De 165 de zile România are un guvern interimar, iar trei încercări de a forma unul nou au eșuat. Al patrulea premier desemnat, Luca Niculescu, se prezintă marți, 20 octombrie, în fața Parlamentului cu un program care anunță reorganizarea Poliției, a Jandarmeriei și a Poliției de Frontieră. La Interne, PSD îl propune pe Marian Neacșu.
Guvernul demis pe 5 mai
Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis pe 5 mai 2026. Moțiunea de cenzură depusă de grupurile parlamentare PSD, AUR și PACE – Întâi România a primit 281 de voturi, cu 4 împotrivă și 3 anulate, un număr record după calculul Agerpres.
De atunci, cabinetul Bolojan funcționează ca guvern interimar. Art. 110 alin. (4) din Constituție îi lasă unui guvern demis numai „actele necesare pentru administrarea treburilor publice”, până când membrii noului guvern depun jurământul. Pe 16 iulie, Bolojan a devenit premierul cu cel mai lung interimat de după 1989, depășind cele 71 de zile ale lui Emil Boc din 2009 (BZI). Astăzi, 17 octombrie, interimatul a ajuns la 165 de zile.
Trei premieri desemnați, niciun guvern
Președintele Nicușor Dan l-a desemnat primul pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, anunțat pe 4 iunie, cu decretul semnat a doua zi (Adevărul). Tomac nu a ajuns la votul Parlamentului: pe 14 iunie și-a depus mandatul, pentru că nu reușise să strângă cele 233 de voturi (Digi24).
În aceeași zi, președintele a semnat decretul pentru liberalul Adrian Veștea, fost ministru al Dezvoltării (Digi24). Guvernul Veștea a fost respins pe 22 iunie, cu 189 de voturi pentru și 23 împotrivă (Digi24). Au urmat aproape trei luni fără niciun premier desemnat, până pe 17 septembrie, când a fost anunțat eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan (Wall-Street.ro). Cabinetul său a căzut pe 30 septembrie, cu 182 de voturi pentru și 15 împotrivă (Alba24).
După a doua respingere erau îndeplinite ambele condiții din art. 89 alin. (1) din Constituție: trecuseră 60 de zile de la prima solicitare de învestitură, iar Parlamentul respinsese două guverne. Președintele putea, așadar, să dizolve Parlamentul, dar nu era obligat. Nicușor Dan a declarat că „alegerile anticipate nu sunt o soluție” (Știrile ProTV) și a ales o a patra desemnare.
Luca Niculescu, al patrulea la rând
Pe 5 octombrie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Luca Niculescu, iar decretul a fost semnat a doua zi. Niculescu nu face parte din niciun partid. A lucrat ca jurnalist între 1992 și 2016, inclusiv ca redactor-șef al RFI România, a fost ambasador în Franța, Monaco și Andorra între 2016 și 2022, iar din septembrie 2022 este secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, coordonator național pentru aderarea României la OCDE (Agerpres).
Pe 15 octombrie, Niculescu a depus la Parlament programul de guvernare și lista celor 18 miniștri: 12 propuși de PSD și 6 independenți (Digi24). PNL nu intră la guvernare. Grupurile sale parlamentare au decis pe 14 octombrie să voteze totuși învestitura și să rămână în opoziție, iar decizia finală aparține Biroului Politic Național, reunit astăzi (TVR Info).
Votul de învestitură are loc marți, 20 octombrie, de la ora 14:00, în ședința comună a celor două Camere. Guvernul are nevoie de cel puțin 233 de voturi, adică majoritatea deputaților și senatorilor, așa cum cere art. 103 alin. (3) din Constituție (Adevărul).
Marian Neacșu, propus la Interne
Pe lista depusă, Marian Neacșu este singurul viceprim-ministru și ar urma să conducă Ministerul Afacerilor Interne (Digi24). Are 62 de ani și este economist, absolvent al Universității din Craiova în 1987, expert contabil și absolvent, în 2013, al unui master în studii de securitate și apărare la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” (Agerpres).
Cariera lui politică a început în Consiliul Județean Ialomița, unde a fost consilier între 1992 și 2008. A urmat două mandate de deputat de Ialomița, între 2008 și 2016. În anii guvernelor conduse de Victor Ponta, Neacșu a fost liderul grupului PSD din Camera Deputaților, din mai 2012 până în februarie 2016, apoi vicepreședinte și chestor al Camerei. Între 2015 și 2018 a fost secretar general al PSD (Agerpres). În noiembrie 2018 a fost exclus din partid, după ce ceruse demisia lui Liviu Dragnea, iar în februarie 2019 s-a înscris în Pro România, partidul înființat de Ponta, care l-a numit coordonatorul campaniei pentru alegerile europarlamentare (Digi24). Tot în 2019, când era încă membru Pro România, Parlamentul l-a ales, cu sprijinul PSD, vicepreședinte al ANRE, autoritatea de reglementare în energie. A revenit în PSD în 2020. Între 2021 și 2023 a fost secretar general al Guvernului în cabinetul Ciucă, iar din iunie 2023 viceprim-ministru în guvernele Ciolacu și Bolojan (HotNews).
Astăzi, Neacșu este deputat PSD de București în legislatura 2024–2028 (Camera Deputaților). Din guvern a plecat în aprilie 2026, odată cu ieșirea PSD de la guvernare, iar pe 27 aprilie a anunțat, alături de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, înțelegerea PSD–AUR pentru demiterea cabinetului Bolojan (HotNews). În partid nu mai are o funcție de conducere. A fost vicepreședinte PSD pentru regiunea București-Ilfov până la congresul din 7 noiembrie 2025, când nu a mai intrat în echipa lui Sorin Grindeanu (HotNews).
În februarie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat definitiv la șase luni de închisoare cu suspendare, pentru conflict de interese, după ce își angajase fiica în biroul parlamentar (Mediafax, Știripesurse). Între timp a fost reabilitat, potrivit HotNews. Reabilitarea, reglementată de art. 169 din Codul penal, face să înceteze decăderile, interdicțiile și incapacitățile care rezultă din condamnare. Întrebat dacă își menține propunerea, Luca Niculescu a răspuns că Neacșu este „un om competent în administrația română” și a amintit că a fost vicepremier și ministru în mai multe guverne (Adevărul).
Ce anunță programul de guvernare pentru MAI
Nu am găsit declarații publice ale lui Marian Neacșu despre ce vrea să facă la Interne. Planul pentru minister se află în programul de guvernare depus de Luca Niculescu, care are un capitol separat, „Afaceri interne”, cu 14 măsuri (textul programului, via Digi24).
Prima măsură anunță Strategia Națională pentru Siguranță Internă 2027–2031 și reorganizarea structurilor teritoriale ale Poliției, Jandarmeriei și Poliției de Frontieră „pe baza unei analize de risc actualizate anual”, cu promisiunea că prezența în mediul rural și în localitățile mici nu va slăbi. Aparatul central al MAI urmează să fie restructurat după un audit funcțional, cu centre de servicii comune, iar resursele vor fi mutate spre structurile operative. Programul nu spune câte posturi se desființează sau se mută și nici dacă vreun inspectorat județean dispare.
A doua măsură cere delimitarea prin lege a atribuțiilor dintre Poliția Română, Jandarmerie și poliția locală, pe care o integrează funcțional în sistemul național de ordine publică. La Jandarmerie, o parte din pază trece la sistemele tehnice, iar personalul va avea „dublă utilizare”, la pază și la ordine publică. Guvernul mai vrea să analizeze scoaterea unor „activități nespecifice” din sarcina structurilor de aplicare a legii.
Pentru polițiști, cea mai importantă este măsura despre carieră. Deficitul de personal urmează să fie redus printr-un plan multianual de resurse umane, „corelat cu capacitatea de formare și cu spațiul fiscal”. Avansarea va depinde de performanță, „nu doar de vechime”, după un ghid al carierei aplicat gradual, iar funcțiile de conducere se vor ocupa prin concurs. Academia de Poliție și centrele de formare se reformează până în 2027, iar legitimația electronică vine până în 2028. Programul promite și o evaluare, împreună cu Ministerul Justiției, a regimului poliției judiciare din MAI, pentru condiții „echitabile” față de polițiștii judiciari din parchetele specializate. Pentru antidrog, criminalitate organizată și frontieră apar verificări periodice de integritate, „cu garanții procedurale”, iar camerele corporale se extind în structurile operative.
La situații de urgență, structurile județene ale IGSU și punctele aeromedicale vor fi comasate, cu mai puține funcții de conducere. În trafic vin controlul vitezei medii, extinderea sistemului e-SIGUR și permisul de conducere în format digital.
Capitolul MAI nu conține nicio măsură despre salariile sau pensiile polițiștilor. Salarizarea apare doar în partea generală a programului: noua lege a salarizării unitare se elaborează în 2027, „împreună cu sindicatele reprezentative”, iar orice majorare generală depinde de spațiul fiscal validat de Ministerul Finanțelor. Cheltuielile de personal din tot sectorul public trebuie să scadă de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2031, iar banii disponibili merg la corectarea inechităților, „nu pentru majorări uniforme”. Pentru sporuri, programul promite că vor fi „justificate”, iar plata va fi legată de performanță.
Ce urmează
Dacă Parlamentul votează marți guvernul, Marian Neacșu preia Ministerul Afacerilor Interne după depunerea jurământului. Dacă nu, ar fi a treia respingere, iar președintele ar putea dizolva Parlamentul, în baza aceluiași art. 89 din Constituție.
