Din 2017 până azi, punctul de pensie din sistemul public s-a dublat, de la 1.000 la 2.032 de lei. În aceeași perioadă, o pensie militară de stat aflată în plată a crescut cu 30%, iar prețurile cu 67%. Am pus cap la cap, an cu an, toate actele normative care au mișcat cele două categorii de pensii.
Ministrul Muncii, Florin Manole, a spus în aceste zile că pensiile militare ar putea primi o indexare distinctă, mai mare decât cele civile, pentru a recupera diferențele acumulate. A adăugat imediat condiția: calculele se vor face după rectificarea bugetară și numai în limita banilor disponibili. Declarația ridică o întrebare pe care rar și-o pune cineva cu actele pe masă, și anume ce au primit, de fapt, fiecare dintre cele două categorii de pensionari în ultimii nouă ani.
Răspunsul nu se găsește în textul consolidat al legilor de pensii. Majorările și înghețările s-au dat aproape în fiecare an prin ordonanțe de urgență separate, de regulă adoptate în ultimele zile ale anului, odată cu bugetul. Le-am căutat pe toate, pe legislatie.just.ro, și le-am comparat cu rata medie a inflației publicată de Institutul Național de Statistică.
Ce au primit, an cu an
Pensia civilă se calculează în puncte, iar valoarea punctului de pensie o stabilește Guvernul sau Parlamentul. Pensia militară de stat se indexează automat la 1 ianuarie, potrivit art. 59 din Legea nr. 223/2015, cu „ultima rată medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscută la această dată”. Pentru că INS publică media anului abia la jumătatea lui ianuarie, indexarea folosește, practic, inflația de acum doi ani.
| An | Pensia civilă | Pensia militară | Inflația medie a anului (INS) |
|---|---|---|---|
| 2018 | +10%, de la 1 iulie (1.000 → 1.100 lei), OUG nr. 82/2017 | 0% (media din 2016 a fost negativă, −1,5%) | 4,6% |
| 2019 | +15%, de la 1 septembrie (1.265 lei), OUG nr. 114/2018, art. 31 | +1,3% | 3,8% |
| 2020 | +14%, de la 1 septembrie (1.442 lei), OUG nr. 135/2020; Legea nr. 127/2019 promisese 1.775 lei | +4,6% | 2,6% |
| 2021 | 0% | 0%, înghețat prin OUG nr. 226/2020, art. VIII alin. (7) | 5,1% |
| 2022 | +10% (1.586 lei), OUG nr. 125/2021 | +2,6% | 13,8% |
| 2023 | +12,5% (1.785 lei), OUG nr. 168/2022 | +5,1%, plus un supliment pe tranșe de la 7,4% la 1% (OUG nr. 168/2022, art. VIII) | 10,4% |
| 2024 | +13,8% (2.032 lei), Legea nr. 360/2023, art. 84 alin. (6), plus recalcularea de la 1 septembrie | +13,8% | 5,6% |
| 2025 | 0%, punctul de referință înghețat la 81 lei, OUG nr. 156/2024 | 0%, înghețat prin OUG nr. 156/2024 | 7,3% |
| 2026 | 0%, punctul de referință înghețat la 81 lei, Legea nr. 141/2025 | 0%, înghețat prin Legea nr. 141/2025 | — |
Cumulat, o pensie civilă din 2017 valorează azi 203% din nivelul de atunci, fără efectul recalculării. Recalcularea din septembrie 2024 a majorat 82,6% din pensiile publice, în medie cu 27%, potrivit Casei Naționale de Pensii Publice, așa că media ajunge pe la 245%. O pensie militară din 2017 valorează azi 130% (1,013 × 1,046 × 1,026 × 1,051 × 1,138), sau până la 140% pentru cei care au primit suplimentul maxim din 2023. Prețurile au ajuns la 167% din nivelul din 2017, calculat cu media anuală a inflației până în 2025.
Majorări politice la civili, doar inflație la militari
Diferența vine din două mecanisme care funcționează diferit. La pensiile civile, procentul de majorare a fost stabilit în fiecare an printr-un act politic și, în patru din nouă ani (2018, 2019, 2020 și 2024), a fost de cel puțin două ori mai mare decât inflația anului. Cele mai mari creșteri au venit în ani electorali. Majorarea de 15% din septembrie 2019 a venit cu două luni înaintea alegerilor prezidențiale, când inflația folosită la indexarea militarilor era de 1,3%. Cea de 14% din septembrie 2020 a căzut între alegerile locale și cele parlamentare, iar în 2024 indexarea de 13,8% din ianuarie și recalcularea din septembrie au precedat alegerile prezidențiale și parlamentare din noiembrie și decembrie.
Pensiile militare nu au primit în tot acest interval nicio creștere peste inflație. Din septembrie 2017, când OUG nr. 59/2017 a eliminat actualizarea pensiilor după soldele militarilor activi, singurul mecanism rămas este indexarea cu inflația, iar acesta a fost suspendat de trei ori, în 2021, 2025 și 2026. Singura măsură care ar fi recuperat o parte din diferență, actualizarea votată de Parlament în noiembrie 2024, tot înaintea alegerilor, a fost declarată neconstituțională în întregime prin Decizia CCR nr. 126/2025. Curtea nu a reținut lipsa finanțării, ci încălcarea egalității, pentru că legea îi excepta pe demnitari și rupea sistemul în două.
Există și ani în care cele două categorii au fost tratate aproape la fel. În 2023, pensiile militare mici au primit 5,1% plus un supliment de 7,4%, adică aproximativ 12,9% în total, aproape cât cei 12,5% ai civililor, iar în ianuarie 2024 ambele au crescut cu 13,8%. Ajutoarele unice de 600–1.000 de lei din 2023 (OUG nr. 168/2022, art. X) și din 2026 (OUG nr. 23/2026, art. IV) s-au acordat tuturor pensionarilor cu venituri de până la 3.000 de lei, inclusiv celor militari.
Aceeași pensie de 3.000 de lei, nouă ani mai târziu
Un exemplu face diferența mai ușor de citit. Să luăm o pensie brută de 3.000 de lei în 2017, una civilă și una militară. Cea civilă, care crește proporțional cu punctul de pensie (de la 1.000 la 2.032 de lei), ajunge azi la 6.096 de lei, fără să socotim recalcularea. Cea militară a primit 1,3% în 2019, 4,6% în 2020, 2,6% în 2022, 5,1% și un supliment de 5,1% în 2023 (tranșa 3.001–4.400 de lei) și 13,8% în 2024, așa că ajunge la aproximativ 4.100 de lei. Ca să țină doar pasul cu prețurile, aceeași pensie ar fi trebuit să fie azi de 5.001 lei.
Raportat la prețuri, pensia civilă a câștigat 21,9% putere de cumpărare față de 2017 (203 / 166,7), iar cu recalcularea medie, 46,9%. Pensia militară a pierdut 22% (130 / 166,7), sau 16,3% în cazul celor care au primit suplimentul maxim. Calculul compară cu nivelul mediu al prețurilor din 2025. Inflația din 2026 nu e încă definitivă, așa că pierderea reală este, de fapt, mai mare.
Numai cele două înghețări din 2025 și 2026 înseamnă indexarea cu 10,4% și apoi cu 5,6% pierdută de pensionarii militari, adică 16,6% cumulat (1,104 × 1,056). Am explicat mecanismul pe larg în articolul Pensiile militare: de la actualizare la înghețare.
Ce urmează în ianuarie 2027
Pentru 2027 nu există, la această dată, nicio derogare de la art. 59 din Legea nr. 223/2015. Dacă Guvernul nu adoptă una până la sfârșitul anului, pensiile militare se indexează din oficiu, la 1 ianuarie 2027, cu 7,3%, media inflației din 2025. La pensiile civile, Legea nr. 141/2025 a amânat formula de indexare din Legea nr. 360/2023 tot până în 2027, iar ministrul Muncii a spus că indexarea se va face „sigur”, fără să dea un procent.
Cifrele de mai sus compară evoluția procentuală, nu nivelul pensiilor. Pensia militară medie e mai mare decât cea civilă, iar o parte din majorările civile au corectat pensii foarte mici, ceea ce e legitim. Nimic din toate acestea nu justifică însă ca o categorie de pensionari să piardă o cincime din puterea de cumpărare doar pentru că mecanismul ei de indexare poate fi suspendat printr-un articol într-o ordonanță de final de an.
Poziția S.P.R. „Diamantul” e simplă. Indexarea din ianuarie 2027 trebuie acordată integral, iar dacă Guvernul vorbește serios despre o indexare distinctă a pensiilor militare, ea trebuie să recupereze măcar cei 16,6% pierduți prin înghețările din 2025 și 2026.
Cine apasă, de fapt, pe buget?
Pensiile civile se plătesc din bugetul asigurărilor sociale de stat, care ar trebui să se susțină din contribuții. Nu se susține. În fiecare an din 2017 până azi, bugetul de stat a trebuit să-l completeze, prin legea bugetului, prin rectificări și prin hotărâri de Guvern din Fondul de rezervă. În 2025, potrivit execuției preliminate din anexa bugetului asigurărilor sociale pe 2026, subvenția de la bugetul de stat a ajuns la 39,2 miliarde de lei, de aproape trei ori mai mult decât în 2017 (13,6 miliarde) și de opt ori mai mult decât în 2018 (4,7 miliarde), anul în care contribuția de asigurări sociale a fost mutată integral la angajat. Saltul vine după recalcularea din 2024: 11,4 miliarde în 2023, 24,3 miliarde în 2024 și 39,2 miliarde în 2025.
| An | Subvenția bugetului de stat pentru pensiile civile (mld lei) | Cheltuiala cu pensiile militare de stat (mld lei) |
|---|---|---|
| 2017 | 13,59 | 7,81 |
| 2018 | 4,73 | 8,13 |
| 2019 | 2,57 | 8,12 |
| 2020 | 12,45 | 8,89 |
| 2021 | 12,02 | 9,69 |
| 2022 | 11,94 | 10,71 |
| 2023 | 11,40 | 12,18 |
| 2024 | 24,31 | 15,08 |
| 2025 | 39,24 (preliminat) | 15,87 (preliminat) |
| 2026 | 31,42 (bugetat) | 16,61 (propus) |
Peste sumele din legea bugetului, Guvernul a mai dat bani și din Fondul de rezervă bugetară. Hotărârea nr. 1.443/2024, de exemplu, a alocat 1,6 miliarde de lei „pentru asigurarea plății drepturilor de asigurări sociale din sistemul public de pensii”, iar hotărâri asemănătoare au fost adoptate și în 2017, 2018, 2019, 2022 și 2023. Ce a rămas neacoperit după subvenție, între 1 și 3 miliarde de lei pe an în 2020, 2022, 2023 și 2024, s-a finanțat din contul Trezoreriei Statului.
În același timp, toate pensiile militare de stat, plătite de Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne și SRI, au costat în 2025 circa 15,9 miliarde de lei, de două ori și jumătate mai puțin decât subvenția pentru pensiile civile. Dacă scădem cele 7,7 miliarde încasate în 2025 din contribuția reținută polițiștilor și militarilor activi, costul net coboară la circa 8,1 miliarde, de aproape cinci ori mai puțin. Iar din 2018 până în 2025, cheltuiala cu pensiile militare doar s-a dublat, odată cu indexările și cu creșterea numărului de pensionari militari, de la circa 178.000 la 220.000.
Raportată la numărul de pensionari, socoteala arată altfel, și e corect să o spunem. La cei aproximativ 4,69 milioane de pensionari din sistemul public, subvenția din 2025 înseamnă circa 8.400 de lei pe an de persoană. La cei aproximativ 220.000 de pensionari militari (o estimare: casele de pensii sectoriale ale MApN, MAI și SRI raportau împreună 211.292 de beneficiari în octombrie 2024, iar datele INS duc la circa 216.000–220.000 în 2025), bugetul de stat plătește circa 72.000 de lei pe an de persoană, sau 37.000 de lei după ce scădem contribuția activilor. Diferența vine din faptul că pensia militară e plătită în întregime de la bugetul de stat, nu doar completată, și din faptul că e, în medie, mai mare. Ce s-a schimbat în ultimii ani nu vine însă de aici. Cheltuiala militară a crescut odată cu indexările și cu numărul pensionarilor, iar subvenția pentru pensiile civile s-a triplat față de 2017, în urma unor decizii politice.
Care pensie e, de fapt, specială?
Pensiile militare sunt numite de obicei „speciale” și „necontributive”, ca și cum cele civile ar fi doar întoarcerea banilor plătiți. Niciuna nu e însă în întregime produsul contribuțiilor. Polițiștii și militarii plătesc o contribuție individuală egală cu cea de asigurări sociale (art. 31 din Legea nr. 223/2015), dar banii merg la bugetul de stat, nu într-un fond de pensii, iar din același buget le sunt plătite pensiile. La pensiile civile, valoarea punctului a fost stabilită an de an prin decizii politice, Legea nr. 360/2023 recunoaște ca stagiu de cotizare și perioade asimilate sau necontributive, în care nu s-a plătit nicio contribuție (art. 3 lit. q), iar bugetul asigurărilor sociale se echilibrează cu sume alocate de la bugetul de stat (art. 19 lit. b).
Contribuția (CIB) reținută polițiștilor și militarilor nu e deloc mică. Prin Adresa nr. 452.037; 452.039 din 24.09.2026, Ministerul Finanțelor a comunicat sindicatului cât a încasat bugetul de stat la subcapitolul „Alte contribuții pentru asigurări sociale datorate de asigurați”, care include contribuția reținută în temeiul art. 31 din Legea nr. 223/2015: 5.254,7 milioane de lei în 2023, 6.938,8 milioane în 2024 și 7.735,2 milioane în 2025, adică aproape 1,5 miliarde de euro numai într-un an. Cu cele 3.850 de milioane din prima jumătate a lui 2026, totalul ajunge la 23,8 miliarde de lei în trei ani și jumătate, aproximativ 4,5 miliarde de euro, bani care nu intră într-un fond de pensii și nu cresc pensia nimănui. Am explicat drumul acestor bani în articolul Dacă nu mai plătim contribuția la buget, rămânem fără pensie?.
Între o pensie care crește cu cât decide Guvernul înaintea alegerilor și una care, în același timp, nu primește nici măcar inflația, rămâne întrebarea pe care o lăsăm cititorului: care dintre ele este, cu adevărat, pensia specială?
Surse
- Actele normative, în forma publicată și în cea consolidată de pe legislatie.just.ro: OUG nr. 82/2017, OUG nr. 114/2018, OUG nr. 135/2020, OUG nr. 226/2020, OUG nr. 125/2021, OUG nr. 168/2022, Legea nr. 360/2023, OUG nr. 156/2024, Legea nr. 141/2025, OUG nr. 23/2026, Legea nr. 223/2015, Hotărârea Guvernului nr. 1.443/2024 și Decizia CCR nr. 126/2025.
- Anexele legilor bugetului asigurărilor sociale de stat și ale bugetelor MApN, MAI și SRI, 2017–2026 (linia „Subvenții de la bugetul de stat”, respectiv capitolul 68.01.03 „Pensii și ajutoare pentru bătrânețe”), publicate pe senat.ro.
- Ministerul Finanțelor, Adresa nr. 452.037; 452.039 din 24.09.2026, către S.P.R. „Diamantul”.
- INS, rata medie anuală a inflației (indicele prețurilor de consum), 2016–2025, și publicația „Numărul de pensionari și pensia medie lunară”, ediția 2025.
- Casa de Pensii Sectorială a MApN, comunicatele de indexare, și deciziile de pensie militară din 2019–2024 aflate în arhiva sindicatului.
- Casa Națională de Pensii Publice, datele recalculării din septembrie 2024 (Agerpres).
- Declarația ministrului Muncii (Ziarul Profit).
Emil Păscuț, S.P.R. „Diamantul”
