Avem o sesizare facuta la CNCD – dosar 407/2025- pentru tratament discriminatoriu, in sensul acordarii de privilegii nejustificate, personalului din DGPI SI DGA, sub forma marorarii anticoruptie reglementata de art 14 alin 3 din legea 153 din 2017.
Titularul plangerii este colegul nostru Alin Sebastian Rusu, politist de frontiera si lider SPRD la ITPF SIGHETU MARMATEI, cel care se lupta si impotriva permanentei fortate si neplatite de la domiciliu. In urma cu cateva luni, am pus pe pagina SPRD, un model de plangere catre CNCD cu acest obiect, pentru a fi folosit de toti cei interesati in suprematia legii si respectarea principiului ” la munca egala, plata egala”. Alin a fost primul care a sarit si s-a implicat curajos, in proiectul meu.
Trebuie sa stiti ca atunci cand tratamentul discriminatoriu se manifesta prin acordarea de privilegii unor functionari, restaurarea ordinii de drept ( tratamentului egal si legal) se va face prin taierea privilegiilor.
Nu mai reiau povestea majorarii anticoruptie si cum v-a ucis sperantele (in special agentilor sefi de post) Inalta Curte, prin decizia 60/2024, pentru ca am scris numeroase articole pe tema asta.
Insa dosarul CNCD reprezinta terenul de lupta unde teza mea privind ilegalitatea acordarii majorarii anti-coruptie personalului DGA si DGPI se intalneste cu apararile otravite si inselatoare ale Aparatului Central al MAI. CNCD va fi un prim ” judecator”! Dupa care putem sa mutam batalia in instanta, daca nu suntem convinsi de corectitudinea solutiei!
In dosarul 407, pana acum, noi am argumentat si probat impecabil ( opinia mea), existenta discriminarii prin acordare de privilegii, iar MAI nu a facut decat sa prezinte niste sustineri inselatoare, destinate sa induca in eroare membrii CNCD, fara sa depuna niciun fel de dovada in probatiune, desi legea ii obliga sa probeze ca nu au discriminat si nu au acordat drepturi necuvenite-privilegii.
Mai jos va pun sustinerile lacrimogene ale MAI ( care dovedesc foarte clar ca au incalcat legea, coroborat cu lipsa depunerii de probe) si ultimele concluzii trimise de noi ( cu dovezi, raspunsuri DGPI si DGA)! V-ati intrebat de ce niciodata nu se gasesc infractori in aparatul central al MAI? Majorarea anticoruptie poate fi un posibil raspuns!
Emil Păscuț
Către,
CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII
(C.N.C.D.)
În atenția Colegiului Director
Dosar nr. 407/2025
Petiționar: Rusu Sebastian Alin, CNP xxxxxx, domiciliat în municipiul xxxxxxxxxxx
Cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Sindicatul Polițiștilor din România “DIAMANTUL”, din București, strada Ienăchiță Văcărescu nr. 17A, Parter, Ap. 1, Sector 4.
Parte reclamată: Ministerul Afacerilor Interne (MAI)
Referitor la: Punctul de vedere al MAI, înregistrat la C.N.C.D. sub nr. 6059/05.08.2025
CONCLUZII SCRISE
Subsemnatul, Rusu Sebastian Alin, petiționar în dosarul nr. 407/2025, formulez prezentele concluzii prin care combat în totalitate apărările formulate de MAI . Voi demonstra mai jos, pe bază de inscrisuri oficiale și acte normative în vigoare, că MAI săvârșește o conduită discriminatorie prin refuzul sistematic de a aplica legea, așa cum a fost aceasta interpretată obligatoriu de instanța supremă.
I. 🛑 Respingerea Excepției de Necompetență – Obiectul Real al Plângerii
MAI își fundamentează întreaga apărare pe o excepție procedurală, susținând că C.N.C.D. nu ar fi competent să „interpreteze și aplice acte normative”.
Acest argument este un sofism și o denaturare a realității, din următoarele motive:
- Plângerea vizează o CONDUITĂ, nu interpretarea unui text de lege. C.N.C.D. nu este chemat să analizeze un presupus caracter discriminatoriu al unui act normativ (Legea 153/2017) 3. Această interpretare a fost deja realizată, cu forță obligatorie erga omnes, de către Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) prin Decizia nr. 60/2024.
- Decizia ÎCCJ stabilește clar criteriul legal: Sporul de 12,5% de la art. 14 alin. (3) din Anexa VI se acordă „numai” personalului care desfășoară „atât activităţi privind prevenirea corupției, cât şi activităţi privind combaterea corupţiei”. Condițiile sunt, așadar, cumulative.
- Obiectul real este CONDUITA MAI de a refuza aplicarea legii. Ceea ce reclamăm este practica ilicită a MAI, care, deși cunoaște Decizia ÎCCJ 60/2024, refuză să aplice legea așa cum a fost ea interpretată de instanța supremă.
- MAI înlocuiește tratamentul prescris de lege cu o practică ilegală. Ministerul a înlăturat criteriul legal (bazat pe atribuții cumulative) și l-a înlocuit cu o practică ilegală, fără suport în lege (acordarea sporului pe bază de apartenență la o structură – DGA/DGPI).
- Această practică ilegală este discriminatorie. Prin refuzul de a aplica legea și prin instituirea unui privilegiu nejustificat pentru un grup de angajați (discriminare prin preferință), MAI săvârșește un tratament discriminatoriu.
Sarcina C.N.C.D. nu este să interpreteze acte normative, ci să analizeze această practică fara fundament legal și consecințele ei discriminatorii, ceea ce reprezintă însăși rațiunea de a fi a Consiliului.
II. ⚖️ Demontarea Apărării pe Fond
Punctul de vedere al MAI este o colecție de susțineri neprobate și citate jurisprudențiale irelevante, menite să distragă atenția de la fondul cauzei.
- FALSUL ARGUMENT ca nu exista situatii comparabile: MAI susține că situația petiționarului nu este comparabilă cu cea a personalului DGA/DGPI.
In contradictie cu MAI, apreciem ca situatia comparabila exista si este incontestabilă:
- Statutul Comun: Atât subsemnatul – agent de poliție și organ de cercetare penală al poliției judiciare în cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației- Sectorul Politiei de Frontiera Siret- Compartimentul Prevenirea si Combaterea Migratiei Ilegale si Infractionalitatii Transfrontaliere- cât și personalul privilegiat din DGA și DGPI, suntem cu toții „Personalul Ministerului Afacerilor Interne”. Acest statut comun este definit chiar de legea de organizare a ministerului, OUG 30/2007, care la Art. 17 prevede: „(1) Personalul Ministerului Afacerilor Interne se compune din: funcţionari publici, poliţişti – funcţionari publici cu statut special, cadre militare în activitate, personal contractual…”.
- Salarizarea Comună: Suntem salarizați în baza aceleiași legi (Legea-cadru nr. 153/2017) și în baza aceleiași metodologii de salarizare (Ordinul MAI S/7/2018 emis de ministrul MAI).
- Statut Superior: În fapt, prin deținerea calității de organ de cercetare penală al poliției judiciare (atribuție esențială pentru „combaterea infractiunilor”), am un statut superior personalului administrativ de suport din DGA si DGPI (Financiar, Juridic etc.) care nu are acest aviz de politie judiciara, dar care încasează nelegal majorarea de anticoruptie prevazuta la art 14 din anexa VI la lege 153 din 2017.
- Discriminarea apare în interiorul grupului comun prin aplicarea unor standarde diferite.
- ARGUMENTUL „RISCULUI”, INVOCAT DE MAI, ESTE FALS SI NERELEVANT: MAI susține că sporul e justificat de „risc profesional suplimentar”. Ce risc profesional suplimentar are un functionar de suport (cum sunt contabilul, psihologul sau consilierul juridic din DGA, functionari asimilati politistilor, fara atributii de politist in fisa postului), fata de un politist de politie judiciara cum este subsemnatul? Decizia ÎCCJ 60/2024 nu menționează nicăieri „riscul” drept criteriu. Singurul criteriu legal este îndeplinirea CUMULATIVĂ a atribuțiilor de prevenire a corupției ȘI combatere a corupției.
- ARGUMENTUL JURISPRUDENȚEI CEDO INVOCAT DE MAI ESTE NERELEVANT: MAI citează inselator cauze CEDO (ex. Kechko împotriva Ucrainei) privind „marja largă de apreciere” a statului în politici salariale . Acest argument este inaplicabil. Noi nu criticam legea sau marja de apreciere a statului (Parlamentului) de a o adopta. Noi criticăm refuzul unor functionari de la varful MAI (o instituție publica) si care controleaza vointa MAI, de a aplica legea statului, așa cum a fost ea interpretată obligatoriu de instanța supremă națională (ÎCCJ). Marja de apreciere a statului nu conferă MAI o marjă de apreciere pentru a încălca legea sau pentru a refuza aplicarea legii.
- ARGUMENTUL IRELEVANT AL INVOCARII ALTOR DECIZII ÎCCJ: MAI citează Decizia nr. 3/2024 și Decizia nr. 4643/2021 pentru a justifica diferențe de sporuri între instituții. Plângerea noastră nu vizează o diferență între instituții (Poliția de Frontieră vs. DGA) privind un supliment salarial legal aplicat.
Plângerea vizează o practică ilegală și discriminatorie în interiorul MAI, de privilegiere a functionarilor din doua structuri, DGA și DGPI care primesc fara suport legal un drept/privilegiu fara sa indeplineasca criteriile legale ( stabilite de lege, in intepretarea obligatorie data de ICCJ in decizia 60/2024), în timp ce alții, politisti operativi (ca subsemnatul) sunt supuși rigorilor legii.
III. 🧾 Proba Centrală: Practica ilicită dovedită cu inscrisuri oficiale
Demonstrația că MAI acționează ilegal este simplă și se bazează pe propriile documente ale ministerului, care confirmă argumentele noastre.
- Pasul 1: Ce cere legea? Art 14 din anexa VI la lege 153 din 2017, in interpretarea ÎCCJ (Decizia 60/2024) cere cumulativ atribuții de „prevenire a corupției” ȘI „combatere a corupției”. Neîndeplinirea uneia dintre ele duce la neacordarea sporului.
- Pasul 2: Ce înseamnă „combatere a corupției”? Această activitate este, prin excelență, o activitate de cercetare penală (poliție judiciară) si care necesita aviz de politie judiciara.
- Pasul 3: Cine poate face „combatere a corupției”? Conform Legii nr. 364/2004 (privind poliția judiciară), pentru a desfășura legal activități de urmărire penală („combatere”), un polițist trebuie să dețină „avizul de desemnare în poliţia judiciară”. Fără acest aviz, polițistul „nu desfăşoară activităţi specifice urmăririi penale” .
A. Cazul Direcției Generale de Protecție Internă (DGPI)
Acuzația: Personalul DGPI nu poate îndeplini condiția cumulativă, deoarece îi lipsește componenta de „combatere a corupției”.
DOVADA (Act oficial DGPI): Răspunsul DGPI nr. NS2452340 din 30.10.2025 catre Sindicatul Diamantul confirmă acuzația noastra. Citând propria lege de funcționare (OUG 76/2016), DGPI recunoaște oficial că:
„personalul DGPI nu poate efectua acte de cercetare penală”.
Concluzie : Deoarece DGPI, prin lege, nu poate efectua acte de „combatere a corupției”, personalul său nu poate îndeplini condiția cumulativă (prevenire + combatere a corupției) impusă de ÎCCJ 60/2024. Acordarea sporului întregului personal DGPI este o practică ilicită.
B. Cazul Direcției Generale Anticorupție (DGA)
Acuzația: Niciun angajat DGA ( indiferent ca este politist operativ sau functionar de la compartimente de suport, asimilati politistilor dar fara atributii de politie in fisa postului) nu îndeplinește condiția cumulativă, deoarece atribuțiile de prevenire și combatere a corupției sunt strict separate și compartimentate.
DOVADA 1 (Act Normativ – ROF DGA): Regulamentul de Organizare al DGA (Ordin 158/2017) este un act normativ publicat în Monitorul Oficial, obligatoriu și executoriu. Pârâtul MAI nu a contestat realitatea sau valabilitatea conținutului acestui ROF.
Acest act normativ dovedește că structura DGA este compartimentată:
- Direcția Prevenire are atribuții exclusiv de prevenire a corupției.
- Direcția Investigații și Direcția Anchete au atribuții exclusiv de combatere a corupției.
- Structurile de Suport (Resurse Umane, Financiar, Logistic, etc.) au atribuții strict administrative.
Însuși actul normativ de organizare al DGA demonstrează că îndeplinirea cumulativă a condițiilor este structural imposibilă, fișa postului fiind limitată la atribuțiile structurii. C.N.C.D. nu poate ignora acest act normativ în favoarea unor simple susțineri neprobate ale MAI.
DOVADA 2 (Act oficial DGA): Răspunsul DGA nr. 2.976.646 din 29.10.2025 catre Sindicatul Diamantul confirmă că:
„structurile de suport (logistică, financiar, juridic, resurse umane și psihologie) nu dețin aviz de desemnare în poliția judiciară.”.
Concluzie : Deoarece personalul de suport și cel de prevenire al DGA nu deține avizul legal necesar și nici atribuțiile structurale (conform ROF) pentru a efectua acte de „combatere a corupției”, iar personalul de combatere nu are atribuții structurale de „prevenire a corupției”, nimeni in DGA nu îndeplinește condiția cumulativă impusă de Decizia ÎCCJ 60/2024. Acordarea sporului acestor angajați nu se face pe bază de atribuții (cum cere legea), ci pe bază de structură (unde lucrează), ceea ce reprezintă un „privilegiu de corp” discriminatoriu.
IV. 🧾 Privind Sarcina Probei și Eșecul Părții Reclamate
- Legea aplicabilă (O.G. 137/2000) răstoarnă sarcina probei. Conform Art. 20 alin. (6) din O.G. 137/2000, petiționarul trebuie să prezinte „fapte pe baza cărora poate fi prezumată existenţa unei discriminări”, după care „persoanei împotriva căreia s-a formulat sesizarea [MAI] îi revine sarcina de a dovedi că nu a avut loc o încălcare”.
- Petiționarul a prezentat dovezi, nu simple prezumții. Am depășit cerința minimă a legii, prezentând nu doar fapte, ci dovezi concrete și documente oficiale (răspunsurile scrise DGA/DGPI, Decizia ÎCCJ, actul normativ ROF DGA, Legea 364/2004) care probează caracterul ilicit al conduitei MAI.
- MAI a eludat obligația de dovedire. În fața acestor dovezi, MAI avea obligația legală să administreze probe contrare (de exemplu, fișele de post ale personalului de suport) pentru a dovedi că practica sa nu este discriminatorie și că, prin absurd, contrazice propriul ROF.
- MAI a prezentat doar susțineri, nu probe. Punctul de vedere al MAI este un document care conține exclusiv susțineri și interpretări, fără a fi însoțit de nicio probă doveditoare. Prin neadministrarea de probe, MAI nu și-a îndeplinit obligația legală privind sarcina probei.
V. Un ultim argument important:
Reprezentantii MAI incearca sa induca in eroare Consiliul, prezentand majorarea de anti-coruptie ca un suplimentar acordat unei structuri (DGPI, respectiv DGA), fara sa conteze atributiile personalului din structura. Aceasta prezentare este in vadita contradictie cu textul legii care recunoaste majorarea, astfel cum a fost interpretata in decizia ICCJ nr 60/2024.
Ca exemplu de comparatie, indicam majorarea de “structura centrala” reglementata la art 23 din anexa VI la legea 153 din 2017.
Text extras din: Legea 153/2017 – Legea-cadru nr. 153/2017 , anexa VI
art 14 (3) Personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil care desfăşoară activităţi privind prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului propriu beneficiază de majorarea soldei de funcţie/salariului de funcţie/salariului de bază cu 12,5%.
Art. 23. –
Personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil care sunt încadrați în structurile centrale ale instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională sau în structuri militare ale NATO sau UE dislocate pe teritoriul României, beneficiază de majorarea soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază cu 12,5%.
VI. 🎯 Solicitare (Petitum)
Onorat Colegiu Director,
Apărarea MAI este contrazisă flagrant de propriile sale acte și de legislația în vigoare.
- Excepția de necompetență este nefondată.
- Dovezile oficiale de la DGPI și DGA, coroborate cu actul normativ ROF DGA, atestă, fără putință de tăgadă, că MAI săvârșește o practică ilicită, refuzând să aplice o decizie obligatorie a ÎCCJ și acordând un spor pentru atribuții specifice unor categorii întregi de personal care nu au și nu pot avea legal ambele atribuții cumulative cerute de lege.
- MAI nu și-a îndeplinit obligația de a dovedi contrariul, așa cum cere O.G. 137/2000.
Această practică ilicită creează un privilegiu nejustificat și un tratament discriminatoriu.
Solicităm respectuos C.N.C.D.:
- Să respingă excepția necompetenței materiale invocată de MAI.
- Să constate conduita discriminatorie săvârșită de MAI, constând în acordarea privilegiată și nelegală a majorării de 12,5% personalului DGPI și personalului din cadrul DGA, cu încălcarea Deciziilor ÎCCJ nr. 60/2024 și a Legii nr. 364/2004.
- Să dispună măsuri pentru înlăturarea consecințelor conduitei discriminatorii și să recomande ferm MAI încetarea acestei practici și intrarea în legalitate prin aplicarea unitară a deciziei instanței supreme.
Solicit soluționarea și în lipsă.
Cu deosebită considerație,
Reclamant Rusu Sebastian Alin
Agent de politie in cadrul ITPF SIGHETU MARMATEI
Sectorul Politiei de Frontiera Siret
Compartimentul Prevenirea si Combaterea Migratiei Ilegale si Infractionalitatii Transfrontaliere
ORGAN DE CERCETARE AL POLITIEI JUDICIARE
Document intocmit cu asistenta Sindicatului Politistilor din Romania Diamantul
Dosar CNCD nr. 407/2025
