O ȘOAPTĂ CAPTURATĂ ILEGAL ȘI BOALA NEÎNCREDERII DIN INTERIORUL POLIȚIEI
Dacă trăia cineva cu impresia că jihadul pornit de domnul Benone Matei este împotriva sindicatelor nu-i privea și pe ceilalți, acela era desigur un mare naiv. E drept că n-au fost atinse chiar toate sindicatele, sau cel puțin nu cele care au o relatie “calda” cu angajatorul MAI . Acestea joacă în ”Liga potrivită”… par intangibile. Insa organizațiile care fac activitate sindicală autentică, inevitabil, ajung să deranjeze. Am scris aici destul de mult pe acest subiect, azi e despre restul polițiștilor vânați și trași în cercetări disciplinare pentru te miri ce, cu o sete pe care nu o mai văzusem în sistem niciodată, până la celebra circulară a lui Benone Matei. Sprijinim o mulțime de polițiști, aduși „la disciplină” pentru că cineva n-a apelat șeful de municipiu să-i raporteze și l-a ”onorat” doar pe directul său, altul pentru dubla înregistrare a unui act (grav desigur, risca să sară în aer Poliția Română!), că s-au descurcat cum i-a dus capul ca să țină în frâu situația operativă, în condițiile crizei de personal, că și-a sacrificat pauza de masa ca să alerge urgent acasă la copii (informându-și șeful), că s-a șifonat un cetățean atenționat de comportament necivilizat (polițistul fiind în timpul liber), că nu purta ținuta când a venit echipa de ”verificare” ce realizase un veritabil control la fața locului, etc, etc…. gârlă! Numai ca să găsească nodul în papură și să asigure satisfacție Comandantului Suprem că a curs… sânge.
Un incident banal cu o reclamantă în vârstă, care primește un sfat de la agentul de la OS ca sa apeleze la mass-media scoate în evidență un nivel paranoic atins de competiția națională în domeniul cercetărilor disciplinare. Polițistul nostru nu știa că șoaptele sale la urechea bătrânei, erau înregistrate de microfonul sistemului de supraveghere audio-video instalat ilegal. A urmat o vânătoare în toată regula, cu percheziționarea coșului de gunoi de către însuși șeful inspectoratului și o anchetă disciplinară clădită pe probe nule de drept.
Incidentul, petrecut la Botoșani, nu este o întâmplare izolată, ci vârful de lance tehnologic al unei maladii care macină din interior Poliția Română: neîncrederea și suspiciunea generalizată. Totul a pornit de la celebra Circulară a lui Benone Matei care a energizat și mai tare fantoma vechii Miliții, înlocuind intimidarea cu spionajul tehnologic și transformând șefii în supraveghetori ai propriilor subordonați.
CIRCULARA CARE A REDEȘTEPTAT FANTOMA MILIȚIEI
La 6 septembrie 2024, conducerea IGPR a transmis în toată țara circulara nr. 586721/DCI/S2/LA, în care se vorbește despre polițiști care „au manifestat lipsă de respect la adresa colegilor, a şefilor”, au utilizat un „limbaj trivial” sau „au exprimat opinii sau preferințe politice”.
Însă cheia întregii operațiuni, cea care a permis fiecărui șef din teritoriu să-și dezlănțuie fanteziile de supraveghere, stă într-o formulare de o ambiguitate strategică extrem de perversă: „Şefii unităților de poliție vor lua măsurile necesare în vederea identificării poliţiştilor din subordine care desfăşoară activități extraprofesionale sau postează conținut audio-video pe rețelele de socializare, cu nerespectarea obligațiilor (…) de natură a prejudicia imaginea Poliției Române”.
Expresia „vor lua măsurile necesare” este un cec în alb. Nu definește ce măsuri, cât de legale sunt sau dacă respectă vreun drept fundamental. Cum poți identifica/proba polițiștii care i-au cășunat șefului sau ”colectivului de lucru” (iertați dacă sună prea… tovărășește). Este o delegare perfectă a responsabilității, prin care comanda centrală obține controlul total, lăsând riscul legal în seama executanților locali, fiecare să procedeze după cum îl taie capul. Dacă un șef de inspectorat recurge la metode abuzive, este strict problema lui; Benone Matei doar a interpretat „necesitatea” măsurilor. Astfel, un instrument administrativ a fost transformat într-un mandat general de monitorizare, instituționalizând suspiciunea ca politică de management.
DE LA CENTRU ÎN TERITORIU: FIECARE ȘEF CU «SPIONITA» LUI
Ordinul de la centru a fost primit în teritoriu ca o licență de vânătoare, iar fiecare șef s-a prins într-o reală competiție menită să facă dovada practică a devotamentului față de Comandantul Suprem. În lipsa unor indicii mai clare, fiecare și-a tradus directiva după propriul zel.
Așa apăruse forma de manifestare de la DGPMB, când polițiștilor li s-a cerut efectiv sa-și formuleze câte un autodenunț.
La Inspectoratul de Poliție Județean Neamț, de exemplu, Biroul Control Intern a decis să transforme șefii de servicii și birouri în agenți de informații, cu sarcina explicită de a-și spiona propriii angajați. O adresă oficială, nr. 349.630/03.10.2024, le cere managerilor, fără ocolișuri, să devină turnători:
„vă solicităm să ne comunicați dacă există lucrători din subordinea dvs. care:
1) desfășoară activități extraprofesionale (de orice natură și în orice domeniu);
2) desfășoară activități constând în postarea de conținut în mediul on-line”.
Această dispoziție pervertește actul managerial. În loc să conducă și să construiască echipe, șefului i se cere să monitorizeze viața privată a subordonaților, in afara competentelor stabilite prin lege si prin fisa postului, și să raporteze totul unei structuri represive. Relația de încredere este anihilată, iar managerul devine un supraveghetor, un ochi al Controlului Intern infiltrat în fiecare colectiv.
BOTOȘANI, VÂRF DE LANCE TEHNOLOGIC: CÂND O ȘOAPTĂ DEVINE CAZ DE SIGURANȚĂ NAȚIONALĂ
Dacă la Neamț s-a mers pe delațiune organizată, la Botoșani s-a trecut direct la supraveghere tehnică ilegală, demonstrând – fără echivoc – faptul că diferența dintre Miliție și Poliție e dată de tehnologie, nimic mai mult. Cazul agentului de la ghișeu este un studiu de caz despre cum o instituție, orbită de nevoia de a-și proteja imaginea, este dispusă să încalce legea pentru a pedepsi un gest minor de sinceritate iar detaliile anchetei sunt de-a dreptul absurde. Într-un exces de zel, însuși inspectorul șef al IPJ Botoșani a participat la o „verificare fizică a tuturor documentelor aflate în interiorul mesei” agentului, în căutarea bucății de hârtie. Sursele noastre susțin că această „verificare” a inclus și scotocirea coșului de gunoi. Gestul unui ofițer cu cea mai înaltă funcție de comandă care răscolește după o hârtie ruptă, este metafora perfectă pentru o obsesie care eclipsează orice noțiune de demnitate a funcției.
«FRUCTUL POMULUI OTRĂVIT»: O ANCHETĂ CLĂDITĂ PE ILEGALITATE
Ancheta disciplinară ne asigură alt spectacol și un prilej de a constata cu satisfacție că s=a izbit de doi polițiști verticali de la Serviciul Investigații Criminale, desemnați succesiv cu cercetarea disciplinară. Aceștia au rămas fermi pe poziție în ciuda presiunilor insistente ale șefului inspectoratului de a obține tragerea agentului la răspunderea disciplinară și au arătat că probele obținute ilegal nu pot fi utilizate în cercetarea lor.
Documentele din dosar arată clar că Legea 190/2018, care impune „informarea prealabilă obligatorie, completă și în mod explicit a angajaţilor” înainte de a instala sisteme de monitorizare, a fost încălcată flagrant. O adresă a Poliției Municipiului Botoșani admite negru pe alb: „nu deținem date și informații cu privire la sistemul de supraveghere video (…) nu au fost transmise informații (…) Pe cale de consecință nu au fost efectuate instruiri cu personalul în acest sens”.
Mai mult, înregistrarea audio a conversațiilor, fără mandat și fără informare, este o ingerință gravă în dreptul la viață privată, protejat de Constituția României și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Chiar punctul de vedere al Biroului Juridic din dosar subliniază că „utilizarea sa în orice procedură disciplinară este viciată de nelegalitate”. Cu toate acestea, documentele arată că șeful inspectoratului a insistat pentru găsirea unei vinovății, indiferent de legalitatea probelor, ilustrând perfect conflictul dintre dorința de control absolut și constrângerile legii.
CUM NU POATE LIPSI VINEREA DIN POST, AR LIPSI DIN SCHEMĂ ȘI DCI?
Întreaga tărășenie a ajuns la președintele unui sindicat local al polițiștilor din Botoșani (SPPC), Corneanu Cătălin care a și pus pe circuit o serie de sesizări, de la Guvern la DCI, firesc, toate scurse în ograda lui Ionică Iulian. Ce a făcut el cu sesizarea… naiba știe, cert e că s-a grăbit să răspundă prin două adrese, în stilul caracteristic (atunci când DCI nu are chef de muncă): “nu au fost identificate elemente de natură a conduce la angajarea răspunderii disciplinare”…
Așadar, deși au fost sesizați oficial cu privire la săvârșirea unor fapte penale (Art. 302 CP) de către funcționari publici, funcționarii din conducerea DCI, respectiv Comisar-șef Iulian IONICĂ, Comisar-șef Dorin MUNTEAN MIHAI și Comisar-șef Mihai Gabriel, nu doar că au omis să sesizeze de îndată organele de urmărire penală (conform Art. 267 CP și Art. 291 CPP), dar au acționat activ pentru a mușamaliza faptele și a-i favoriza pe făptuitorii din IPJ Botoșani (Art. 269 CP).
Și dacă – după toate aparențele – s-a pus batista pe țambal, ca să nu mai apară probleme pe viitor, șeful IPJ Botoșani a convocat toate sindicatele ca să intre în legalitate cu folosirea sistemului de supraveghere video (de audio… mucles!), într-o variantă post boroboață. Dacă cineva ar putea gândi că ar fi fost însuflețit în acest demers după verificările DCI (alea cu zero rezultate), trebuie să spunem din capul locului că este doar o bănuială răuvoitoare și degrabă denigratoare a imaginii Poliției Române. În ce ne privește… fără probe nu facem un pas.
O INSTITUȚIE BOLNAVĂ DE NEÎNCREDERE
Pentru cei care au prins vremurile sumbre, când ”și pereții aveau urechi”, spionita lui Benone Matei, declanșată prin Circulara IGPR trage tare a hoit ”tovărășesc”. O fi rămas dânsul cu reflexe de pe la acoperiți, că prea i-au intrat în sânge de a ținut să-i molipsească la ordin pe toți de ”suspicionită malignă” pentru vânat ”dușmanii pop… Poliției Române”!
Victima imediată este polițistul onest, forțat să lucreze într-un mediu toxic, sub amenințarea constantă că orice gest sau cuvânt poate fi folosit împotriva sa. Adevărata victimă este însăși instituția. O organizație care își consumă resursele pentru a-și vâna propriii angajați și care se teme de o șoaptă mai mult decât de o rețea infracțională este o instituție slăbită și disfuncțională. O poliție care nu are încredere în oamenii săi nu poate inspira încredere publicului.
Tranziția de la „Miliție” la „Poliție” nu este doar o chestiune de nume sau uniformă, ci o transformare de mentalitate. Cât timp metodele de control intern prevalează asupra principiilor statului de drept, această tranziție rămâne dureros de lungă.
Aveti mai jos, fragmente relevante din raportul de cercetare disciplinara 146197 din 06.06.2025, intocmit impecabil de un ofiter SIC dar respins de seful IPJ Botosani. Raportul ne-a fost comunicat de catre domnul Catalin Corneanu, presedintele SPPC Botosani, in incercarea de a obtine sprijinul tuturor organizatiilor sindicale si atentia opiniei publice, prin platformele noastre de comunicare, fata de o practica extrem de grava de la IPJ Botosani, avand in vedere si ca toate sesizarile facute de SPPC Botosani au fost musamalizate de Directia Control Intern, condusa de Ionica Iulian.
Legea 361/2022 a avertizorului public prevede ipoteza in care exista “imposibilitatea remedierii încălcării, în mod eficace, prin intermediul canalelor interne de raportare.” iar aceasta ipoteza este deplin dovedita de refuzurile obstructioniste ale Directiei Control Intern. Mai mult, sesizarea facuta organizatiilor sindicale are caracter de “divulgare publica”: “Sesizarea privind încălcarea legii prin divulgare publică se poate adresa presei, organizațiilor profesionale, sindicale sau patronale, organizațiilor neguvernamentale, comisiilor parlamentare sau prin punerea la dispoziție în orice mod în spațiul public a informațiilor referitoare la încălcări ale legii.” (art 19)
Toti cetatenii intrati in perioada 2024-2025 in sediul Politiei Municipiului Botosani, inclusiv procurori, avocati, demnitari, au dreptul sa stie ca exista posibilitatea sa fi fost interceptati audio prin intermediul camerelor de supravehere instalate. Iar noi ne asumam misiunea sa sesizam, alaturi de sindicatul SPPC BOTOSANI, toate organismele avand competenta si interes pe aceasta chestiune grava, care transcede paguba adusa agentului Vamanu Vasile. Ne confruntam cu un fenomen extrem de periculos de reintoarcere la mecanisme anti-democratice de supraveghere specifice Securitatii, chiar in inima Politiei Romane, fenomen generat de o dispozitie nefericita emisa de Benone Matei, seful IGPR.
Vitalie Josanu
Sursa imagine: Cațavencii
