A declarat una la microfon. A scris alta în răspunsurile oficiale către SPR „Diamantul”. Sa le punem față în față, cuvânt cu cuvânt.
La conferința de presă din 22 mai 2026, organizată de Inspectoratul General al Poliției Române ca reacție la investigația Recorder „Poliție aservită”, chestorul de poliție Georgian Drăgan a prezentat o serie de cifre despre împuterniciri și a formulat acuzații publice extrem de grave la adresa unor lideri de sindicat. A repetat că datele Poliției Române reprezintă „purul adevăr”.
Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a cerut, în scris, în baza Legii nr. 544/2001, atât datele reale, cât și dovezile acuzațiilor. Răspunsurile au venit oficial, cu număr de înregistrare: adresa nr. 407.220 din 15.06.2026 și adresa nr. 407.303 din 26.06.2026. Punem mai jos, una lângă alta, ce a spus chestorul Drăgan în fața camerelor și ce a răspuns instituția lui pe hârtie.
1. Funcțiile de conducere ale agenților: șefii de post și ajutorii de șef de post
Ce a declarat public chestorul Drăgan, la conferința din 22 mai 2026:
„să știți că avem surpriză și 3500 de agenți care au funcții de conducere, respectiv de șef de post și de ajutor de șef de post.”
„Poliția Română deține 3500 de funcții de conducere, pentru agenți, 3600 pentru ofițeri. […] Totalul este de 7100.”
Ce ne-a răspuns oficial IGPR, în adresa nr. 407.303 din 26.06.2026:
„sunt aproximativ 3.000 de posturi de poliţie la nivelul Poliţiei Române, implicit aproximativ 3.000 de funcții de şef de post (funcție de conducere) şi aproximativ 8.000 de funcţii de ajutor şef post (funcție de execuție).”
La microfon, ajutorul de șef de post a fost prezentat drept „funcție de conducere”, iar agenții cu funcții de conducere au fost umflați la 3.500. În scris, aceeași instituție recunoaște că șefii de post sunt aproximativ 3.000, iar ajutorul de șef de post este funcție de execuție — și sunt aproximativ 8.000. Aceeași funcție, două calificări, după cum a fost nevoie.
2. Procentul de 9%: falsificat la ambele capete
Ce a declarat public chestorul Drăgan, la conferința din 22 mai 2026:
„procentul funcțiilor de conducere ocupate prin împuternicire la nivelul Poliției Române este în prezent de aproximativ 9%, dintre toate funcțiile de conducere din Poliția Română”.
„doar 9% sunt asigurate prin împuternicire, restul prin concurs.”
Prezentat astfel, tabloul are doar două culori: 9% prin împuternicire, 91% prin concurs. În realitate, procentul de 9% este o fracție falsificată la ambele capete — și prin ce s-a adăugat la numitor, și prin ce s-a ascuns din numărător.
La numitor, a umflat baza cu funcțiile cele mai mărunte. Cele 7.100 de funcții de conducere sunt populate masiv cu agenți șefi de post — cea mai măruntă funcție de conducere din toată Poliția Română: un agent care conduce un post de comună, cu doi-trei oameni în subordine. Aproximativ 3.000 dintre cele 7.100 sunt astfel de funcții. Puse la grămadă cu inspectorii-șefi, cu adjuncții de IGPR și cu șefii de direcție, ele umflă numitorul și diluează procentul — cu cât baza e mai mare și mai plină de funcții fără miză, cu atât cele 650 de împuterniciri „dispar” procentual. Iar, așa cum am arătat în prima parte, chestorul Drăgan a împins numărul agenților cu funcții de conducere de la circa 3.000 la 3.500, numărând printre ei și ajutori de șef de post — funcții pe care propria instituție le recunoaște în scris drept funcții de execuție.
Din numărător, a ascuns funcțiile cu miza cea mai mare. Afirmația „restul prin concurs” este falsă, pentru că între concurs și împuternicire mai există o a treia categorie, “DESEMNATII”, trecuta cu mare grija sub tacere. Legea nr. 360/2002 permite ocuparea unei funcții de conducere în doar două moduri — concurs ori examen, sau împuternicire, aceasta din urmă pe cel mult două perioade de câte șase luni. Cei ținuți la conducere după expirarea împuternicirii, sub eticheta „desemnat”, nu intră nici la concurs, nici în cei 9%.
Ce ne-a răspuns oficial IGPR, în adresa nr. 407.303 din 26.06.2026:
„situația statistică a poliţiştilor care au în fişa postului ca sarcină preluarea atribuțiilor postului ierarhic nu este inclusă în situația împuternicirilor comunicată de I.G.P.R. la conferinţa de presă.”
Cu propriile cuvinte, instituția recunoaște că a ținut o categorie întreagă (DESEMNATII), cu rea credinta, în afara cifrei prezentate public. Iar această categorie urcă până în vârful Ministerului Afacerilor Interne — pentru că tot Ministerul Afacerilor Interne a confirmat-o în scris, printr-un al doilea răspuns oficial: adresa subsecretarului de stat Petru Bledea nr. 765303 din 25.06.2026.
Chestorița Ioana Dorobanțu este împuternicită pe funcția de secretar general adjunct al MAI din 2018 — opt ani —, prin împuterniciri succesive reînnoite din șase în șase luni prin decizii ale prim-ministrului publicate în Monitorul Oficial, ultima fiind Decizia nr. 11/2026. Suplimentar, este „desemnată” secretar general al MAI de la plecarea, la 1 septembrie 2023, a ultimei persoane care a exercitat funcția, Ștefania-Gabriella Ferencz (Decizia prim-ministrului nr. 371/2023). Or, chiar răspunsul subsecretarului Bledea citează articolul 27¹⁶ din Legea nr. 360/2002: împuternicirea se acordă pe cel mult șase luni, poate fi prelungită o singură dată cu încă șase luni, iar în acest interval este obligatorie organizarea concursului. Opt ani de împuterniciri reînnoite din șase în șase luni sfidează direct litera pe care însăși instituția o invocă în aceeași adresă.
Tot răspunsul Bledea confirmă oficial că vârful aparatului de management al ministerului este gol de ani de zile: postul de director general al Direcției Generale Management Resurse Umane — chiar structura care organizează concursurile — este vacant din 14 septembrie 2021, iar postul de director general al Corpului de Control al Ministrului este vacant din 6 decembrie 2024. Ministerul recunoaște golurile, dar nu spune cine le acoperă și prin ce act — arată din nou o jumătate și o ascunde pe cealaltă.
Cazul Corpului de Control al Ministrului adaugă o ilegalitate peste alta. În același răspuns, MAI precizează că această funcție are criterii de ocupare „specifice categoriei profesionale a polițiștilor” — deci o funcție de poliție, guvernată de Legea nr. 360/2002. Pe ea este însă ținut, prin desemnare, colonelul Lefterache, cadru militar venit de la S.I.P.I. Tulcea, al cărui statut e guvernat de o altă lege, nr. 80/1995. Avem astfel o dublă încălcare: o funcție de conducere ocupată printr-o „desemnare” pe care legea nu o prevede, și un cadru militar pus pe o funcție pe care ministerul însuși o recunoaște ca specifică polițiștilor.
Aici se vede și de ce eticheta evazivă din răspunsul IGPR — „preluarea atribuțiilor prin fișa postului” — este o ficțiune. MAI definește desemnarea drept o „măsură de excepție”, „punctuală”, menită să asigure „continuitatea” când titularul lipsește temporar. Dar nu poți numi „continuitate punctuală” acoperirea unor posturi vacante de trei, patru sau opt ani. Definiția lor se rupe pe propria lor durată recunoscută.
Aceasta este logica falsificării: instituția arată funcțiile fără miză și le ascunde pe cele grele, cu miză. Agenții șefi de post — cele mai marunte functii de conducere — sunt numărați și expuși, tocmai ca să dilueze procentul.
Funcțiile cu adevarat grele de la vârf, unde ocuparea fără concurs este cu adevărat gravă — secretarul general al MAI, șeful resurselor umane, șeful Corpului de Control al ministrului — sunt ascunse sub „desemnare”. Un numitor umflat cu mărunțișul, un numărător amputat de vârf: cei 9% nu reflectă nimic real. Nu este o eroare de calcul, ci o construcție.
3. Exemplificare: împuternicirea și desemnarea la vârf, nominal, pe paginile oficiale
Că procentul de 9% este o medie care ascunde unde e concentrată practica se vede deschizând paginile oficiale de structură. La aparatul central — al ministerului și al celor două inspectorate generale — împuternicirea și desemnarea nu sunt excepția, ci aproape regula.
Ministerul Afacerilor Interne (aparatul central)
Chiar răspunsul oficial al subsecretarului de stat Petru Bledea (nr. 765303/25.06.2026) arată că, din aproximativ 200 de funcții de conducere ale aparatului central al MAI, aproximativ 10% sunt ocupate prin împuternicire — la care se adaugă desemnații, categorie pe care ministerul o recunoaște ca distinctă și pe care nu o cuantifică. La vârf:
- Ioana Dorobanțu — împuternicită secretar general adjunct al MAI din 2018 (prin decizii ale prim-ministrului reînnoite din șase în șase luni, ultima Decizia nr. 11/2026) și, suplimentar, desemnată secretar general al MAI din 1 septembrie 2023;
- Valentin Minoiu — la conducerea Direcției Generale Management Resurse Umane, post vacant din 14 septembrie 2021;
- colonelul Lefterache — desemnat șef al Corpului de Control al Ministrului, post vacant din 6 decembrie 2024, cadru militar pe o funcție pe care ministerul însuși o recunoaște ca specifică polițiștilor.
Inspectoratul General al Poliției Române (aparatul central)
Paginile oficiale de structură ale Poliției Române listează, cu nume, organele de conducere ale fiecărei direcții, centru și serviciu din aparatul central — în total 54 de funcții efectiv ocupate (alte două, directorii Direcției Siguranța Școlară și ai Direcției de Logistică, sunt vacante). Dintre cei 54 de conducători menționați nominal, 20 nu sunt titulari prin concurs — circa 37%: 17 împuterniciți (peste 31%) și 3 directori interimari („P. Director”).
| Structura | Funcția | Numele |
|---|---|---|
| Direcția de Ordine Publică | Împuternicit director | Alexandru-Ionuț Leuțu-Cotroceanu |
| Direcția de Ordine Publică | Împuternicit director adjunct | Ioan-Emil Furdui |
| Direcția Juridică | Împuternicit director | Marius-Claudiu Iaru |
| Centrul de Informare și Relații Publice | Împuternicit director | Carmen Șerbănescu |
| Direcția de Poliție Transporturi | Împuternicit director | Marius-Andrei Savu |
| Direcția Operațiuni Speciale | Împuternicit director | George-Aurelian Ionescu |
| Serviciul Independent Rutier pentru Misiuni Speciale | Împuternicit director | Claudiu-Georgian Bărbînță |
| Centrul de Monitorizare Automată a Traficului Rutier | Împuternicit director | Cezar-Gabriel Ilie |
| Direcția de Combatere a Criminalității Organizate | Împuternicit director adjunct | Victor Nistor |
| Direcția de Investigare a Criminalității Economice | Împuternicit director adjunct | Claudiu-Ionel Enache |
| Direcția Rutieră | Împuternicit director adjunct | Radu Gâtan |
| Unitatea Centrală de Analiză a Informațiilor | Împuternicit director adjunct | Gheorghe Despa |
| Serviciul pentru Intervenții și Acțiuni Speciale | Împuternicit director adjunct | Alexandru-Bogdan Ceaușu |
| Direcția Financiară | Împuternicit director adjunct | Elena-Alina Crefeleanu |
| Serviciul Coordonare Centre de Reținere și Arestare Preventivă | Împuternicit șef serviciu | Marius-Valentin Lazăr |
| Brigada Autostrăzi | Împuternicit șef brigadă | Horațiu Pop |
| Brigada Autostrăzi | Împuternicit adjunct șef brigadă | Mihai-Silviu Simion |
| Oficiul Național pentru Protecția Martorilor | P. Director (interimar) | Alexandru Oltenașu |
| Centrul Operațional | P. Director (interimar) | Ion-Daniel Staiu |
| Unitatea de Implementare a Proiectelor | P. Director (interimar) | Ruxandra-Maria Bica |
Câteva sunt cu adevărat grăitoare. Direcția de Ordine Publică — una dintre cele mai mari structuri operative ale Poliției Române — are ambele funcții de conducere afișate, director și director adjunct, ocupate prin împuternicire. Centrul de Informare și Relații Publice — chiar structura care a semnat răspunsul la petiția SPR „Diamantul” — are, la rândul lui, director împuternicit.
Cel mai elocvent este însă cazul Direcției Juridice, structura care avizează legalitatea actelor instituției. Ea este condusă din 2021 de un împuternicit — comisarul-șef Marius-Claudiu Iaru, a cărui funcție titulară este, de fapt, la serviciul de arest —, adică o împuternicire ținută circa cinci ani, cu mult peste plafonul legal de un an. Iar titularul Direcției Juridice, comisarul-șef Sabin-Gabriel Poschină, nici el nu se află in postul unde este titular: a fost plimbat ca împuternicit întâi la Direcția pentru Protecția Animalelor, apoi la Direcția Management Resurse Umane, unde pe organigrama oficială apare neutru, drept „Director”, deși a ajuns acolo tot prin împuternicire.
Acesta este mecanismul în acțiune: titularii sunt mutați ca împuterniciți dintr-o structură în alta, iar posturile pe care le părăsesc sunt acoperite de alți împuterniciți — locul lui Iaru la serviciul de arest este, la rândul lui, ținut tot de un împuternicit. Și tocmai pentru că eticheta „Director” de pe site nu garantează ocuparea prin concurs, cei 20 de mai sus sunt un minim, nu un total.
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (conducere)
Pe pagina oficială „Echipa managerială” sunt menționate patru organe de conducere: inspectorul general și trei adjuncți. Inspectorul general — chestorul principal de poliție Cornel-Laurian Stoica — este titular, dar doi din cei trei adjuncți sunt împuterniciți: chestorul principal de poliție Dumitru Bîltag și chestorul de poliție Dan Călinoiu; doar al treilea, chestorul principal de poliție Daniel Mincă, este titular. Adică jumătate din conducerea menționată (2 din 4) sunt împuterniciți.
Cu alte cuvinte: la posturile mărunte de comună, cele care trag media în jos, majoritatea sunt titulari prin concurs. Dar la vârf, împuternicirea nu este excepția de 9% — este de câteva ori mai mare: circa 37% din conducerea menționată a aparatului central al IGPR și 50% din vârful IGPF. Acolo unde se ia decizia, procentul real este de trei până la cinci ori mai mare decât cel prezentat la conferință. Procentul de 9% nu spune nimic despre acolo unde contează.
4. Acuzația de „presiune” și „influență” la adresa liderilor de sindicat Josanu și Andreica
Ce a declarat public chestorul Drăgan, la conferința din 22 mai 2026:
„nu vom accepta ceea ce au încercat să facă mulți ani de zile și vor încerca și mulți ani de aici înainte să ne impună domniile lor ce șefi să fie împuterniciți pe anumite funcții de conducere. Management-ul Poliției Române este făcut de către conducerea Poliției Române, nu de către sindicate și nicidecum de către domnul Josanu, care a fost dat afară din Poliția Română.”
Este o acuzație de o gravitate deosebită: că președinții a două organizații sindicale — Vitalie Josanu (SPR „Diamantul”) și Cosmin Andreica (Sindicatul Europol) — ar fi încercat ani de zile să impună numirea unor persoane pe funcții de conducere. O asemenea conduită, dacă ar fi reală, ar intra în zona faptelor asimilate corupției. SPR „Diamantul” a cerut, prin petiția nr. 90 din 25.05.2026, dovezile concrete — petiții, adrese, note, corespondență, orice înscris din care ar rezulta că sindicatul ar fi cerut vreodată o numire ori ar fi exercitat presiuni.
Ce ne-a răspuns oficial IGPR, în adresa nr. 407.220 din 15.06.2026:
„regimul juridic al accesului la informațiile de interes public, reglementat de Legea nr. 544/2001, vizează comunicarea unor informații existente și aflate în posesia ori gestionarea instituției, iar nu formularea unor interpretări sau aprecieri cu privire la declarații publice sau semnificația unor afirmații.”
„potrivit art. 2.2.3 din Codul Deontologic al Jurnalistului […] «în chestiunile despre care relatează, jurnalistul trebuie să facă eforturi pentru a prezenta punctele de vedere ale tuturor părților implicate».”
Întrebată ce dovezi are pentru acuzațiile grave aduse de Dragan, instituția nu a prezentat niciun document și nu a confirmat inexistența lor. A recalificat cererea de dovezi drept cerere de „interpretare” și a ținut o lecție despre obligațiile jurnaliștilor, fara sa ne explice daca “jurnalistul” Dragan are in fisa postului, obligatia de a minti porceste poporul cu televizoru’. Dacă acele dovezi ar fi existat, cea mai simplă cale de a-l valida pe chestorul Drăgan ar fi fost să le comunice. Acuzația, formulată de pe tribuna oficială a IGPR la adresa lui Vitalie Josanu și Cosmin Andreica, rămâne astfel — în scris, cu număr de înregistrare — o minciuna extrem de grava despre liderii a doua sindicate proeminente care au impreuna 15000 membri, politisti din MAI.
Zece întrebări, o singură tăcere repetată.
Petiția SPR „Diamantul” nr90/2026 ( o aveti integral la final) cuprindea unsprezece întrebări precise. IGPR ( prin CIRP, structura controlata coincidenta, de Dragan, existand conflict de interese) a răspuns la una singură — a opta, despre funcția și data numirii chestorului Drăgan in functia de sef cabinet. Atat! La celelalte zece au balmajit aiureli sau au tăcut. Iată ce au evitat complet să răspundă:
- dovezile că SPR „Diamantul” ar fi cerut vreodată numirea ori împuternicirea cuiva pe o funcție de conducere (pct. 1);
- dovezile că sindicatul ar fi exercitat presiuni pentru a impune persoane pe funcții de conducere (pct. 2);
- care sunt, concret, situațiile la care se referea Drăgan prin „ceea ce au încercat să facă mulți ani de zile” — date, persoane, documente (pct. 3);
- temeiul legal în baza căruia un reprezentant oficial al IGPR formulează, de la o conferință de presă, acuzații publice împotriva unor sindicate, fără nicio dovadă (pct. 4);
- dacă acuzația este poziția oficială a IGPR sau o opinie personală (pct. 5);
- ce măsuri disciplinare ia IGPR față de chestorul Drăgan pentru acuzații publice nedovedite (pct. 6);
- dacă Drăgan era în programul de lucru la momentul conferinței și dacă a avut dispoziția inspectorului general Benone Matei de a prelua sarcinile de purtător de cuvânt (pct. 7);
- dacă Drăgan are în fișa postului atribuții de purtător de cuvânt, cu o copie a acesteia (pct. 9);
- cine sunt purtătorii de cuvânt oficiali ai IGPR și care le sunt fișele postului (pct. 10);
- documentul prin care Drăgan a fost desemnat să susțină conferința din 22 mai 2026 în numele IGPR (pct. 11).
Singurul lucru care a transpărut, indirect, din citarea art. 30 din OMAI nr. 201/2016, este că Drăgan ar fi vorbit „potrivit mandatului încredințat”. Nu se spune si cine i-a incredintat sefului de cabinet, “mandatul” de a palavragi in numele institutiei sau de a emite precizari la precizari la precizari care au facut o tara intreaga sa rada cu lacrimi, in faimoasa zi a “Precizarilor”.
Una din putinele certitudini este ca IGPR își asumă oficial calomniile propagate de Dragan impotriva celor doi presedinti de sindicate plus minciunile prin omisiune ( privitor la “desemnati”) si cele tintite prin care ajutorii de sef de post au ajuns mari functionari de conducere – desi eu ma indoiesc ca are Benone habar ce ne raspund cei de la CIRP ” in numele institutiei”.
Concluzie
Cel care a venit în fața presei să acuze sindicaliștii de „date trunchiate, alterate, scoase din context” a prezentat el însuși, de la microfon, date trunchiate și alterate. Nu o spune niciun lider de sindicat — o spun chiar răspunsurile oficiale ale propriei sale instituții: că ajutorul de șef de post este funcție de execuție, nu de conducere; că procentul de 9% lăsa o categorie întreagă în afara statisticii; și că, în chiar aparatul central al Poliției Române și al Poliției de Frontieră, împuternicirea nu este excepția de 9%, ci o treime sau jumătate din conducere.
Iar când i s-au cerut, în scris, dovezile acuzației aduse lui Vitalie Josanu și lui Cosmin Andreica, instituția (de fapt tot Dragan, prin structura CIRP) a răspuns la o singură întrebare din unsprezece și a tăcut la celelalte zece. “Tăcerea este de aur”, s-or fi gandit ei. Insa asta, gandirea de-a doua zi, a venit tardiv dupa ziua de 22 mai in care gura bebe chestorului Dragan i-a batut fundul!
Emil Pascut
SPR DIAMANTUL
Mai jos aveti petitiile sindicatului 90,91,92 si raspunsurile aferente. Si suplimentar, raspuns DGMRU.
