Titlul de specialist de clasă aduce polițiștilor o majorare a salariului de funcție de 2,5%, 5% sau 7,5%. Legea spune doar atât. Condițiile de acordare stau într-un ordin clasificat, iar după un audit intern unitățile au început să caute greșeli în dosarele de salarizare. Unele greșeli le-au făcut chiar ele.
Ce spune legea și ce nu spune
Art. 28 din Anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 prevede că polițiștii primesc, pentru titlurile de specialist de clasă „deținute în specialitate”, o majorare a salariului de funcție de 2,5% pentru clasa a 3-a, 5% pentru clasa a 2-a și 7,5% pentru clasa I. Tot ce ține de aplicare, adică specialitățile, condițiile de acordare și de retragere, retrogradarea dintr-o clasă în alta și standardele de performanță, legea le lasă unui ordin al ordonatorului principal de credite, adică al ministrului afacerilor interne.
Ordinul există, dar este clasificat. Condițiile se găsesc în Anexa nr. 13 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. S/7/2018, completat prin Ordinul nr. S/184 din 30.12.2020, ambele nepublicate. Legea este în vigoare din 1 iulie 2017, însă majorarea a fost pusă în plată abia de la 30 decembrie 2020. Ce se știe public despre condiții se știe din ce au relatat sindicatele în 2021 (Sindicatul Europol, 17 și 18 noiembrie 2021): pragurile de vechime de 3, 6 și 9 ani pentru cele trei clase, calificativul de cel puțin „bine” în ultimii trei ani și un test de specialitate. Tot în noiembrie 2021, o circulară a Poliției Române a cerut polițiștilor care voiau titlul sau o clasă superioară să facă raport către șeful nemijlocit, deși legea nu condiționează dreptul de vreo cerere.
Cum se calculează
Formula nu este, de fapt, un secret. Am reconstituit-o din analiza dispozițiilor de personal, a documentelor de salarizare nesecrete și a fluturașilor pe care unitățile le comunică fiecărui polițist, iar calculul se verifică la leu pe fluturași. Dispozițiile de acordare din 2021 trimit la precizările Secretarului General al M.A.I. nr. 488324 din 28.01.2021, potrivit cărora majorarea se aplică la „salariul de funcție / salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022”.
Concret, se pornește de la salariul funcției din grila pentru anul 2022, la care se adaugă gradația pentru vechime. Procentul clasei se aplică acestei sume, iar rezultatul intră în salariul de funcție. Din ianuarie 2024, întregul salariu de funcție astfel obținut se majorează cu 5%. Pentru un polițist cu salariul funcției de 4.025 lei în grila 2022 și o gradație de 506 lei, baza este de 4.531 lei. Clasa I (7,5%) înseamnă 340 de lei, iar clasa a 2-a (5%) înseamnă 227 de lei, adică 113 lei în minus pe lună, înainte de majorarea de 5%.
Pentru că titlul se calculează la grila din 2022, iar nu la salariul aflat efectiv în plată în 2021, majorarea a crescut odată cu salariul pe măsură ce grila 2022 s-a apropiat de plată. Diferențele din acei ani sunt însă astăzi prescrise.
O lună calculată greșit
Cât de ușor se greșește arată cazul unui polițist care s-a întors în iunie 2026 din concediul pentru creșterea copilului. Dispoziția de reluare a activității spune expres că beneficiază de majorarea de 7,5% pentru titlul de specialist de clasă, clasa I. În tabelul din anexa aceleiași dispoziții, la rubrica titlului, s-au trecut însă 227 de lei, adică 5%, nu 340 de lei. Salariul pe iunie s-a calculat după tabel. Din iulie, calculul a fost corectat, dar pentru iunie nu s-a făcut nicio regularizare.
Paguba este mică, în jur de 110 lei brut, pentru că se adună din trei locuri: salariul de funcție, majorarea de 14% care se calculează din el și orele de weekend plătite cu spor, al căror tarif orar pornește tot de la salariul de funcție. Polițistul a apelat la sindicat pentru o verificare punctuală. Comparând fluturașii lui lună cu lună, am constatat că, într-o singură lună, a fost păgubit cu acești bani, iar verificând dispoziția am constatat și că tabelul din anexa ei cuprindea mențiuni greșite față de actul principal. I-am pus la dispoziție o petiție prin care cere unității repararea pagubei și îndreptarea mențiunilor eronate din tabel. Cei mai mulți polițiști nu își verifică fluturașii astfel, iar o greșeală de procent se poate repeta la fiecare nouă dispoziție.
Greșeala nu ține doar de omul care a completat tabelul. Faptul că aceeași dispoziție poate spune 7,5% în text și 5% în tabelul atașat arată că tabelul nu este generat automat din datele de personal, ci completat separat, iar calculul salariului pornește apoi de la el. Structurile de resurse umane și financiare lucrează, în bună parte, cu o tehnologie depășită, fără o aplicație de e-management care să lege actul de personal de calculul salariului și să semnaleze singură o neconcordanță ca aceasta. Chiar I.G.P.R., în adresa despre constatările auditului, cere verificarea documentelor de salarizare „întocmite de personalul fără experiență/nou încadrat”. Cât timp drepturile salariale ale zecilor de mii de polițiști se calculează astfel, erorile de aplicare și cererile de restituire care le urmează nu sunt accidente, ci o consecință previzibilă.
Auditul și cererile de restituire
În perioada 18.08 – 10.10.2025, Direcția Audit Public Intern a M.A.I. a verificat activitatea structurilor de resurse umane. Prin adresa nr. 561018 din 09.01.2026, Direcția Management Resurse Umane din I.G.P.R. a comunicat tuturor inspectoratelor județene constatările. Una dintre ele privește chiar titlul de specialist de clasă: majorarea nu a fost oprită atunci când polițistul a fost împuternicit pe o funcție de conducere în altă specialitate. Măsurile dispuse sunt reinstruirea trimestrială a personalului de resurse umane, verificări „suplimentare temeinice” ale documentelor de salarizare și „remedierea aspectelor negative constatate”.
Remedierea începe să ajungă la polițiști sub forma unor cereri de restituire. Tiparul pe care l-am întâlnit este următorul: titlul fusese reacordat de unitate din oficiu, fără nicio cerere a polițistului, după ce acesta își schimbase între timp domeniul de activitate, prin mutare în interesul serviciului. După doi ani, aceeași unitate „revine” asupra propriei dispoziții, o numește „eroare materială”, oprește majorarea și cere înapoi toate sumele plătite, de ordinul miilor de lei.
Recuperarea se face pe baza art. 6310 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, introdus în iunie 2024, și a Ordinului M.A.I. nr. 21/2025. Polițistul primește o notă de constatare și este invitat să semneze, în 30 de zile, un acord de plată. Merită știut că acordul de plată devine titlu executoriu de la semnare (art. 637 alin. 2 din Legea nr. 360/2002), deci după semnare suma nu mai poate fi contestată. Dacă polițistul nu semnează, unitatea nu poate reține banii singură: legea prevede că recuperarea pagubei nerecunoscute „se realizează prin sesizarea instanței de contencios administrativ” (art. 637 alin. 4).
Restituire după reguli pe care nu le poți citi
Polițistului căruia i se cer banii i se spune, de regulă, că nu a îndeplinit condițiile din ordinul clasificat. Textul acestor condiții nu i se comunică. Ministerul ne-a răspuns, la cererile de declasificare ale sindicatului, că personalul are acces la ordin „prin solicitarea de consultare a acestuia la nivelul unității”.
Refuzurile de declasificare vin de la Direcția Generală Financiară a M.A.I., condusă de chestorul principal de poliție Răzvan Grecu, care le semnează în calitate de director general, ca în adresele din 12.08.2026 trimise sindicatului pentru 76 de membri. Este aceeași direcție și aceeași semnătură care, prin adresa nr. 453069 din 06.06.2025, ne-a răspuns că plata retroactivă, de la 06.05.2022, a diferențelor rezultate din includerea sporului pentru condiții grele de muncă în drepturile aferente concediilor de odihnă „presupune inițierea unui proiect de act normativ de nivel superior”, în limita „politicilor fiscal-bugetare”. În aceeași adresă, declasificarea Ordinului nr. S/7/2018 a fost din nou refuzată. Rezultatul îl cunosc toți polițiștii: sporul pentru condiții grele pe durata concediului îl primesc, în continuare, doar cei care câștigă în instanță.
Aceeași adresă conține și o precizare care ar trebui să-i intereseze pe toți polițiștii. Pentru a justifica secretizarea, Direcția Generală Financiară arată că, la elaborarea Ordinului nr. S/7/2018, proiectul „a fost supus analizei Subcomisiei de dialog social din M.A.I. la care au participat organizațiile sindicale reprezentative, fără a se ridica vreo problemă în ceea ce privește o eventuală greșeală în clasificarea acestui ordin”. Altfel spus, potrivit ministerului, sindicatele reprezentative au avut proiectul pe masă și au acceptat, fără nicio obiecție, ca normele după care se calculează salariile polițiștilor să rămână secrete față de polițiștii înșiși. De atunci, fiecare polițist plătește prețul acestei tăceri: își primește salariul, iar uneori i se cere înapoi, după reguli pe care nu are voie să le citească împreună cu avocatul său.
Adresa Direcției Generale Financiare a M.A.I. nr. 453069 din 06.06.2025, semnată de directorul general, chestor principal de poliție Răzvan Grecu: refuzul declasificării Ordinului nr. S/7/2018 și răspunsul privind sporul pentru condiții grele în concedii.
Consultarea la sediu nu ajută prea mult. Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 781/2002, informațiile secrete de serviciu nu pot fi scoase din unitate fără aprobarea șefului acesteia (art. 4), iar accesul la ele se face numai pe baza unei autorizații scrise emise de conducătorul unității (art. 6). Polițistul poate citi ordinul, dar nu poate lua o copie și nu îl poate arăta avocatului sau unui expert care să verifice calculul. Unitatea care cere banii cunoaște norma, iar apărătorul celui căruia i se cer nu are voie să o vadă.
Legea nr. 182/2002 interzice, la art. 33, clasificarea ca secrete de serviciu a informațiilor destinate să asigure informarea cetățenilor asupra unor probleme de interes personal, „pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucționarea justiției”. Condițiile în care un polițist primește sau pierde o parte din salariu sunt, prin definiție, o problemă de interes personal pentru el.
Ce am cerut
Pe 28 octombrie 2026, S.P.R. „Diamantul” a cerut Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General al Poliției Române și unui inspectorat de poliție județean să comunice, pe Legea nr. 544/2001: dacă titlul se acordă și se menține la cerere sau din oficiu și unde scrie asta, formula de calcul și temeiul pentru care se aplică grila 2022, actul și anexa care reglementează procedura, constatările auditului, instrucțiunile transmise unităților și numărul polițiștilor de la care s-au cerut sume în 2025 și 2026. Vom publica răspunsurile.
Ce poate afla fiecare polițist despre propria majorare
Nu e nevoie să aștepți o notă de constatare ca să afli dacă titlul tău e calculat corect. Orice polițist poate cere unității, printr-o petiție individuală, informațiile despre propria majorare: actul prin care i s-a acordat titlul, clasa și perioada pentru care e valabil, data la care expiră și ce se întâmplă atunci, dacă menținerea se face din oficiu sau la cerere, calculul lunar al majorării (baza, procentul, suma) și dacă îndeplinește condițiile pentru clasa următoare.
În aceeași petiție, polițistul poate cere comunicarea, în formă neclasificată, a condițiilor care i se aplică și, în subsidiar, declasificarea lor. Art. 20 din Legea nr. 182/2002 permite „oricărei persoane” să conteste clasificarea unei informații, fără să dovedească un interes, iar polițistul căruia i se aplică normele are, în plus, un interes direct și personal. Un răspuns de tipul „poate fi consultat la sediu” sau un refuz motivat prin clasificare se pot ataca apoi în instanță. Punem la dispoziție, la finalul articolului, un model de petiție, în format Word și PDF.
Până atunci, recomandăm polițiștilor care primesc o notă de constatare pe titlul de specialist de clasă să nu semneze acordul de plată înainte de a cere unității, în scris, calculul lunar al sumei și textul condițiilor care li se opun, și să ne contacteze.
Modelul de petiție
Petiția se completează cu datele proprii (unitatea, numele, gradul, funcția, structura și adresa de e-mail), se semnează și se depune la registratura unității sau se trimite pe e-mail, la adresa oficială a acesteia. Răspunsul trebuie dat în 10 zile sau, dacă unitatea anunță prelungirea, în cel mult 30 de zile.
Dacă primești un refuz, un răspuns incomplet sau trimiterea „la consultare la sediu”, scrie-ne. Refuzurile se pot ataca în instanță.
S.P.R. „Diamantul”
