SINDICATUL POLIȚIȘTILOR DIN ROMÂNIA „DIAMANTUL”
Str. Ienăchiță Văcărescu nr. 17A, Sector 4, București
CIF: 19544011
E-mail: petitii.sprdiamantul@yahoo.com
Tel.: 0213152826
Nr. 30 din 28 mai 2026
CĂTRE
AVOCATUL POPORULUI
Str. Eugeniu Carada nr. 3, Sector 3, București
SESIZARE
privind neconstituționalitatea demersurilor Guvernului demis
de elaborare și promovare a noii legi a salarizării unitare
a personalului plătit din fonduri publice
Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”, organizație sindicală legal constituită, reprezentând interesele a peste 4.000 de polițiști din structurile Ministerului Afacerilor Interne, prin prezenta vă solicităm să sesizați Curtea Constituțională a României cu privire la neconstituționalitatea demersurilor întreprinse de Guvernul demis prin moțiune de cenzură în vederea elaborării și promovării unei noi legi a salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice.
I. SITUAȚIA DE FAPT
Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură adoptată de Parlamentul României la data de 5 mai 2026, cu 281 de voturi „pentru”, devenind astfel un Guvern interimar cu atribuții limitate, conform art. 110 din Constituția României.
Cu toate acestea, prin intermediul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Guvernul demis continuă să elaboreze și să promoveze o nouă lege a salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice. La data de 25 mai 2026, proiectul de lege a fost publicat în transparență decizională, iar de la data de 26 mai 2026 au început consultările oficiale cu sindicatele și reprezentanții familiilor ocupaționale.
Ministerul Muncii desfășoară negocieri complexe cu alte ministere, instituții publice și organizații sindicale, stabilind grile de salarizare, principii de fundamentare, coeficienți salariali și mecanisme de calcul al valorii de referință salariale. Ministrul interimar al Muncii a declarat public că obiectivul este finalizarea rapidă a reformei, aceasta fiind unul dintre cele mai importante jaloane din PNRR, cu termen de îndeplinire 30 iunie 2026.
Aceste demersuri depășesc cu mult sfera „actelor necesare pentru administrarea treburilor publice curente” și constituie, în esență, o reformă legislativă majoră cu impact asupra a peste 1,2 milioane de angajați din sectorul public, inclusiv asupra polițiștilor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
II. TEMEIUL CONSTITUȚIONAL ȘI LEGAL
A. Interdicția constituțională a Guvernului demis de a promova politici noi
Art. 110 alin. (4) din Constituția României („Încetarea mandatului”) prevede în mod expres: „Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) și (2) îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.”
Art. 37 alin. (3) din Codul administrativ (O.U.G. nr. 57/2019) detaliază această limită: „În cazul încetării mandatului sau, în condițiile prevăzute de Constituție, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continuă să emită numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă, Guvernul nu poate să emită ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege.”
Aceeași interdicție era prevăzută anterior și de Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului (art. 26 alin. 3), în prezent abrogată și înlocuită prin Codul administrativ. Interdicția a fost preluată și detaliată de art. 37 alin. (3) din Codul administrativ, citat mai sus.
Din coroborarea acestor texte rezultă, fără echivoc, că un Guvern demis prin moțiune de cenzură:
– nu poate promova politici publice noi;
– nu poate iniția proiecte de lege;
– nu poate emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență;
– se limitează exclusiv la actele necesare administrării treburilor publice curente.
B. Salarizarea bugetarilor – domeniu de lege organică, care atinge drepturi fundamentale
Dincolo de interdicția generală prevăzută la art. 110 alin. (4), elaborarea unei noi legi a salarizării unitare ridică o problemă constituțională suplimentară, legată de natura materiei reglementate.
Art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție prevede că prin lege organică se reglementează „regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială”. Salarizarea personalului plătit din fonduri publice ține, în mod evident, de regimul general al raporturilor de muncă și al protecției sociale, fiind deci un domeniu rezervat legii organice.
Această calificare are o dublă consecință:
(i) Conform art. 115 alin. (1) din Constituție, Parlamentul poate abilita Guvernul să emită ordonanțe numai în domenii care nu fac obiectul legilor organice. Prin urmare, nici măcar un Guvern cu puteri depline nu poate reglementa salarizarea bugetarilor prin ordonanță simplă.
(ii) Conform art. 115 alin. (6) din Constituție, ordonanțele de urgență „nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție”. Or, legea salarizării unitare afectează în mod direct dreptul la muncă (art. 41 din Constituție) și dreptul la un nivel de trai decent (art. 47 din Constituție), drepturi fundamentale care nu pot fi atinse nici măcar prin OUG.
Cu atât mai mult, un Guvern demis, căruia Constituția îi interzice expres să promoveze politici noi și să inițieze proiecte de lege, nu poate elabora și fundamenta o reformă care ține de domeniul legii organice și care atinge drepturi fundamentale ale cetățenilor. A accepta contrariul ar însemna să permitem un dublu by-pass constituțional: eludarea atât a interdicției din art. 110 alin. (4), cât și a rezervei de lege organică din art. 73 alin. (3) lit. p).
III. DEMERSURI INSTITUȚIONALE CONVERGENTE
Prezenta sesizare se înscrie într-un curent instituțional convergent privind neconstituționalitatea acțiunilor Guvernului demis:
a) Sesizarea Avocatului Poporului la CCR privind OUG nr. 38/2026. Instituția Avocatului Poporului a sesizat deja Curtea Constituțională, invocând ca prim motiv de neconstituționalitate „nerespectarea interdicției constituționale privind emiterea ordonanțelor de către un Guvern demis”. În sesizare se arată că, conform Constituției și jurisprudenței CCR, un executiv interimar nu poate promova politici noi, nu poate iniția proiecte legislative și nu poate adopta ordonanțe până la instalarea unui nou guvern cu puteri depline.
b) Sesizarea președintelui Camerei Deputaților la CCR – conflict juridic de natură constituțională. Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a sesizat Curtea Constituțională pentru constatarea existenței unui conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României și Guvern, argumentând că Guvernul, conform art. 110 alin. (4) din Constituție, „nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competențe de legiferare delegată”. Camera Deputaților a solicitat CCR să statornicească în dispozitiv principiul că „Guvernul demis prin moțiune de cenzură nu poate adopta ordonanțe de urgență și nu poate modifica, extinde sau valorifica ordonanțe de urgență aflate în procedură internă, procedurile normative interministeriale inițiate anterior demiterii rămânând înghețate la stadiul atins la momentul retragerii încrederii.” Termenul de judecată la CCR este fixat pentru 10 iunie 2026.
c) Punctul de vedere al Comisiei de constituționalitate a Senatului. Comisia de constituționalitate a Senatului a adoptat, la data de 26 mai 2026, un punct de vedere favorabil sesizării, confirmând existența conflictului juridic de natură constituțională și susținând poziția președintelui Camerei Deputaților.
IV. ARGUMENTAREA NECONSTITUȚIONALITĂȚII
Elaborarea unei noi legi a salarizării unitare reprezintă una dintre cele mai importante și mai complexe politici publice ale statului, cu impact direct asupra drepturilor fundamentale ale salariaților din sectorul public. O astfel de reformă:
– stabilește grile de salarizare pentru întregul personal plătit din fonduri publice (în jur de 1,2 milioane de salariați);
– introduce noi principii de fundamentare a drepturilor salariale și o structură unică de 12 grade salariale;
– modifică mecanismul de stabilire a valorii de referință salariale, legându-l de legea anuală a bugetului de stat;
– produce efecte pe termen lung, angajând finanțele publice ale statului pentru perioade nedeterminate;
– limitează și restructurează sporurile, elimină indemnizația de hrană și modifică coeficienții de salarizare;
– implică negocieri externe la nivelul Comisiei Europene, angajând statul român față de partenerii europeni.
Toate aceste aspecte demonstrează fără echivoc că elaborarea și promovarea noii legi a salarizării nu constituie un act de administrare curentă a treburilor publice, ci o reformă legislativă majoră care excedează limitele constituționale ale mandatului unui Guvern demis.
Chiar MMFTSS recunoaște în Calendarul reuniunilor de lucru privind proiectul Legii salarizării (document oficial al ministerului din 25.05.2026) că:
„Aceste reuniuni nu constituie proceduri de consultare publică în sensul cadrului normativ aplicabil inițierii și adoptării actelor normative de către Guvern, ci reprezintă un demers tehnic și instituțional de fundamentare și colectare de observații, anterior înaintării proiectului în vederea inițierii procesului legislativ parlamentar.”
Și mai grav, în același document, ministerul recunoaște explicit situația constituțională:
„Demersul are în vedere statutul actual al Guvernului, aflat în exercitarea interimară a atribuțiilor, cu competențe limitate.”
Aceste formulări confirmă, din documentul oficial al Guvernului însuși, că: (1) demersul nu este o simplă administrare curentă, ci o fundamentare a unei reforme legislative; (2) Guvernul își cunoaște propriile limitări constituționale, dar alege deliberat să le ignore. Reuniunile se desfășoară în perioada 26 mai – 4 iunie 2026, exclusiv pe bază de invitație, fără accesul publicului sau al presei, ceea ce arată că nu suntem în fața unei transparențe decizionale reale, ci a unei negocieri închise a unei reforme majore.
Niciun jalon european, nicio presiune de calendar și nicio sumă invocată public ca risc de pierdere nu pot transforma un Guvern demis într-un Guvern cu puteri depline. Respectarea Constituției nu este negociabilă și nu poate fi subordonată unor considerente de oportunitate.
V. IMPACTUL ASUPRA POLIȚIȘTILOR DIN MAI ȘI ISTORICUL EȘECURILOR LEGISLATIVE În MATERIA SALARIZĂRII
Pentru a înțelege gravitatea demersului actual, este necesar să fie prezentat istoricul legislativ al salarizării în sectorul public, care relevă un tipar cronic de reforme nefinalizate:
Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice a fost adoptată cu ambiția de a unifica și simplifica sistemul de salarizare. Aplicarea sa integrală nu s-a realizat niciodată. Legea a intrat într-o perioadă tranzitorie prelungită an de an, prin ordonanțe de urgență succesive care au „înghețat” drepturile salariale, amânând sistematic atingerea salariilor prevăzute în lege. Această tranziție perpetuă s-a întins până în 2017, fără ca legea să fie aplicată vreodată integral.
Legea-cadru nr. 153/2017 a înlocuit Legea nr. 284/2010, promițând din nou o salarizare unitară, echitabilă și predictibilă. Aplicarea sa integrală era prevăzută etapizat, pe parcursul mai multor ani. Și de această dată, aceeași rețetă s-a repetat: ordonanțe de urgență succesive au înghețat an de an drepturile salariale, amânând etapele de implementare. Nici în prezent, în mai 2026, Legea nr. 153/2017 nu este aplicată integral. Polițiștii din MAI continuă să fie afectați de inechități salariale generate de aceste înghețări, cu diferențe nejustificate între categorii profesionale similare.
Acum, în 2026, se dorește adoptarea unei a treia legi a salarizării unitare, înainte ca cea de-a doua să fie aplicată integral. Acest tipar – lege ambițioasă, tranziție perpetuă, înghețare prin OUG, înlocuire cu o nouă lege tot neaplicată – demonstrează că nu suntem în fața unui demers de administrare curentă, ci în fața unei a treia tentative de reformă structurală a salarizării în sectorul public, pe care un Guvern demis nu are nicio legitimitate constituțională să o inițieze.
Pentru polițiștii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, această a treia reformă ridică preocupări majore. Elaborarea unui nou cadru legislativ, fără corectarea inechităților acumulate în 16 ani de tranziții nefinalizate (2010–2026), riscă să perpetueze și chiar să adâncească discriminările salariale în cadrul acelorași categorii profesionale.
Totodată, mecanismul propus de stabilire a valorii de referință salariale prin legea anuală a bugetului de stat ar face veniturile polițiștilor dependente de conjunctura bugetară, eliminând predictibilitatea și stabilitatea drepturilor salariale, în contradicție cu principiile constituționale ale protecției sociale și ale dreptului la muncă (art. 41 și art. 47 din Constituție). Există riscul real ca această a treia lege să urmeze același destin: o lege-cadru ambițioasă, urmată de o tranziție perpetuă și de înghețări succesive, cu prejudicierea continuă a drepturilor salariale ale polițiștilor.
VI. SOLICITARE
Față de cele expuse, în temeiul art. 58–59 din Constituția României și al Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, vă solicităm respectuos:
Precizare prealabilă: Actele și faptele administrative care fac obiectul prezentei sesizări sunt acte ale Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale – autoritate a administrației publice centrale în sensul art. 24 și art. 28 din Legea nr. 35/1997 – care organizează și desfășoară reuniunile consultative, elaborează proiectul de lege, stabilește grilele salariale și poartă negocierile cu sindicatele și cu instituțiile europene. Nu solicităm examinarea unor acte ale Guvernului ca organ colegial, ci a actelor și faptelor administrative ale unei autorități a administrației publice centrale care acționează în executarea unor directive politice ale unui Guvern demis.
A. Măsuri imediate:
1. Să emiteți o recomandare către Guvernul României și către Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, în temeiul art. 24 din Legea nr. 35/1997, prin care să sesizați aceste autorități asupra nelegalității și neconstituționalității demersurilor de elaborare și promovare a noii legi a salarizării unitare, ca acte care excedează mandatul constituțional al unui Guvern interimar, cu încălcarea art. 110 alin. (4) din Constituție și a art. 37 alin. (3) din Codul administrativ;
2. Să sesizați Guvernul, în temeiul art. 28 alin. (1) din Legea nr. 35/1997, cu privire la caracterul ilegal al actelor și faptelor administrative constând în organizarea de reuniuni consultative, constituirea de grupuri de lucru interinstituționale, stabilirea de grile salariale și negocierea externă la nivelul Comisiei Europene – toate desfășurate de un Guvern demis, fără competența constituțională de a promova politici publice noi. În cazul în care Guvernul nu adoptă măsuri în termen de 20 de zile, vă solicităm să comunicați aceasta Parlamentului, conform art. 28 alin. (2);
3. Să sesizați instanța de contencios administrativ, în temeiul art. 15 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 35/1997, în vederea suspendării și anulării tuturor actelor administrative emise de Guvern și de MMFTSS pentru elaborarea noii legi a salarizării (hotărâri de constituire a grupurilor de lucru, convocarea reuniunilor consultative, calendarele de consultări etc.);
4. Să prezentați un raport președinților celor două Camere ale Parlamentului sau, după caz, prim-ministrului, în temeiul art. 29 alin. (2) din Legea nr. 35/1997, prin care să semnalați cazul grav de nerespectare a Constituției și a legilor țării de către Guvernul interimar în legătură cu elaborarea legii salarizării;
B. Măsuri pentru viitor, în funcție de evoluția demersului legislativ:
5. În cazul în care proiectul de lege va fi inițiat formal și înaintat Parlamentului, să sesizați Curtea Constituțională, în temeiul art. 15 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 35/1997 coroborat cu art. 146 lit. a) din Constituție, cu privire la neconstituționalitatea legii înainte de promulgare, invocând faptul că legea a fost elaborată și fundamentată de un Guvern fără competența constituțională de a promova politici noi, într-un domeniu rezervat legii organice [art. 73 alin. (3) lit. p)], cu încălcarea art. 110 alin. (4), art. 115 alin. (1) și alin. (6) din Constituție;
6. În cazul în care demersul va fi transpus într-o ordonanță sau ordonanță de urgență, să sesizați direct Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate, în temeiul art. 15 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 35/1997 coroborat cu art. 146 lit. d) din Constituție;
7. Să ne comunicați punctul dumneavoastră de vedere și măsurile întreprinse în legătură cu prezenta sesizare, în termenul prevăzut de lege.
Cu deosebit respect,
SINDICATUL POLIȚIȘTILOR DIN ROMÂNIA „DIAMANTUL”
Președinte, Vitalie Josanu
