Daca vă amintiți, am cerut acum ceva timp, Institutiei Președintelui Romaniei, să ne comunice acele motive fabuloase si extraordinare pentru care “Bebeto” Drăgan Georgian, director de cabinet al șefului Politiei Romane, a fost avansat ditai chestorul de politie, prin decretul prezidential nr.1567 din 28/11/2023, la doar 34 de anisori, 4 luni și 9 zile, batand astfel toate recordurile nationale si mondiale de viteza la obtinerea unui grad de chestor ( echivalent general).
Potrivit art 17 din legea 360/2002, stagiul minim în gradele profesionale din Corpul ofițerilor de poliție este:
Chestor-șef de poliție: 2 ani
Chestor principal de poliție: 2 ani
Chestor de poliție: 2 ani
Comisar de poliție: 3 ani
Subcomisar de poliție: 4 ani
Inspector principal de poliție: 3 ani
Inspector de poliție: 3 ani
Subinspector de poliție: 4 ani
Pentru merite excepționale în atingerea unor obiective deosebite în activitatea poliției, polițistul poate fi avansat în gradul profesional următor, înaintea îndeplinirii stagiului minim, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne. (art 54 din lege 360/2002)
Retinand aceste articole de lege si in conditiile in care nimeni nu prea stia cine-i Dragan Georgian pana cand nu l-au facut chestor, a existat o curiozitate generala ca poporul de la talpa sa afle ce talente “exceptionale” a avut Bebeto, cum a pus el umaru’ ca un adevarat erou necunoscut (si modest!), eventual inca din timpul grădiniței, ca Politia Romana si domnul Benone Matei sa bifeze niste “obiective deosebite”.
Presedintele nost’, Klaus, ne-a dat cu demnitate, un mare flit prezidential, prin intermediul aparatului administratiei prezidentiale. Acu să fim seriosi, nimeni nu crede că ar fi aflat excelența sa ca bâzâie un sindicat curios pe la poarta Cotroceniului, cerând informatii despre avansarea lui “Bebeto” Drăgan. Organele competente din aparatul administrativ de deservire al Presedintelui ne-au “rezolvat” discret, fara sa deranjeze pe domnul Presedinte din activitatile statale cruciale de pârtie, golf si aero-travels peste hotare. Noi, insistenți, am bagat totuși actiune la TMB.
Tribunalul TMB, in dosar 634/3/2024, printr-o distinsa doamna judecator, ne-a respins actiunea retinand servil ca institutia Presedintelui Romaniei nu ar avea obligatii d-astea lumești să raspundă la fraieri și deci nu ar avea calitate procesuala pasiva in cauza. Ca n-am vazut noi bine si trebuia sa ne judecam doar cu Administratia Prezidentiala, fara să il deranjam pe domnul Presedinte. Din graba sa execute dosarul cat mai repede, instanta s-a incurcat pana si la sediul paratului ( trecut Geniului 1-3 in dispozitiv, desi Presedintele sta in Cotroceni).
Noi, căpățănoși si neconvinși, am facut recurs pe care l-am introdus in termen. O sa va reproduc mai jos o parte din motivele recursului, așa, pentru culturalizare.
Mai inainte să vă prezint sentința și motivele recursului, vreau sa va impartasesc o chestie pe care am sesizat-o si m-a lasat efectiv cu gura cascata!
Cand Presedintele emite acte administrative, acestea se numesc Decrete. Potrivit art 100 din Constitutie, Decretele Presedintelui nepublicate in MO sunt inexistente: “În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa decretului.”
Administratia Prezidentiala a fost infiintata prin legea 47/1994 ca un aparat administrativ pentru deservirea sefului statului, fara ca aceasta sa semnifice ca il inlocuieste ca titular de drepturi si obligatii. Potrivit art 2 din legea sus mentionata, atributiile structurilor Administratiei Prezidentiale se stabilesc printr-un regulament de organizare si functionare aprobat de Presedintele statului. Si, surpriza! Exista un ROF al administratiei prezidentiale, nesecret si care se gaseste public doar pe pagina de internet a institutiei prezidentiale, fara sa fie publicat in Monitorul Oficial.
Adica, daca ne luam dupa art 100 din Constitutie, ROF-ul nepublicat al Administratiei Prezidentiale este inexistent! Pai daca functionari la nivelul cel mai inalt al statului sunt incapabili sa respecte o regula simpla si clara din Constitutie privind publicarea unei norme juridice in revista oficiala a statului, ce pretentii, ce asteptari de cultura juridica sa mai avem noi de la astia mai mici din lantul trofic al statului (cum sunt, ca exemplu concret, “prostii satului‘ din DGF, vezi subiectul “excelentei” https://sprd.ro/?p=4540, sau IGPR si IPJ-urile care nici acum nu si-au publicat ROF-urile )?
Emil Păscuț
Extras din recursul nost’, al SPRD:
(…)
Pentru a ajunge la aceasta concluzie gresita ca institutia presedintelui ar fi straina de raportul litigios, instanta ignorat setul normativ de drept material format din art 31 alin 1 si 2, art 126 (6) si art 16 alin 2 (“Nimeni nu este mai presus de lege.”) din Constitutie si din prevederile Legii 544/2001 din a caror interpretare sistemica rezulta ca institutia presedintelui romaniei este o “autoritate sau instituţie publică” care nu este exclusa din randul subiectilor de drept obligati “să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice” (art 31 alin 2) respectiv sa furnizeze informatii de interes public ( “prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice”) atunci cand acestea sunt solicitate in cadrul prevazut de legea 544/2001.
Atunci cand legiuitorul a dorit sa excepteze o autoritate sau institutie publica din sfera subiectilor tinuti sa execute anumite obligatii legale sau cand a exceptat anumite acte ale autoritatilor respective a facut-o in mod expres, inclusiv prin actul fundamental, asa cum se observa din studiul art 126 (6) din Constitutie:
“(6) Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepția celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum și a actelor de comandament cu caracter militar. “
Tot in acest sens sunt si prevederile art 12 din Legea 544/2001.
Prin comparatie, nicio norma juridica de rang constitutional sau legal nu exclude Institutia Presedintelui Romaniei din sfera autoritatilor si institutiilor publice obligate sa furnizeze petentilor, informatii de interes public pe care le detin.
Art 31 priveste toate “autoritatile publice” fara a excepta Institutia publica a Presedintelui Romaniei iar legea 544/2001 la randul ei nu furnizeaza nicio baza pentru a se putea concluziona ca institutia Presedintelui Romaniei ar fi exclusa de la obligatia de a furniza informatii de interes public.
Din aceasta perspectiva, a inexistentei unei norme de exceptare, instanta a acordat in mod subiectiv paratului un tratament privilegiat nejustificat, incalcand si art 16 alin 2 (“Nimeni nu este mai presus de lege.”).
In continuare, retinand motive si argumentele de mai sus, instanta a interpretat si aplicat gresit prevederile art 1 alin 1 si 2 din legea 47/1994 care nu confera administratiei prezidentiale competente in sensul inlocuirii institutiei presedintelui Romaniei ca subiect de drepturi si obligatii de drept material, inclusiv din perspectiva respectarii dreptului de acces la informatii publice in raporturile juridice nascute pe baza unor petitii adresate institutiei prezidentiale.
Lege 47/1994:
(1) Pentru exercitarea de către Preşedintele României a prerogativelor care îi sunt stabilite prin Constituţia României şi alte legi se organizează şi funcţionează Administraţia prezidenţială, instituţie publică cu personalitate juridică, cu sediul în municipiul Bucureşti, Palatul Cotroceni.
(2) În sensul prezentei legi, prin Administraţia prezidenţială se înţelege serviciile publice aflate la dispoziţia Preşedintelui României, pentru îndeplinirea atribuţiilor sale.
Administratia Prezidentiala a fost creata ca un aparat administrativ care ajuta si nu care inlocuieste pe parat ca debitor al obligatiei.
Este foarte clara si relevanta in acest sens, expresia de la alin 2 al art 1, ” prin Administraţia prezidenţială se înţelege serviciile publice aflate la dispoziţia Preşedintelui României, pentru îndeplinirea atribuţiilor sale.”
Daca legea nu prevede ca Administratia Prezidentiala se poate substitui presedintelui in indeplinirea atributiilor sale, inclusiv privind atributiile Presedintelui prevazute de legea 544/2001, cum a ajuns instanta de fond la aceasta concluzie contrara legii?
Nu in ultimul rand, instanta a apreciat gresit asupra atributiilor Administratiei Prezidentiale, incalcand art 2 din legea 47/1994 care stabileste ca atributiile institutiei sunt stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare. Iar in Monitorul Oficial nu s-a publicat nici un regulament de organizare si functionare al Administratiei Prezidentiale.
Potrivit Constitutiei Decretele nepublicate ale presedintelui sunt inexistente iar potrivit Legii 24/2000, actele normative emise de autoritati centrale se publica in MO, in vederea intrarii in vigoare.
- (1) În exercitarea atribuțiilor sale, Președintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistența decretului.
(…)
