Vitalie Josanu, președintele Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul”, a fost, pe parcursul anului 2025, ținta mai multor acțiuni distincte ale Poliției Române: doua proceduri disciplinare finalizate cu doua destituiri din poliție, pentru activitati sindicale, o acțiune financiară prin care i se cere astăzi, în instanță, să restituie indemnizația pentru titlul de doctor, precum și un dosar penal deschis pe tema decontării navetei. Puse alături, documentele care le privesc spun o poveste pe care o supunem atenției publice, cu actele pe masă.
O cercetare disciplinară pornită de la o emisiune și două articole
La baza cercetării disciplinare (prima, cea secreta, cu implicarea DGPI) îndreptate împotriva lui Josanu a stat o Notă-raport întocmită ( pe aza unei sesizari DGPI secret de stat) de Direcția Control Intern (DCI) din IGPR , nr. S/606032/IAS/21.08.2024, rezultată dintr-un plan de verificare din 10.07.2024. Potrivit chiar adresei IPJ Neamț nr. 51.140/04.02.2026, la capitolul Propuneri al acestei note se propunea declanșarea cercetării prealabile a ofițerului „cu privire la opiniile politice exprimate în cadrul emisiunii TV din data de 02.04.2024 și cu ocazia publicării pe site-ul sprd.ro, la 24.03.2024 și 14.04.2024, a două articole”.
Cu alte cuvinte, mecanismul disciplinar a pornit de la o apariție televizată și de la două articole publicate pe pagina sindicatului. Procedura a condus la o dispoziție de sancționare (nr. S/485.461/19.02.2025), iar după respingerea contestației formulate de ofițer (Decizia inspectorului general nr. S/10451/17.04.2025), prin Dispoziția șefului inspectoratului nr. S/490583/15.05.2025 s-a constatat încetarea raporturilor de serviciu, începând cu 17.04.2025, prin destituirea din poliție. Observati “S” de la ” secret de serviciu” peste tot. Asta inseamna ca Josanu nu primea niciun document al acuzarii si nu a primit nici sanctiunea disciplinara. Toate acestea ii erau doar citite de acuzatori.
În paralel, prin Dispoziția Inspectorului General nr. 2741/24.03.2025, semnată de inspectorul general, chestor-șef Benone-Marian Matei, a fost constituit, pentru o a doua procedura disciplinara, un al doilea Consiliu de Disciplină în cazul aceluiași ofițer, în temeiul art. 57 lit. a) și k) din Legea nr. 360/2002 — texte care vizează „comportarea necorespunzătoare care aduce atingere prestigiului instituției” și „încălcarea prevederilor referitoare la îndatoriri, incompatibilități, conflicte de interese”.
Indemnizația de doctor: un drept acordat și reconfirmat de unitate
În același timp s-a desfășurat și cea de-a doua acțiune de hartuire, concentrata pe sporul de doctorat. Indemnizația pentru titlul științific de doctor îi fusese acordată comisarului Josanu chiar de conducerea IPJ Neamț, prin Dispoziția nr. 697.356/30.01.2023, cu efect de la 1 ianuarie 2023. Vreme de peste doi ani, dreptul a fost plătit lunar, pe baza rapoartelor de activitate și a notelor de evaluare întocmite de șeful nemijlocit. Mai mult, după modificarea legislativă din O.U.G. nr. 115/2023, unitatea nu a sistat dreptul, ci l-a reconfirmat expres, prin actul administrativ nr. 265.471/10.05.2024.
Trebuie amintit că teza de doctorat a comisarului Josanu — „Monument al civilizației medievale românești la Marea cea Mare: Cetatea Albă – Moncastro”, susținută în 2013 cu calificativul magna cum laude — este o lucrare de patrimoniu medieval românesc, iar între 2006 și 2022 acesta a fost ofițer specialist pentru protejarea patrimoniului cultural național la IPJ Neamț.
Situația s-a schimbat după Raportul Direcției Control Intern nr. 589.146/11.03.2025, ale cărui concluzii — potrivit actului IPJ Neamț — au fost „stabilite” de conducătorii a patru structuri centrale: Direcția Control Intern, Direcția Management Resurse Umane, Direcția Juridică și Direcția Siguranță Școlară. Mai mulți dintre aceștia își ocupau funcția în regim de împuternicire sau desemnare. Pe baza lui a fost emisă Dispoziția nr. 490.411/09.04.2025, prin care s-a sistat dreptul și s-a dispus recuperarea sumelor de la 1 ianuarie 2023, pe motiv că activitatea la Biroul Siguranță Școlară nu s-ar încadra în domeniul „arte plastice și decorative” de pe diplomă.
Un detaliu din chiar cuprinsul acestei dispoziții este esențial: IPJ Neamț recunoaște, în propriul act, că a emis măsura „pentru punerea în aplicare” a Raportului IGPR-DCI nr. 589.146, înaintat unității prin adresa IGPR-DCI nr. 779.085/14.03.2025. Cu alte cuvinte, retragerea indemnizației nu a fost o inițiativă a inspectoratului județean, ci executarea unei dispoziții venite de la centru, din IGPR. Mâna care a declanșat și această acțiune este, după chiar mărturisirea IPJ Neamț, mâna IGPR.
Întrucât ofițerul nu a semnat un acord de plată, IPJ Neamț a promovat o acțiune civilă în răspundere delictuală, prin care îi solicită restituirea sumei de 13.685 lei, aferentă perioadei 1 ianuarie 2023 – 31 octombrie 2024. Acțiunea — întemeiată pe art. 63^10 din Legea nr. 360/2002, pe Ordinul M.A.I. nr. 21/2025 și pe art. 1349 și 1357 din Codul civil — este semnată de șeful inspectoratului, comisar-șef Coman Gabriel, și de consilierul juridic, comisar-șef Bobric Iuliana, iar constatarea financiară pe care se sprijină (nota-raport nr. 232.804/23.04.2025) a fost întocmită de contabilul-șef, comisar-șef Maxim Florin Marian. Cauza se află pe rolul Tribunalului Iași, dosar nr. 6782/99/2025, Josanu având calitatea de pârât. Nu există, până astăzi, nicio hotărâre judecătorească executorie care să fi constatat că sumele ar fi fost necuvenite. Vom castiga procesul, fara dubii.
O origine comună și un calendar care se suprapune
Aceste acțiuni represive au un punct de plecare comun: Direcția Control Intern. Aceasta a inițiat atât latura disciplinară (planul de verificare din iulie 2024, nota-raport din august 2024), cât și raportul care sta la baza acțiunii pe indemnizație (raportul din martie 2025). Pe parcursul anului 2025, cele două proceduri au curs în paralel: în vreme ce procedurile disciplinare se îndreptau spre destituire, structurile centrale construiau, simultan, si acțiunea de retragere și recuperare a indemnizației pentru titlul de doctor, alaturi de alte masuri de represiune.
Documentele nu explică de ce aceleași structuri, prin aceiași oameni, au acționat în paralel, pe numeroase linii distincte, împotriva aceluiași polițist. Este o întrebare pe care SPR „Diamantul” o consideră legitimă.
Mai multe dintre funcțiile de conducere implicate erau ocupate în regim de împuternicire sau desemnare — practica pe care sindicatul, alături de o mare parte a corpului polițienesc, o contestă în mod constant, descriind-o ca pe un adevărat „cancer” al conducerii Poliției Române, fiindcă transformă șefi de direcții în persoane revocabile oricând și, prin asta, dependente. Astfel, decizia de a-i retrage comisarului Josanu și indemnizația de doctor — pe lângă cercetările disciplinare și pe lângă dosarul penal deschis pe tema navetei — a fost luată, în bună parte, de conducători aflați ei înșiși în această poziție contestată. Direcția Juridică, una dintre structurile care au „stabilit” concluziile raportului pe indemnizație, era condusă în regim de împuternicire de comisarul-șef Marius-Claudiu Iaru, titular, de fapt, al unei funcții de șef serviciu la Serviciul de Coordonare Centre de Reținere și Arestare Preventivă, împuternicit succesiv la conducerea Direcției Juridice din noiembrie 2021. Avizul Direcției Management Resurse Umane de pe dispoziția de constituire a celui de-al doilea consiliu de disciplină a fost semnat de comisarul-șef Grecu Alexandru, desemnat ani la rând la conducerea acestei direcții, care a ajuns ulterior în conducerea Corpului Național al Polițiștilor — structură despre care sindicatul a arătat, pe baza unui răspuns oficial, că funcționează ca instrument de validare a sancțiunilor disciplinare și este subordonată Direcției Generale Management Resurse Umane.
O întrebare de imparțialitate
Un aspect privește direct imparțialitatea celor care au decis. Niciunul dintre conducătorii implicați nu era un terț neutru față de comisarul Josanu: în calitatea sa de președinte al SPR „Diamantul”, acesta criticase public, în repetate rânduri, tocmai practica împuternicirilor și a desemnărilor și tocmai structurile centrale conduse de aceste persoane. Cu alte cuvinte, oamenii chemați să „stabilească” dacă i se cuvine indemnizația, respectiv să îi cerceteze disciplinar conduita, erau aceiași pe care activitatea publică a sindicatului îi viza direct — și care aveau, prin urmare, motive de nemulțumire față de acea activitate.
Situația este cu atât mai clară în cazul președintelui celui de-al doilea Consiliu de Disciplină, comisarul-șef Leuțu-Cotroceanu Alexandru-Ionuț, care conduce Direcția Siguranță Școlară — una dintre cele patru direcții ce au „stabilit” concluziile raportului privind indemnizația de doctor. Faptul că președintele consiliului conducea, în paralel, o structură implicată într-o altă acțiune îndreptată simultan împotriva aceleiași persoane adâncește o întrebare pe care sindicatul o consideră legitimă: aceea dacă o asemenea cercetare, condusă de persoane vizate ele însele de criticile celui cercetat, mai putea fi una imparțială.
Un act pe care nu i se permite să-l vadă
Raportul nr. 589.146 — actul central, „stabilit” de cele patru direcții, pe care se sprijină acțiunea privind indemnizația — privește nemijlocit situația comisarului Josanu. Cu toate acestea, accesul la el i-a fost refuzat de două ori, prin două adrese de răspuns ai căror semnatari sunt cunoscuți.
Primul refuz a venit prin adresa IPJ Neamț nr. 476.465/25.07.2025, semnată de șeful inspectoratului, comisar-șef Coman Gabriel, și de șeful Serviciului Resurse Umane, comisar-șef Iosub Constantin-Bogdan. Prin aceasta i s-a comunicat că nu i se poate pune la dispoziție o copie a raportului, fiind „un document cu caracter intern”.
Al doilea refuz a venit prin adresa Direcției Control Intern nr. 912626/25.03.2026, semnată de directorul DCI, comisar-șef Iulian Ionică, și de șeful Serviciului Verificări Interne, comisar-șef Andrei Lazăr — adică tocmai de conducerea structurii care a întocmit raportul. Prin aceasta, comisarul Josanu a fost îndrumat să obțină documentul pe cale judecătorească.
În plus, cele cinci Note de evaluare ale Biroului Siguranță Școlară — documentele care consemnează chiar activitatea sa profesională — au fost clasificate „secret de serviciu”, iar o comisie constituită la IPJ Neamț a refuzat declasificarea lor. Clasificarea se sprijină pe OMAI nr. S/7/2018, modificat prin OMAI nr. S/22/2024 — acte clasificate pe care SPR „Diamantul” le contestă, de altfel, în instanță, în cadrul unor litigii de declasificare.
Rezultă o situație greu de împăcat cu dreptul la apărare: aceluiași polițist i se cere să restituie sume și a fost cercetat disciplinar pe baza unor acte pe care nu i se permite să le citească.
De la dosarul intern la pagina de ziar
La 24 aprilie 2026, sub titlul „Calul Troian al MAI”, a fost publicat un material de presă semnat de un „colaborator” fără identitate verificabilă, care relua, ca acuzații, atât destituirea, cât și recuperarea indemnizației de doctor — prezentând-o pe aceasta din urmă drept „confirmare a unor nereguli”. Materialul reproducea, așadar, conținutul a două decizii administrative interne, nepublice, emise cu aproximativ un an înainte. Cum ajunge un autor anonim la o dispoziție internă de recuperare a unui spor salarial și la stadiul unei cercetări disciplinare rămâne o întrebare deschisă, pe care SPR „Diamantul” o tratează cu rezerva pe care presa responsabilă o datorează oricărei afirmații nedovedite.
Un dosar penal pentru navetă — încheiat cu „fapta nu există”
Una dintre formele de presiune merită o secțiune aparte, fiindcă a fost deja desființată. În paralel cu retragerea indemnizației de doctor, împotriva comisarului Josanu a fost deschis și un dosar penal pentru fals în declarații (art. 326 din Codul penal). Acuzația privea două rapoarte personale, din decembrie 2023, prin care solicita menținerea dreptului la decontarea navetei între Târgu Neamț și locul de muncă din Piatra Neamț — drept prevăzut de art. 9 alin. 1 lit. h din H.G. nr. 1198/2022. Organul de cercetare a invocat excepția de la art. 9 alin. 5 (care înlătură dreptul dacă polițistul ori soțul/soția deține o locuință proprietate personală în localitatea de serviciu), pe motiv că soția sa dobândise prin moștenire o cotă de jumătate dintr-un apartament din Piatra Neamț. Suma reclamată: 15.935,25 lei, pentru perioada 25 mai 2023 – 11 iulie 2024.
Și acest demers a pornit din interiorul IPJ Neamț — nu pe plângerea unei persoane vătămate, ci pe o sesizare făcută din oficiu, de cercetători ai Biroului Control Intern al inspectoratului, a căror recuzare a fost, de altfel, admisă la 2 decembrie 2025, cauza fiind preluată de procuror.
Pe fond, acuzația a fost demontată. O cotă de jumătate dintr-un apartament, dobândită prin moștenire, nu echivalează cu deținerea unei locuințe în sensul legii: noțiunea de locuință (Legea nr. 114/1996) presupune un spațiu asupra căruia titularul are folosință exclusivă, ceea ce o cotă-parte abstractă nu conferă. În acel apartament locuia mama soției, comisarul Josanu efectua naveta în mod real din Târgu Neamț, iar printr-o cerere din septembrie 2024 declarase el însuși, corect, cota de jumătate „partaj moștenire”. Chiar Ministerul Afacerilor Interne confirmase, printr-o adresă din august 2025, că deținerea unei cote-părți nu poate fi asimilată deținerii unei locuințe proprietate personală.
Prin ordonanța din 29 aprilie 2026, cauza a fost clasată — însă pe temeiul că fapta nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege (art. 16 lit. b din Codul de procedură penală), formulare care lăsa să se înțeleagă că ar fi existat totuși o faptă. În urma plângerii formulate de ofițer, prin ordonanța din 5 iunie 2026 temeiul a fost schimbat în art. 16 lit. a — fapta nu există, cea mai puternică formă de exonerare pe care o cunoaște dreptul penal. Soluția se sprijină pe o decizie obligatorie: Decizia ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 406/17.11.2025 (preluată de Curtea de Apel Bacău în Decizia nr. 249/02.04.2026), potrivit căreia simpla deținere, fie și în cotă-parte, a unui imobil cu destinație de locuință în localitatea de serviciu nu duce automat la pierderea dreptului la decontarea transportului.
De una dintre acuzațiile aduse președintelui SPR „Diamantul” — cea formulată pe tărâm penal — acesta a scăpat, așadar, deja: nu pentru că i-ar fi lipsit intenția, ci pentru că fapta însăși nu a existat. Este prima dovadă concretă că aceste acuzații pot fi demontate, una câte una. Soluția are forță și în litigiul administrativ conex (dosar nr. 448/103/2025, trimis spre rejudecare la Tribunalul Neamț prin Decizia CA Bacău nr. 249/02.04.2026, privind anularea Dispoziției de sistare a dreptului de transport nr. 266386/04.12.2024).
Ce susține sindicatul
Pe baza acestor acte, SPR „Diamantul” își exprimă opinia că nu se află în fața unei serii de coincidențe, ci a unei acțiuni organizate, desfășurate pe mai multe planuri, de hărțuire sistemică a președintelui său ales. Sindicatul nu pretinde să dețină proba unei înțelegeri scrise — IPJ Neamț a și negat, de altfel, existența unor documente de coordonare —, dar suprapunerea pe care o constată nu poate fi ignorată: o procedură disciplinară pornită de la o emisiune televizată și de la două articole sindicale, finalizată cu destituirea unui lider de sindicat ales, desfășurată în paralel cu retragerea unui drept salarial pe care aceeași instituție îl acordase și îl reconfirmase ani la rând. Punctul comun al acestor acțiuni este o singură structură: Direcția Control Intern din IGPR, care a inițiat atât latura disciplinară, cât și acțiunea pe indemnizație — aceasta din urmă pusă în aplicare de IPJ Neamț, după propria recunoaștere, ca executare a unui ordin al centrului.
Sindicatul subliniază răspicat: indemnizația de doctor i-a fost acordată comisarului Josanu în mod legal, a fost valorificată prin activitatea sa profesională și a fost reconfirmată expres de însăși unitatea care astăzi îi cere restituirea, inclusiv după modificarea legislativă din 2023. Reinterpretarea retroactivă, aplicată unei perioade guvernate de norma anterioară, contrazice propriile acte ale administrației, iar nicio instanță nu a constatat, până astăzi, că sumele ar fi fost necuvenite. SPR „Diamantul” este convins că va obține și în acest dosar confirmarea, pe cale judecătorească, a legalității acestui drept.
Această încredere nu este o figură de stil: ea se sprijină pe acel prim front deja câștigat. SPR „Diamantul” își propune să dovedească, pas cu pas, în instanță, fiecare dintre celelalte forme de hărțuire și să pună capăt unui mecanism care are, de fiecare dată, același punct central: Direcția Control Intern din IGPR. În opinia sindicatului, aceeasi grupare de indivizi se regăsește în spatele tuturor formelor de presiune de până acum — inclusiv al campaniei de compromat din presă, care a reluat, ca acuzații, tocmai decizii administrative interne, nepublice, la care un autor din afara sistemului nu ar fi avut cum să ajungă singur.
Rămân întrebările pe care le adresăm public și pe care le vom adresa și în instanță. Răspunsul la ele este o chestiune de transparență si de justitie. Pana atunci, observati ca sindicatul merge in continuare cu toate panzele sus. Gruparea de mafioti care ne poarta sambetele nu a reusit sa ne scufunde corabia si probabil sunt extrem de dezamagiti. Din pacate pentru ei, sunt situatii in care numarul nu da puterea. “Multi si prosti” nu da o suma a inteligentei. Cand te lupti cu analfabeti razbunatori, dar ai parte de magistrati corecti, se face justitie. Cum s-a facut cu suplimentul de naveta. Pas cu pas, vor cadea toate acuzatiile. Urmariti-ne si va vom tine la curent.
SPR „Diamantul”
