Am întrebat Guvernul dacă MAI a cerut bani, in iunie 2023, pentru recalcularea si plata corecta a majorarii pentru lucrari de excepție. Ne-a trebuit un proces câștigat definitiv și o punere în întârziere ca să aflăm un răspuns pe care deja il stiam (dar inca nu aveam si probe): nu a cerut!
După o sentință a Tribunalului București, un recurs respins definitiv de Curtea de Apel București și o notificare de punere în întârziere, Secretariatul General al Guvernului ne-a comunicat memorandumul prin care Ministerul Afacerilor Interne a cerut Guvernului bani pentru salariile lunii iulie 2023. Documentul arată exact ce am bănuit: pentru recalcularea si plata corecta a majorarii prevăzută de art. 15 alin. (1) din Anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 nu s-a cerut niciun leu in iunie 2023.
De ce am pus întrebarea
În punctul de vedere nr. 603022/08.03.2024, Direcția Generală Financiară din MAI a comunicat unităților centrale și teritoriale de poliție o afirmatie falsa care avea să fie apoi reluată, cuvânt cu cuvânt, de roboteii spalati pe creier de la compartimentele juridice ale unitatilor de politie, în zeci de întâmpinări și recursuri:
„După data de 1 iunie 2023, în condițiile în care în semestrul II al anului 2023 bugetul alocat Ministerului Afacerilor Interne pentru cheltuielile de personal (inclusiv pentru drepturile salariale) a fost insuficient, fiind nevoie în acest sens de suplimentări de la Fondul de Rezervă Bugetară (ex. Hotărârea Guvernului nr. 1147/2023), nu erau îndeplinite toate condițiile legale pentru modificarea modalității de determinare a majorării prevăzute la art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017.”
Tradus: nu vă putem calcula corect majorarea pentru lucrari de excepție, pentru că nu am primit bani de la Guvern.
Prin petiția nr. 241/24.11.2024, SPR „Diamantul” a cerut Guvernului României, în temeiul Legii nr. 544/2001, două informații simple:
- Dacă MAI a solicitat în anul 2023 sume suplimentare pentru acoperirea cheltuielilor cu personalul generate de intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 54/2023;
- Dacă MAI a notificat Guvernul că nu dispune de fondurile necesare pentru punerea în aplicare a dreptului prevăzut de art. 15 alin. (1) din Anexa VI și dacă a primit fonduri suplimentare pentru acest drept.
Două întrebări. Răspuns cu da sau nu.
Ce a răspuns Guvernul
Nimic. Prin adresa nr. 15C/453/RP/2024, SGG ne-a informat că a redirecționat cererea către MAI, în temeiul art. 24 din Normele metodologice ale Legii nr. 544/2001.
Am acționat Guvernul în instanță la 8 ianuarie 2025.
Prin Sentința civilă nr. 5006/14.05.2025, Tribunalul București – Secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal a admis acțiunea și a obligat Guvernul să comunice sindicatului Diamantul, informațiile solicitate. Instanța a reținut că informațiile solicitate „vizează gestionarea fondurilor publice și aplicarea legislației salariale, fiind de interes public”, că redirecționarea cererii nu exonerează Guvernul de obligația de a răspunde, „mai ales că petiția viza acțiuni specifice ale Guvernului (ex. aprobarea fondurilor suplimentare prin HG nr. 1147/2023)”, și că pârâtul nu a invocat nicio excepție legală care să justifice refuzul.
Guvernul a declarat recurs. A susținut, în esență, că nu are calitate procesuală pasivă — că nu el este autoritatea ținută să răspundă, întrucât ar fi un organ colegial care poate sta în judecată doar când i se contestă legalitatea hotărârilor și ordonanțelor pe care le adoptă.
Prin Decizia civilă nr. 1733/05.05.2026, definitivă, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal a respins recursul ca nefondat. Curtea a reținut că, în contenciosul administrativ, ceea ce determină cadrul procesual este capacitatea administrativă, iar Guvernul are capacitate administrativă în exercitarea competențelor recunoscute de codul administrativ și de alte acte normative. Mai reține Curtea că informațiile solicitate nu se încadrează în niciunul dintre cazurile de exceptare prevăzute limitativ de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, iar refuzul a fost nejustificat.
Ce s-a întâmplat după hotărârea definitivă
Nimic. Din nou.
A fost necesară notificarea SPR „Diamantul” nr. 20/10.06.2026, de punere în întârziere a Guvernului pentru neexecutarea dispozitivului, invocând art. 622 C.proc.civ. — obligația stabilită printr-un titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bunăvoie.
Abia atunci a început executarea, în două tranșe:
- iunie 2026 — SGG a comunicat notele de fundamentare ale H.G. nr. 869/2023, H.G. nr. 990/2023 și H.G. nr. 1147/2023;
- 24 iulie 2026 — prin adresa nr. 15C/295/rp/2026, „în completare la răspunsul transmis anterior”, SGG ne-a comunicat Memorandumul cu tema: Suplimentarea limitelor de credite bugetare aprobate în luna iulie 2023 pentru Ministerul Afacerilor Interne.
Douăzeci de luni de la petiție. Un proces pe două grade de jurisdicție. O punere în întârziere. Pentru cifre bugetare.
Ce conține memorandumul
Actul este semnat de Marian-Cătălin Predoiu, viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne, avizat de Marcel-Ioan Boloș, ministrul finanțelor, și de Marian Neacșu, viceprim-ministru, purtând mențiunea de aprobare a prim-ministrului Ion-Marcel Ciolacu (ștampile din 23 și 27 iunie 2023).
Temeiul: art. I alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2023, prin derogare de la art. 49 alin. (4) din Legea nr. 500/2002 — mecanism potrivit căruia, în anul 2023, începând cu luna iunie, Guvernul aprobă lunar, prin memorandum, limitele de credite pentru ordonatorii principali de credite.
Necesarul declarat de MAI pentru iulie 2023, la Titlul I „Cheltuieli de personal”:
| Element | mii lei |
|---|---|
| Necesar lunar (înainte de majorările salariale) | 1.242.000 |
| Obligații de plată neachitate în luna iunie (contribuții, transport concediu de odihnă, servicii turistice) | 420.915 |
| Majorări salariale conform O.U.G. nr. 45/2023 — personal civil, Anexa nr. VIII | 10.000 |
| Majorări salariale conform O.U.G. nr. 54/2023 — militari și polițiști, Anexa nr. VI | 74.000 |
| Total credite bugetare necesare | 1.746.915 |
Față de limita de 1.500.000 mii lei aprobată în ședința de Guvern din 22 iunie 2023, MAI a solicitat o suplimentare de +246.915 mii lei. Guvernul a aprobat integral suma.
Primul răspuns: da, MAI a cerut bani. Și i-a primit pe toți
1.500.000 + 246.915 = 1.746.915. Exact cât a cerut ministerul.
Nicio tăiere. Niciun refuz al Ministerului Finanțelor. Nicio constrângere macroeconomică invocată de Guvern. MAI a formulat o cerere motivată pe categorii de personal și a primit, în aceeași lună, 100% din ce a solicitat.
Mecanismul din O.U.G. nr. 34/2023 nu este un zid. Este o procedură care se activează la cerere, lunar, și care a funcționat fără fricțiuni ori de câte ori MAI a cerut. Aceeași concluzie se desprinde și din H.G. nr. 1147/2023, actul pe care MAI îl invocă ca pretinsa dovadă a lipsei de fonduri — deși el probează exact contrariul: bugetul se suplimentează atunci când ordonatorul principal solicită suplimentarea.
Al doilea răspuns: nu, MAI nu a cerut nimic pentru majorarea pentru lucrari de excepție
Cele 74.000 mii lei sunt identificate nominal și fără echivoc: „Majorări salariale conform O.u.G. nr.54/2023, militari și polițiști anexa nr. VI la Legea-cadru nr.153/2017″ — adică strict aducerea soldelor de funcție/salariilor de funcție la nivelul prevăzut de lege pentru anul 2022, începând cu 1 iunie 2023.
Nicio linie bugetară pentru recalcularea majorării de până la 50% prevăzute de art. 15 alin. (1) din Anexa nr. VI asupra noului salariu de funcție.
Din recursul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București nr. 545401/17.03.2026 (dosar nr. 2375/104/2024): impactul financiar al O.U.G. nr. 54/2023 „a vizat strict acordarea diferențelor aferente salariilor de funcție, nu și al altor componente salariale care și-au schimbat natura juridică de stabilire”.
Recunoașterea din recurs, plus documentul bugetar semnat de ministru și aprobat de prim-ministru, dau împreună o probă completă: neplata majorării de excepție la nivelul corect nu a fost efectul lipsei banilor, ci al unei decizii de a nu-i cere, decizie generata de incompetenta acestui contabil chestor Grecu Razvan, seful DGF, si a protectoarei lui, Ioana Dorobantu, Campioana imputernicilor din MAI, detinatoarea a “doar” trei functii in MAI: director adjunct DGF (titular), imputernicita secretar general adjunct MAI (din 2017, continuu) si desemnata in secret de Predoiu, din 2023, sa exercite si atributiile functiei vacante de secretar general plin MAI.
Ce a spus deja instanța, fără să vadă memorandumul
Prin Decizia civilă nr. 1119/24.06.2026, definitivă, Curtea de Apel Craiova – Secția Contencios Administrativ și Fiscal a respins ca nefondat recursul DGPMB în dosarul nr. 2375/104/2024, menținând obligația de recalculare a majorării prin raportare la salariul de funcție aflat în plată. Din motivare:
„Faptul că recurenta a interpretat eronat legea considerând că trebuie să i se acorde intimatului-reclamant majorarea într-un cuantum mai mic decât cel prevăzut de lege, și astfel nu a avut în vedere la întocmirea bugetului această cheltuială, nu poate avea ca efect acordarea majorării cu încălcarea legii.”
Curtea a formulat aceste considerente fără a avea la dosar memorandumul (noi de abia azi am intrat in posesia lui), raționând pe baza unei logici elementare pentru orice om de buna credinta: bugetul se întocmește după lege, nu legea după buget.
Documentul obținut acum probează factual ipoteza pe care noi am sustinut-o si Curtea a descris-o teoretic. Interpretarea eronată a legii a produs o fundamentare bugetară incompletă; fundamentarea bugetară incompletă a fost apoi invocată în instanță drept justificare pentru neaplicarea legii. Un lant de erori generate de un contabil din aparatul central, pe care un înscris oficial smuls de sindicat, Guvernului (cu ajutorul instantei) le dovedeste acum in mod incontestabil, alaturi de faimoasa corespondenta ascunsa cu Ministerul Muncii din ianuarie 2024.
Ce urmează
Memorandumul va fi depus, ca înscris nou, în dosarele aflate pe rol care au ca obiect majorarea prevăzută de art. 15 alin. (1) și majorarea prevăzută de art. 23 din Anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, însoțit de note scrise care valorifică cele două răspunsuri de mai sus.
Reamintim că, prin Decizia nr. 75/18.11.2024 (publicată în Monitorul Oficial nr. 1218/04.12.2024), Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit, cu putere obligatorie, că majorarea de până la 50% prevăzută de art. 15 alin. (1) din Anexa nr. VI nu este inclusă în categoria elementelor sistemului de salarizare supuse plafonării la nivelul lunii decembrie 2018.
Și mai reamintim ceva. Această majorare se calculează după o metodologie cuprinsă în O.M.A.I. S/7/2018 — act clasificat, pe care polițiștii nu au dreptul să îl citească, deși le stabilește salariul. Campania SPR „Diamantul” pentru declasificarea acestui ordin continuă, pe același principiu care ne-a adus și memorandumul: un drept salarial pe care nu îl poți verifica este un drept posibil fraudat de catre seful DGF si structura lui, conform “bunelor practici” impamantenite la aceasta structura de ani de zile.
Emil Pascut
Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”
