O radiografie a eșecului organizațional, a disfuncționalităților din sistemul de conducere al Aparatului Central al MAI, al Poliției Române și a încălcării flagrante a principiului transparenței
De ce unele inspectorate au ROF-uri actualizate, iar altele nu?
Recent, o analiză comparativă a Regulamentelor de Organizare și Funcționare (ROF) pentru opt inspectorate județene de poliție a scos la iveală o realitate alarmantă: există discrepanțe majore în structura organizatorică a acestor instituții. În timp ce inspectoratele din Dolj, Teleorman și Dâmbovița dispun de structuri specializate moderne precum Biroul Siguranță Școlară, Biroul pentru Protecția Animalelor și Serviciul Pregătire Profesională, mentionate cu atributii in ROF si in acord cu obligatiile impuse de art 16 din legea 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, celelalte cinci inspectorate analizate (Botoșani, Timiș, Ilfov, Bacău și Neamț) funcționează după regulamente vechi, din care lipsesc aceste structuri esențiale.
Culisele unei dezorganizări instituționalizate
Potrivit Art. 16 din Legea 218/2002:
(1) Atribuţiile şi structura organizatorică ale Inspectoratului General al Poliţiei Române, Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti şi inspectoratelor de poliţie judeţene se stabilesc prin regulamente de organizare şi funcţionare.
(2) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspectoratului General al Poliţiei Române se aprobă de ministrul afacerilor interne, iar cele ale unităţilor teritoriale, de către inspectorul general al Inspectoratului General al Poliţiei Române.
De ce avem lege, de ce avem Parlament care legifereaza, daca legea nu este respectata in MAI?
Situația ridică întrebări serioase despre competența managementului central responsabil cu reorganizarea instituțională și implementarea unitară a structurilor. In opinia noastra, această stare de fapt își are originea si în modul defectuos în care sunt ocupate funcțiile de conducere la nivelul Aparatului Central și IGPR. Unele, politic, cum este seful IGPR, altele prin imputerniciri si desemnari, fara un concurs sau examen care sa certifice competenta profesionala a titularilor, cum de altfel legea impune ca si regula in intreaga administratie publica.
Fenomenul “desemnaților permanenți”
În fruntea Direcției Generale Management Resurse Umane (DGMRU) din Aparatul Central se află Valentin Minoiu, aflat în poziția de “desemnat“, fără un concurs care să valideze competențele necesare pentru o asemenea funcție strategică. Situația se repetă la nivelul IGPR, unde Alexandru Grecu conduce Direcția Management Resurse Umane (DMRU) tot prin “desemnare”, nu prin numire în urma unui proces transparent de selecție.
Această practică a “desemnării” temporare, transformată în permanență, contravine principiilor de management profesionist și creează o instabilitate funcțională la nivelul întregii instituții. Concret, acest sistem generează:
- Lipsă de asumare în implementarea reformelor organizaționale
- Inconsecvență în aplicarea normelor la nivel național
- Întârzieri nejustificate în modernizarea structurală a instituției
- Discrepanțe majore între județe în ceea ce privește capacitatea de răspuns la provocările contemporane
Direcția Juridică și ambiguitatea “împuternicirii”
Problemele se extind și la nivelul Direcției Juridice a IGPR, condusă de Marius-Claudiu Iaru, care apare în documente oficiale “împuternicit”, desi imputernicirea a expirat de mult, el fiind ” desemnat’. Această confuzie terminologică nu este doar o chestiune semantică, ci reflectă o problemă de fond în respectarea cadrului legal privind ocuparea funcțiilor publice.
Iaru, având o experiență anterioară într-o structură de Arest, nu convinge ca ar avea pregătirea juridică specializată necesară pentru a coordona aspectele complexe cu care se confruntă Direcția Juridică. Dovada, pozitionarea gresita anti-transparenta a IGPR in chestiunea ROF-urilor, inclusiv aspectul neactualizarii ROF-urilor. Cu toate acestea, Iaru oferă “expertiza juridica” conducerii IGPR, inclusiv Direcției Control Intern, influențând decizii cu impact major asupra întregii instituții.
Secretizarea abuzivă a ROF-urilor – Dovada transparenței instituționale blocate
În timp ce discrepanțele structurale sunt evidente, problema a fost agravată de o practică și mai îngrijorătoare: clasificarea abuzivă a Regulamentelor de Organizare și Funcționare (ROF) ale inspectoratelor județene de poliție ca “secret de serviciu”.
Sindicatul Polițiștilor din România “Diamantul” a fost nevoit să apeleze la instanțele judecătorești pentru a obține declasificarea acestor documente, care conform legii ar trebui să fie deplin accesibile, politistilor, sindicatelor si publicului. Curtea de Apel București si Inalta Curte de Casatie si Justitie au constatat în repetate rânduri că IGPR încalcă flagrant:
- Legea 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public
- Legea 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate
- Art. 31 din Constituția României
- Principiul transparenței
In fata judecatorilor, Sindicatul a demonstrat că:
- IGPR nu a putut justifica clasificarea documentelor;
- ROF-urile conțin informații destinate informării publice;
- Schema organizatorică și atribuțiile structurilor sunt deja publice pe site-urile inspectoratelor;
- Clasificarea a fost făcută abuziv pentru “ascunderea conținutului față de particulari”.
Această atitudine de secretomanie ilustrează o cultură organizațională care respinge transparența și servește doar pentru a ascunde incompetența și disfuncționalitățile instituționale.
Neconcordanțe legale grave – Lipsa autorizațiilor sanitare de funcționare
În urma investigațiilor efectuate de Sindicatul “Diamantul”, a ieșit la iveală un alt aspect alarmant: numeroase inspectorate județene de poliție funcționează fără autorizații sanitare, o încălcare flagrantă a normelor legale. Această situație pune în pericol atât sănătatea polițiștilor care își desfășoară activitatea în aceste spații, cât și a cetățenilor care interacționează cu aceste instituții.
Lipsa autorizațiilor sanitare ridică întrebări serioase despre:
- Condițiile de muncă la care sunt supuși angajații MAI
- Legalitatea funcționării acestor instituții publice
- Dubla măsură aplicată de autoritățile statului, care impun respectarea normelor sanitare pentru mediul privat, dar le ignoră în propriile structuri
- Utilizarea clasificării ROF-urilor ca metodă de ascundere a acestor deficiențe majore
Este de neînțeles cum instituții care ar trebui să fie exemplu în respectarea legii aleg să funcționeze în afara cadrului legal, folosind secretizarea pentru a masca aceste nereguli grave.
Reforma întârziată și soluțiile necesare
Analiza ROF-urilor și a acțiunilor în instanță demonstrează că procesul de modernizare a Poliției Române este fragmentat, inconsecvent și deliberat obstructionat. Pentru remedierea acestei situații ar fi necesare:
- Organizarea de concursuri transparente pentru ocuparea funcțiilor de conducere, eliminând practica “desemnărilor” prelungite
- Audit extern al managementului resurselor umane din Poliția Română;
- Implementarea unitară a unui ROF cadru modernizat în toate inspectoratele județene;
- Declasificarea imediată a tuturor ROF-urilor și publicarea lor -impreuna cu toate celelalte acte normative reglementand aspecte de organizare si functionare- pe site-urile inspectoratelor;
- Clarificarea statutului juridic al persoanelor care ocupă funcții de conducere
- Auditarea externa a procesului de clasificare a documentelor în instituțiile MAI
- Obținerea de urgență a autorizațiilor sanitare pentru toate sediile IPJ-urilor
- Realizarea unui plan de conformare la standardele legale în domeniul sănătății și securității în muncă
Concluzie
Discrepanțele structurale dintre inspectoratele județene de poliție, secretizarea abuzivă a ROF-urilor și funcționarea fără autorizații sanitare reprezintă simptomele unei instituții profund disfuncționale. Managementul prin “desemnare” perpetuă, lipsa transparenței și obstrucționarea deliberată a accesului la informații publice au transformat Poliția Română într-un mozaic de structuri neconforme cu propriile legi pe care ar trebui să le aplice.
Funcționarea inspectoratelor județene fără autorizații sanitare este emblematică pentru paradoxul instituțional al Poliției Române: o instituție care aplică legea, dar care se consideră în același timp deasupra legii. Totodată, cultura secretomaniei împiedică controlul public asupra unei instituții care ar trebui să fie în serviciul cetățeanului.
Este imperativ ca decidenții politici să intervină pentru a reforma din temelii această instituție, începând cu asigurarea respectării principiului transparenței și a standardelor legale minime de funcționare. O poliție care nu respectă legea nu poate pretinde cetățenilor să o respecte.
Vitalie Josanu
Presedinte SPR Diamantul
Notă: Acest articol se bazează pe analiza comparativă a opt Regulamente de Organizare și Funcționare (ROF) ale inspectoratelor județene de poliție și pe informații din surse din interiorul instituției.
