Puteți să le transmiteți condoleanțe lui Grecu și lui Bornăgel.
Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a deschis la Curtea de Apel București un proces in care tintim declasificarea regulamentului de organizare și funcționare al Direcției Generale Financiare din MAI, adică al structurii care coordonează, la nivelul ministerului, calculul și plata salariilor polițiștilor. Dosarul are numărul 3983/2/2026 și se judecă la Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, cu primul termen pe 23 noiembrie 2026.
Pe lângă Ministerul Afacerilor Interne și ministru, am chemat în judecată și pe cei doi semnatari ai refuzului: directorul general al Direcției Generale Financiare, chestor principal de poliție Grecu Răzvan, și șeful de serviciu comisar-șef de poliție Bornăgel Claudiu. Legea contenciosului administrativ permite ca funcționarul care se face vinovat de refuzul nejustificat al unei cereri să fie obligat personal la despăgubiri, în solidar cu instituția. Am cerut, alături de declasificarea și comunicarea regulamentului, 3.000 de lei daune morale.
Prin intampinarile formulate pentru instanța, Grecu Razvan (seful Directiei Generale Financiare) si Bornagel, cei doi “juristi” eminenti care au semnat refuzul de declasificare, nu au putut descrie nici de unde le vine competența lor inchipuita de a decide ei doi asupra secretizării regulamentului și nici care este pretinsa baza legală care ar sustine secretizarea rofului DGF.
Cica le-a fost ” repartizata” lucrarea iar ei au rezolvat-o cu “buna credinta”. Asta pare a fi fost singura lor sursa de ” legalitate”: Repartizarea. Avand in vedere ca baietii astia doi nu s-au intrebat nicio secunda, in aroganta lor incompetenta, daca exista si zice legea incidenta, daca au sau nu au competenta legala sa rezolve solicitarea sindicatului, ne intrebam fiesc ce se intampla daca le “repartiza” Ioana Dorobantu un rahat pe bat? Ii mancau?
Cum s-a ajuns aici
În iunie 2026 am cerut ministrului afacerilor interne să declasifice regulamentul și să ni-l comunice, împreună cu actul prin care a fost aprobat și cu temeiul clasificării. Cererea a ajuns “repartizata” la Direcția Generală Financiară din MAI, care a răspuns direct, prin cele doua struto-camile ( contabili, juristi si politisti) Grecu si Bornagel. Răspunsul trimitea la refuzuri mai vechi și ne invita la misto să consultăm pe site-ul ministerului „atribuțiile cu caracter general” ale direcției ( adica alea “secrete” care nu-s chiar secrete, daca sunt publicate pe pagina MAI). Argumentele noastre erau declarate „nejustificate”, fără vreun motiv concret pentru care regulamentul ar trebui să rămână secret. La cererea privind actul de aprobare și temeiul clasificării, răspunsul a oferit doar tacerea unei broscute impaiate in vitrina la muzeul Antipa.
Ce spune legea
Legea 544/2001 obligă orice instituție publică să facă publice din oficiu actele care îi reglementează organizarea și funcționarea, inclusiv pe propria pagină de internet. Normele de aplicare ale legii numesc expres regulamentul de organizare și funcționare printre documentele care trebuie afișate pe site. Legea 182/2002, care reglementează informațiile clasificate, interzice la rândul ei clasificarea ca secret de serviciu a informațiilor destinate informării cetățenilor. Mai mult, regulamentul este un act normativ, așa cum îl numesc chiar cei doi semnatari în răspunsul lor, iar un act normativ intră în vigoare numai prin publicarea în Monitorul Oficial. Legea ofera deci acest document (ROF) cunoașterii publice pe două căi diferite, iar o clasificare dispusă în interiorul ministerului nu îl poate scoate de sub acest regim.
Practica ministerului confirmă acest lucru. Regulamentele Direcției Generale Anticorupție, Direcției generale logistică, Direcției generale pentru comunicații și tehnologia informației, Direcției fonduri externe nerambursabile, Direcției secretariat general și ale altor direcții din aparatul central sunt aprobate prin ordin al ministrului și publicate în Monitorul Oficial. Direcția Generală Financiară este singura excepție. Regulamentul Ministerului Justiției, care descrie și structura sa economico-financiară, este public și poate fi citit de oricine.
Ce am câștigat deja
Nu e prima dată când ne lovim de un asemenea secret. Regulamentele de organizare și funcționare ale inspectoratelor județene de poliție erau clasificate până când sindicatul a dat în judecată IGPR. Înalta Curte de Casație și Justiție ne-a dat câștig de cauză definitiv în privința IPJ Ilfov, Vrancea și Teleorman, iar alte instanțe au decis la fel pentru Bacău, Timiș și Satu Mare. Toate ROF-urile IPJ-urilor ( care contin si atributiile structurilor de financiar proprii) au ajuns sa fie publicate pe paginile de internet ale acestora.
Normal ca te intrebi, ca un cetatean curios, cum ar putea deveni secret de serviciu, la nivelul direcției din aparatul central, un tip de atribuții care este public la nivelul fiecărui inspectorat, ba chiar in fiecare minister. Structurile financiare au, în orice instituție publică și în orice minister, aceeași însărcinare principală: calculul și plata drepturilor salariale, alături de execuția bugetului și evidența contabilă. Normele de aplicare a Legii 544 cer ca regulamentele de organizare si functionare sa fie publicate pe site-ul fiecărei instituții.
Ce spun cele doua genii DGF, dar mai ales ce nu spun
Prin întâmpinările depuse la dosar, directorul general și șeful de serviciu susțin că nu pot fi chemați în judecată pentru că ei, saracutii,sunt persoane fizice, nu autorități publice, și că au semnat răspunsul, cu buna credinta, în exercitarea generica a unor atribuții de serviciu ( care sunt ele concret, nu au putut sa dovedeasca desi noi i-am invitat sa depuna fisele posturilor pe care le ocupa, la dosarul instantei) . Pentru această situație există articolul 16 din Legea contenciosului administrativ, al cărui titlu marginal este chiar „Introducerea în cauză a funcționarului”. Codul administrativ prevede, la rândul său, că semnarea de către funcționarii publici a unor acte contrare legii atrage răspunderea lor, în solidar cu instituția.
Petiția sindicatului a fost adresată ministrului afacerilor interne, iar legea privind informațiile clasificate prevede că informațiile secrete de serviciu se stabilesc de conducătorul instituției. În cazul MAI, acesta este ministrul Predoiu (chiar daca pare el un pic absent, important e ca nu e mort si nici nu e disparut), nu directorul unei direcții și cu atât mai puțin un șef de serviciu. Cei doi afirmă generic că au acționat „în limitele competențelor”, dar nu indică nicio lege, niciun ordin al ministrului, nicio delegare și nicio prevedere din fișa postului care să le fi dat dreptul să decidă dacă regulamentul rămâne sau nu secret. Singurul lucru pe care îl invocă este faptul că petiția le-a fost „repartizată pentru soluționare”. Or, repartizarea unei lucrări între birourile unui minister ține de circulația corespondenței și nu creează competențe, pe care numai legea le poate stabili.
Al doilea este baza legală a secretizării. O informație poate fi clasificată secret de serviciu doar dacă figurează pe o listă aprobată potrivit legii. Ca să apere secretizarea regulamentului, cei doi trebuiau să indice actul – adica OMAI 66/2009, dar au avut probabil Alzheimer si au uitat sa informeze instanta ca exista un astfel de ordin, sustras de la publicarea in MO – care cuprinde lista informațiilor secrete de serviciu ale MAI și poziția din această listă sub care ar fi încadrat regulamentul Direcției Generale Financiare. N-au făcut-o nici în răspunsul către sindicat, nici în fața instanței. Nici eventualul prejudiciu pe care l-ar produce publicarea regulamentului nu l-au arătat, deși tocmai posibilitatea unui asemenea prejudiciu definește, potrivit legii, informația secretă de serviciu. Tot ce au oferit a fost afirmația că au „interpretat” legislația, fără să spună ce anume din conținutul regulamentului ar justifica ținerea lui la secret.
Pentru polițiști, regulamentul Direcției Generale Financiare nu este o simpla curiozitate birocratică. Este documentul care arată cine răspunde, la nivelul ministerului, de felul în care le sunt calculate și plătite salariile. Sindicatul are nevoie de el ca să-și poată reprezenta membrii și să îi poată informa corect. Mai mult, aceasta secretizare abuziva si aroganta a ROF-ului DGF va spune foarte clar si de ce este clasificat OMAI S/7/2018 ( cu regulile si formulele de calcul ale drepturilor salariale). Nu au secretizat metodologia de salarizare pentru ca aveau un motiv rational si legal, ci pentru ca muschii lor puteau.
Vă vom ține la curent cu evoluția dosarului după termenul din 23 noiembrie. E curios ca am primit la birou, intampinarile celor doi valorosi, dar inca nu avem comunicate intampinari de la ministru si minister.
