Din 2017, pensia militară nu mai urmează salariile celor în activitate, ci numai inflația. În 2025 și în 2026 nu s-a acordat nici măcar indexarea cu inflația, iar pierderea cumulată ajunge la 16,6%.
Mulți pensionari din sistemul de apărare și ordine publică se întreabă de ce pensia lor stă pe loc, deși prețurile au crescut. Este vorba despre pensia militară de stat, pe care o primesc militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din penitenciare.
Explicația ține de două momente. În 2017, o ordonanță de urgență a rupt legătura dintre pensie și salariile celor aflați încă în serviciu. Apoi, două acte cu măsuri de buget au suspendat, pentru 2025 și pentru 2026, chiar și indexarea cu inflația.
Articolul de față explică mecanismul din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Arată apoi ce s-a aplicat în fiecare an, cât au pierdut pensionarii și ce ar trebui să se întâmple la 1 ianuarie 2027.
Până în 2017, pensia urma salariile celor în activitate
Legea nr. 223/2015 a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016 cu două mecanisme de creștere a pensiei. Primul era indexarea anuală de la art. 59: 100% din rata medie anuală a inflației, la care se adăuga jumătate din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut.
Al doilea era actualizarea de la art. 60. Ori de câte ori creștea solda militarilor sau salariul polițiștilor în activitate, pentru grad ori pentru funcție, pensia se recalcula. Calculul pornea de la gradul avut la trecerea în rezervă și de la media soldelor de funcție din 6 luni consecutive, alese din ultimii 5 ani de activitate.
Alegerea celor 6 luni conta, pentru că din ele ieșea suma recalculată. Cei pensionați înainte de 2016 își alegeau lunile printr-o cerere la casa de pensii, în cel mult 6 luni de la prima majorare a salariilor. Dacă nu depuneau cererea, casa de pensii făcea oricum actualizarea, din oficiu, pe ultimele 6 luni de activitate. Pentru cei pensionați după 1 ianuarie 2016 se foloseau lunile alese deja la pensionare. Toate acestea erau prevăzute la art. 60 alin. (1) lit. a) și b) și alin. (2), în forma inițială a legii. Într-un an în care se puteau aplica și indexarea, și actualizarea, se aplica varianta mai favorabilă.
Așadar, o pensie militară ținea pasul atât cu prețurile, cât și cu salariile celor care îi luaseră locul în serviciu. Acest regim a durat mai puțin de doi ani.
Din 2017, doar inflația și un plafon
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 a schimbat ambele articole. De la 7 august 2017, art. 59 a păstrat o singură creștere anuală, cu rata medie a inflației. De la 15 septembrie 2017, art. 60 nu a mai vorbit despre salariile celor în activitate, ci despre un plafon.
Plafonul spune că pensia netă nu poate depăși media salariilor nete din baza de calcul, adică din lunile luate în considerare la pensionare. Cererile de pensionare înregistrate și nesoluționate până la 15 septembrie 2017 s-au soluționat după normele în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit art. VIII din aceeași ordonanță.
Forma de azi vine din art. 84 al Ordonanței de urgență nr. 114/2018, în vigoare din 29 decembrie 2018. La 1 ianuarie, pensia aflată în plată se indexează din oficiu cu „ultima rată medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la această dată”. Dacă rata e negativă, pensia rămâne aceeași. Plafonul se indexează și el, an de an, cu același procent ca pensia, așa că și pensia plafonată primește întreaga indexare. În deciziile de pensie, casa de pensii trece separat „indexare cuantum brut” și „indexare plafon net”.
Cuvântul „cunoscut” are un efect pe care puțini îl observă. Institutul Național de Statistică publică media unui an abia la jumătatea lui ianuarie din anul următor. Așadar, la 1 ianuarie se folosește media de acum doi ani. În ianuarie 2024, de exemplu, pensiile militare au crescut cu 13,8%, adică media inflației din 2022.
Curtea Constituțională a respins în mod constant contestațiile împotriva acestor schimbări. Deciziile nr. 761/2023, nr. 276/2026, nr. 35/2026 și nr. 283/2026 au găsit constituționale fie ordonanțele din 2017 și 2018, fie art. 59 și 60 în forma lor nouă. Curtea a reținut că legiuitorul poate stabili conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării lui, precum și să le modifice.
Încercarea din 2024 și de ce a căzut la Curtea Constituțională
În noiembrie 2024, Parlamentul a adoptat o lege care readucea actualizarea după salariile celor în activitate. Noul art. 591 prevedea că pensia se actualizează la orice majorare a soldei sau a salariului de grad ori de funcție, inclusiv peste plafonul de la art. 60. Casele de pensii ar fi trebuit să actualizeze din oficiu, în 30 de zile, toate pensiile, cu majorările din 2015–2024.
Curtea Constituțională a declarat legea neconstituțională în întregime, prin Decizia nr. 126 din 11 martie 2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 666 din 16 iulie 2025. Motivul nu a fost lipsa banilor, pentru că procedura privind fișa financiară fusese respectată. Curtea a constatat încălcarea egalității în drepturi, din două motive.
Primul: legea excludea de la actualizare, pe durata mandatului, pensionarii care ajungeau membri ai Guvernului, secretari ori subsecretari de stat sau parlamentari. Curtea a arătat că actualizarea pensiei nu are legătură cu ce face pensionarul după pensionare.
Al doilea: legea crea două sisteme. Pensiile aflate deja în plată ar fi urmat salariile celor în activitate, în timp ce pensiile stabilite ulterior ar fi crescut doar cu inflația. Curtea a cerut ca legiuitorul să păstreze unitatea sistemului.
Din această motivare rezultă cum ar trebui scrisă o nouă lege: un singur mecanism pentru toate pensiile militare, actuale și viitoare, fără excepții după funcție.
Ultimii trei ani: o indexare, apoi două înghețări
Indexarea de 13,8% din ianuarie 2024 a fost ultima acordată pensiilor militare.
Pentru 2025, Ordonanța de urgență nr. 156/2024 a prevăzut la art. XVI alin. (8) că pensiile militare „nu se indexează cu rata medie anuală a inflației”. Indexarea care s-ar fi cuvenit era de 10,4%, media din 2023.
Pentru 2026, Legea nr. 141/2025 a repetat formula la art. XXX alin. (8). De data aceasta s-au pierdut 5,6%, media din 2024. Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale confirmă, într-o notă publicată pe site-ul său, că pensiile nu au fost indexate în 2021, 2025 și 2026.
Barele roșii arată indexarea cuvenită prin lege în anii în care un act de buget a suspendat-o; ultima bară este cea prevăzută pentru ianuarie 2027.
Cât au pierdut pensionarii
Cele două suspendări se cumulează. Pentru că a doua indexare s-ar fi aplicat peste prima, pensia din 2026 ar fi trebuit să fie cu 16,6% mai mare decât este.
Tabelul arată cât a însemnat asta în bani, pentru trei pensii brute luate ca exemplu. Sumele sunt brute; în bani neți, pierderea e ceva mai mică, după impozit și celelalte rețineri. La pensiile plafonate, pierderea procentuală e aceeași, pentru că și plafonul net a rămas neindexat.
| Pensie brută (lei) | Pierdere pe lună în 2025 (lei) | Pierdere pe lună în 2026 (lei) | Total pierdut în 2025–2026 (lei) |
|---|---|---|---|
| 3.000 | 312 | 497 | 9.714 |
| 5.000 | 520 | 829 | 16.189 |
| 8.000 | 832 | 1.327 | 25.903 |
Puterea de cumpărare a scăzut și mai vizibil. Din ianuarie 2024 până în august 2026, prețurile au crescut cu 19,3%, după indicii INS. O pensie rămasă neschimbată cumpără acum cu 16,2% mai puțin.
Din fiecare 1.000 de lei, pensionarul militar a pierdut în doi ani și jumătate echivalentul a 162 de lei. Cu indexările cuvenite, pierderea ar fi fost de 23 de lei.
Un caz real
Plățile primite de un polițist pensionat în 2017, cu pensia plafonată la media salariilor nete, arată mecanismul pe bani reali. Cifrele provin din istoricul plăților din contul său online de la Casa de Pensii Sectorială a MAI și reprezintă pensia netă, fără alte indemnizații.
În decembrie 2023 primea 6.334 de lei. În ianuarie 2024, pensia a crescut la 7.209 lei, adică exact cu 13,8%, ceea ce arată că plafonul nu a redus indexarea. De atunci, suma a rămas aceeași timp de 34 de luni, până în octombrie 2026.
Cu indexările cuvenite, pensia ar fi fost de 7.959 de lei în 2025 și de 8.405 lei în 2026. Diferența a fost de 750 de lei pe lună în 2025 și de 1.196 de lei pe lună în 2026, adică 23.352 de lei până la sfârșitul anului 2026.
Dacă indexarea de 7,3% se acordă în ianuarie 2027, pensia va ajunge la 7.736 de lei. Fără cele două înghețări, ar fi fost de 9.019 lei, așa că diferența de 1.283 de lei pe lună rămâne.
Ce ar trebui să se întâmple la 1 ianuarie 2027
Dacă nu apare un nou act care să suspende indexarea, art. 59 se aplică din oficiu. Pensiile aflate în plată la 31 decembrie 2026 ar trebui să crească de la 1 ianuarie 2027 cu 7,3%, adică media inflației din 2025. Aceasta este ultima rată medie definitivă cunoscută la acea dată.
O pensie brută de 5.000 de lei ar ajunge astfel la 5.365 de lei. Fără înghețările din 2025 și 2026, aceeași pensie ar fi ajuns la 6.255 de lei, deci diferența ar rămâne de aproape 890 de lei pe lună. Legea nu prevede recuperarea indexărilor pierdute, așa că cele 16,6% nu revin de la sine.
Media inflației pe 2026 va fi cunoscută abia în ianuarie 2027 și ar conta pentru indexarea din ianuarie 2028. Pe ultimele 12 luni până în august 2026, rata medie calculată de INS era de 9,5%. Și pensiile plafonate ar crește cu 7,3%, pentru că plafonul net se indexează cu același procent.
Riscul unei noi înghețări rămâne. Cele din 2021 și 2025 au venit prin ordonanțe de urgență adoptate pe 30 decembrie, iar cea din 2026 prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, din 25 iulie 2025. Legea nr. 141/2025, în forma consolidată la 11 octombrie 2026, nu prevede o suspendare și pentru 2027, iar până la această dată nu am identificat un alt act publicat care să o facă.
Emil Păscuț, S.P.R. „Diamantul”
Surse
- Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, forma inițială (art. 59 și 60)
- Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, art. VII și VIII
- Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, art. 84
- Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 (înghețarea din 2021)
- Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, art. XLV (indexarea din 2022)
- Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, art. VIII (suplimentul din 2023)
- Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2024, art. XVI alin. (8) (înghețarea din 2025)
- Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, art. XXX alin. (8) (înghețarea din 2026)
- Decizia Curții Constituționale nr. 126/2025, Monitorul Oficial nr. 666 din 16 iulie 2025
- Decizia Curții Constituționale nr. 35/2026 și Decizia nr. 283/2026; Decizia nr. 761/2023 (Monitorul Oficial nr. 86 din 30 ianuarie 2024) și Decizia nr. 276/2026 (Monitorul Oficial nr. 771 din 11 septembrie 2026)
- Casa de Pensii Sectorială a MApN: Precizări privind art. 59 din Legea nr. 223/2015 (fișier din 17 aprilie 2026) și Comunicatul nr. 1 din 8 ianuarie 2025
- Indexarea pe ani, după datele Casei de Pensii Sectoriale a MApN: Newsweek România, 2018–2022 și Newsweek România, 14 octombrie 2025, pentru 2023–2024
- Institutul Național de Statistică: ratele medii anuale ale inflației din comunicatele pentru luna decembrie (de exemplu, decembrie 2025) și indicii lunari ai prețurilor de consum, ianuarie 2024 – august 2026
