pentru chirie la nivelul acordat în luna decembrie 2009”. Pentru anul 2023, adaugă nota, OUG nr. 168/2022 stabilește că baza de calcul este „salariul de bază din anul 2009, astfel cum acesta era reglementat de prevederile Ordonanței Guvernului nr. 38/2003”.

Cu alte cuvinte, Guvernul a schimbat formula din hotărâre știind că ea nu se va aplica. Polițistul citește în lege 50% din salariul de azi și primește un procent din salariul pe care l-ar fi avut în decembrie 2009, în grila unei ordonanțe abrogate de 16 ani.

În prezent, temeiul înghețării pentru polițiștii din M.A.I. este art. XX alin. (1) din Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare: „În anul 2026, pentru personalul militar, polițiștii și polițiștii de penitenciare, indemnizațiile, compensațiile, primele, ajutoarele, plățile compensatorii, despăgubirile, compensațiile lunare pentru chirie și alte drepturi acordate potrivit actelor normative în vigoare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul lunar brut, se mențin la nivelul lunii decembrie 2025.” Nivelul din decembrie 2025 nu e însă un nivel nou. Este cel din decembrie 2009, transmis an de an începând cu art. 12 alin. (2) din OUG nr. 1/2010, așa că și în 2026 polițistul încasează compensația calculată la salariul de bază din 2009.

De când: 17 ani de acte bugetare

Înghețarea a început în 2010 și nu s-a mai oprit. Textul-sursă este art. 12 alin. (2) din OUG nr. 1/2010: după 1 ianuarie 2010, „compensațiile de chirie se stabilesc în funcție de nivelul și structura bazei de calcul în vigoare la data de 31 decembrie 2009”. Legea nr. 285/2010 a adăugat pentru 2011 o majorare de 15% la baza din octombrie 2010, iar de atunci fiecare lege bugetară a preluat nivelul anului anterior. Formula s-a schimbat de la un an la altul, dar reperul a rămas același. În 2015, de exemplu, OUG nr. 83/2014 spunea deschis că indemnizațiile, compensațiile și „compensațiile lunare pentru chirie” ale militarilor, polițiștilor și personalului din penitenciare „se stabilesc în raport cu nivelul bazei de calcul al acestora utilizat pentru luna decembrie 2009”.

Din 2016, textul a devenit mai puțin transparent. OUG nr. 20/2016 a decis că aceste drepturi „rămân la nivelul lunii iulie 2016”, iar ordonanțele următoare au mutat reperul în decembrie 2017, decembrie 2018 (pentru 2019–2021, prin OUG nr. 114/2018), decembrie 2022, decembrie 2023 și noiembrie 2024. Pentru 2026, art. XX din Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare prevede că „compensațiile lunare pentru chirie” ale polițiștilor și ale polițiștilor de penitenciare „se mențin la nivelul lunii decembrie 2025”.

Un cititor grăbit ar putea crede că reperul a urcat odată cu anii. Nu a urcat, pentru că fiecare „nivel al lunii decembrie” era el însuși calculat la baza din 2009. Nota de fundamentare a HG nr. 1001/2023 enumeră întregul lanț, de la Legea nr. 118/2010 la OUG nr. 168/2022, ca acte care limitează compensația „la nivelul acordat în luna decembrie 2009”.

La ce nivel: ce arată fluturașii

Cel mai limpede se vede înghețarea pe fluturașii unui singur polițist. Un coleg ne-a pus la dispoziție 60 de fluturași din perioada 2010–2015, pe care i-am verificat lună de lună, până la ultimul leu. Din iunie 2011 până în august 2013, compensația sa de chirie a fost de 411 lei aproape în fiecare lună. În același interval, salariul funcției de bază a crescut de la 1.068 la 1.415 lei, pentru că statul recupera treptat tăierea de 25% din 2010.

Până la sfârșitul lui 2015, compensația a urcat în câteva trepte mici, până la 523 de lei, adică +27%. Salariul funcției de bază a ajuns la 1.612 lei, adică +51%. Treptele urmează, cel mai probabil, schimbările din cariera polițistului recalculate la valorile din 2009, însă nu avem actul de calcul care să o confirme.

Același lucru apare pe fluturașii altui polițist, din 2012. În iunie 2012, salariul funcției sale a crescut cu exact 8%, prima tranșă de recuperare prin OUG nr. 19/2012. Compensația de chirie a rămas 572 de lei în mai, în iunie și în octombrie.

Cum se micșorează compensația pe măsură ce cresc salariile

Pentru o imagine pe 14 ani am pus alături patru fluturași reali, ai unor polițiști diferiți, și am împărțit compensația de chirie la „totalul brut realizat” de pe fiecare. Persoanele au grade și vechimi diferite, așa că cifrele nu formează o serie statistică. Ele arată totuși, pe documente, unde a ajuns dreptul: de la aproape o treime din salariu în 2012 la aproximativ o cincisprezecime în 2026.

Ultima coloană arată limita din lege, nu suma care s-ar plăti: compensația nu poate depăși chiria din contract, iar pentru localitățile care nu sunt municipii procentul e de 40%. Chiar și așa, diferența dintre 936 de lei și limita de 7.086 lei arată cât de departe a ajuns plata reală de textul legii.

Inflația închide calculul. Potrivit INS, prețurile de consum au crescut de 2,07 ori între decembrie 2009 și decembrie 2025 (cumulând ratele anuale decembrie/decembrie: 1,0796 × 1,0314 × … × 1,0969). O compensație calculată la salariul din 2009 cumpără azi, în termeni reali, cam jumătate din ce cumpăra atunci.

Magistrați și grefieri: chiria plătită aproape integral, în euro

Judecătorii și procurorii au, potrivit art. 210 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, „dreptul la locuință de serviciu sau la decontarea contravalorii chiriei pentru o locuință”. Mecanismul e descris în art. 23 din OUG nr. 27/2006, iar pentru grefieri în art. 67¹ din Legea nr. 567/2004. Statul compensează diferența dintre chiria pe care o plătesc pe piață și chiria unei locuințe de serviciu, calculată după tariful din HG nr. 310/2007, adică o sumă mică. În practică, chiria e decontată aproape în întregime, până la un plafon.

Plafonul e stabilit prin Ordinul nr. 545/C/2012, emis împreună de ministrul justiției, C.S.M., Î.C.C.J., P.Î.C.C.J. și D.N.A. El e același pentru magistrați, grefieri și personalul conex. Diferența față de polițiști ține de unitatea de măsură: plafonul e fixat în euro și se plătește în lei la cursul BNR. În București el e de 600 de euro, iar în Cluj-Napoca și Iași de 450 de euro. În Timișoara, Brașov și Piatra-Neamț e de 375 de euro, iar în Constanța și Oradea de 340 de euro.

Calculul pentru București, la cursul BNR din 23 octombrie 2026 (5,3495 lei/euro): 600 × 5,3495 = 3.209,70 lei pe lună. În martie 2012, când a fost publicat ordinul, aceleași 600 de euro valorau circa 2.620 de lei, la un curs de aproximativ 4,37. Așadar, și plafonul magistraților e vechi de 14 ani, numai că fiind în euro a crescut în lei cu circa 22%. Compensația polițistului, legată de salariul din 2009, a rămas pe loc.

Pe această schemă nu se află doar magistrații. Grila de salarizare publicată de D.I.I.C.O.T. în temeiul art. 33 din Legea-cadru nr. 153/2017 arată că ofițerii și agenții de poliție judiciară din direcție primesc compensarea chiriei „în limita plafonului stabilit prin Ordinul” nr. 545/C/2012, cu trimitere la art. 7 alin. (7) din OUG nr. 78/2016. Europa Liberă a relatat, în iulie 2025, că printre cei 160 de beneficiari ai D.N.A. din București erau 78 de ofițeri de poliție judiciară. Prin urmare, doi polițiști cu același statut, care închiriază în același oraș, primesc sume foarte diferite în funcție de instituția la care lucrează.

Polițistul din I.G.P.R. din graficul de mai sus a primit 936 de lei în ianuarie 2026. Plafonul colegului său detașat la parchet, ca și al grefierului de la tribunal, este de 3.209,70 lei, adică de 3,4 ori mai mult. Comparația e între o sumă plătită și un plafon, iar decontul efectiv al unui magistrat depinde de chiria din contract. Din acest motiv, în orașele mici diferența se poate îngusta: în Alexandria plafonul e de 200 de euro, adică 1.070 de lei.

O diferență ține și de condiții. Polițistul are drept la compensație doar dacă a fost numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului dintr-o altă localitate, iar Î.C.C.J., prin Decizia nr. 79/2025, a stabilit că polițistul mutat la cerere într-o altă localitate nu are dreptul nici după o mutare ulterioară, în interesul serviciului, în aceeași localitate. Magistratul și grefierul au dreptul dacă ei, soțul sau copiii nu au locuință proprietate în localitatea în care lucrează.

Polițiștii de penitenciare: lege mai generoasă, aceeași înghețare

Polițiștii de penitenciare au un text mai favorabil. Art. 111 alin. (2) din Legea nr. 145/2019 le dă „compensarea lunară a chiriei în cuantum de până la 50% din salariul lunar net, dar nu mai mult decât chiria prevăzută în contractul de închiriere”. Condiția e doar ca ei, soțul sau copiii să nu aibă locuință în localitatea în care lucrează, fără cerința mutării în interesul serviciului. Textul nu diferențiază municipiile de restul localităților.

Legile și ordonanțele bugetare îi numesc însă și pe ei, alături de militari și polițiști, iar practica Administrației Naționale a Penitenciarelor pare să fie aceeași. Într-un proces pe rolul Tribunalului Brașov (dosarul nr. 1775/62/2025*), un polițist de penitenciare a arătat că i se plătește compensația „raportat la anul 2009”. El a cerut să fie calculată la „50% din venitul net actual”. Penitenciarul a răspuns că modul de calcul e stabilit prin „norme cu caracter special”, adică tocmai ordonanțele de înghețare.

Tribunalul a întrebat Î.C.C.J. dacă art. 37 alin. (1) din OUG nr. 114/2018 se aplică și dreptului din Legea nr. 145/2019. Prin Decizia nr. 59 din 20 aprilie 2026 (M. Of. nr. 453 din 28 mai 2026), Înalta Curte a respins sesizarea ca inadmisibilă, fără să judece fondul. A reținut că tribunalul nu a arătat de ce ar fi o problemă dificilă și că o opinie contrară izolată nu ajunge.

Opinia contrară există totuși și e citată în decizie. Prin Decizia civilă nr. 342/A din 11 aprilie 2024 (dosarul nr. 9417/197/2022), Tribunalul Brașov a respins contestația la executare a Penitenciarului Codlea împotriva unei polițiste care își executa silit drepturile. Tribunalul a reținut că înghețarea din OUG nr. 114/2018 privea vechiul drept din Legea nr. 293/2004. Odată cu abrogarea acelei legi, la 2 august 2019, înghețarea a fost și ea abrogată implicit. De atunci, compensația s-ar calcula la salariul net actual, cum scrie art. 111 din Legea nr. 145/2019. Problema rămâne deschisă în instanțe.

Potrivit aceleiași anchete Europa Liberă, în 2024 Ministerul Justiției a plătit circa 1,7 milioane de lei pentru chiriile magistraților, pentru 47–64 de beneficiari pe lună. Pentru chiriile și ratele polițiștilor de penitenciare a plătit circa 470.000 de lei.

Am dus înghețarea în instanță

S.P.R. „Diamantul” a atacat calculul încă din 2020, pentru un agent din I.G.P.R., membru al sindicatului. Acesta plătea o chirie de 1.000 de lei pe lună în București și primea 658 de lei compensație. Prin Dispoziția nr. 3100 din 11.04.2019, I.G.P.R. i-a acordat compensația „în cuantum de 50% din salariul de bază al funcției similare stabilit prin încadrare ipotetică la data de 31.12.2009”. În întâmpinare, I.G.P.R. a arătat și cifra: salariul ipotetic din 2009 era de 1.316 lei, iar 50% din el dădea 658 de lei, „suma maximă ce se poate acorda”. Salariul de funcție real al agentului depășea atunci 2.000 de lei.

Am cerut diferența de 342 de lei pe lună și am ridicat excepția de neconstituționalitate a art. 10 alin. (1) din OUG nr. 90/2017 și a art. 37 alin. (1) din OUG nr. 114/2018. Argumentul era că înghețarea ultraactivează o formulă de calcul ieșită din vigoare și încalcă principiul securității juridice din art. 1 alin. (5) din Constituție. Tribunalul București a sesizat Curtea Constituțională, dar a respins acțiunea prin Sentința civilă nr. 6560 din 3 decembrie 2020 (dosarul nr. 2250/3/2020). A reținut că dreptul „se menține/stabilește la nivelul lunii decembrie 2009” prin lanțul legilor anuale de salarizare.

Curtea de Apel București a respins recursul prin Decizia nr. 1238 din 27 mai 2021, definitivă. Curtea a constatat că „cuantumul compensațiilor s-a menținut în fiecare an la nivelul anului precedent, acest aspect datând din anul 2009”. A adăugat că instanța nu poate înlătura de la aplicare acte normative în vigoare, pentru că ar depăși atribuțiile puterii judecătorești. Prin urmare, înghețarea nu poate fi înlăturată prin procese individuale. O poate înlătura doar legiuitorul sau Curtea Constituțională.

Ce spune jurisprudența

Pe cuantum, adică pe înghețarea la 2009, instanțele au respins aproape constant cererile polițiștilor. Singura soluție favorabilă găsită privește polițiștii de penitenciare. Î.C.C.J. a tranșat în schimb mai multe întrebări despre condițiile de acordare.

Cea mai recentă poziție a Î.C.C.J. este Decizia nr. 410 din 17 noiembrie 2025, dată pe o sesizare a Tribunalului Bacău într-un proces al unui ofițer de poliție judiciară contra I.G.P.R. Ofițerul cerea să fie scoasă din dispoziția de acordare sintagma „cuantum ce se calculează pentru funcția similară stabilită prin încadrarea ipotetică la data de 31 decembrie 2009”. Înalta Curte a respins sesizarea ca inadmisibilă. A notat totuși că instanțele resping astfel de acțiuni „într-o orientare unanimă”, iar postul înființat după 2009 se raportează la „salariul de bază al unei funcții similare existente la 31 decembrie 2009”. Orientarea se sprijină însă pe o singură hotărâre, de la Curtea de Apel Ploiești, care a reținut baza din decembrie 2009 „cu majorarea de 15%” din art. 5 alin. (2) din Legea nr. 285/2010. Restul instanțelor nu au trimis practică, iar Î.C.C.J. și C.C.R. nu s-au pronunțat niciodată pe fondul problemei.

Pe lege5 am citit integral hotărârile de mai sus, plus 66 de hotărâri găsite la căutarea „compensarea chiriei salariul lunar net”. Cele admise privesc toate condițiile (rata, o singură locuință, contractul în nume propriu), niciuna cuantumul. Pe portal.just.ro am găsit circa 40 de dosare pe compensația de chirie cu pârâți din M.A.I. sau din penitenciare, între 2022 și 2026. Aproape toate privesc condițiile, mai ales ratele de credit. Unele au fost câștigate definitiv: Argeș și C.A. Pitești (4511/109/2023), Bihor și C.A. Oradea (1971/111/2024), Poliția de Frontieră Oradea (180/111/2022), un jandarm la Hunedoara și C.A. Alba Iulia (172/119/2023). Pe cuantum, adică pe baza din 2009, singura soluție favorabilă găsită rămâne contestația la executare de la Brașov, iar același tribunal a respins pe fond teza abrogării implicite în 2026. În lipsa unei dezlegări date de Î.C.C.J., teza mai poate fi susținută doar de polițiștii de penitenciare, cu șanse mici. Pentru polițiști și militari, înghețarea poate fi înlăturată numai de legiuitor sau de Curtea Constituțională.

Textele comparate

Pentru București, în cifre: un polițist din I.G.P.R. a primit 936 de lei în ianuarie 2026, în vreme ce magistratul, grefierul și polițistul detașat la D.I.I.C.O.T. au un plafon de 3.209,70 lei. Legea polițistului ar permite până la 7.086 de lei pentru același salariu, însă ordonanțele de înghețare îl țin la valoarea calculată pe salariul din 2009.

S.P.R. „Diamantul”

Surse

• Nota de fundamentare la HG nr. 1001/2023, Guvernul României, p. 5–6 (înghețarea la decembrie 2009 și lista actelor)
• Legea nr. 360/2002 (art. 31), HG nr. 284/2005, Legea-cadru nr. 153/2017, Legea nr. 303/2022, OUG nr. 27/2006: forme consolidate din biblioteca S.P.R., descărcate în iulie–octombrie 2026
• OUG nr. 83/2014, OUG nr. 20/2016, OUG nr. 99/2016, OUG nr. 114/2018, OUG nr. 168/2022, OUG nr. 115/2023, OUG nr. 156/2024: textele înghețărilor anuale
• Legea nr. 141/2025, art. XX (înghețarea pentru 2026)
• Ordinul nr. 545/C/2012, plafoanele de decontare a chiriei în justiție (forma publicată; nu am găsit modificări ulterioare)
• Decizia Î.C.C.J. nr. 59/2026, M. Of. nr. 453 din 28 mai 2026
• Legea nr. 145/2019, art. 111, prin Lege5
• Economedia, preluare a anchetei Europa Liberă, 21.07.2025
• Grila de salarizare D.I.I.C.O.T. publicată în temeiul art. 33 din Legea-cadru nr. 153/2017 (arhiva S.P.R.)
• Fluturașii a șase polițiști (2011–2026), din arhiva S.P.R., folosiți anonim
• Cursul BNR din 23.10.2026 (5,3495 lei/euro) și din martie 2012 (circa 4,37); INS, ratele anuale ale inflației decembrie/decembrie, 2010–2025