De patru ori, Curtea Constituțională a constatat că o normă din Statutul polițistului contestată de S.P.R. „Diamantul” sau de membrii săi încalcă Constituția. Numai în 2026, alte patru excepții ridicate de sindicat au fost trimise de instanțe la Curte.
Când un polițist sau sindicatul consideră că o lege aplicată într-un proces contravine Constituției, poate ridica în fața instanței o excepție de neconstituționalitate. Instanța nu judecă ea însăși excepția, ci verifică dacă are legătură cu procesul și, dacă da, sesizează Curtea Constituțională a României (CCR). O decizie de admitere a Curții este „definitivă și general obligatorie”: textul declarat neconstituțional nu mai poate fi aplicat nimănui, nu doar celui care a ridicat excepția.
Patru decizii de admitere, toate pe Statutul polițistului
Toate cele patru decizii privesc Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului și, în cea mai mare parte, felul în care polițistul este cercetat și sancționat disciplinar. Firul comun e același de fiecare dată: o regulă care afectează cariera polițistului nu poate fi lăsată la libera apreciere a ministerului și nici formulată atât de vag încât să permită arbitrariul.
| Decizia CCR | Dosarul în care s-a ridicat excepția | Ce a constatat Curtea |
|---|---|---|
| nr. 392 din 2 iulie 2014 (M. Of. nr. 667/11.09.2014) | 4371/2/2012*, Curtea de Apel București | art. 59 alin. (2), art. 60 alin. (1) și art. 62 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 sunt neconstituționale: procedura disciplinară a polițistului nu putea fi stabilită prin ordin al ministrului |
| nr. 258 din 27 aprilie 2017 (M. Of. nr. 574/18.07.2017) | 2798/3/2015, Tribunalul București, reclamant reprezentat de S.P.R. „Diamantul” | sintagma „precum și în situații temeinic justificate, menționate în actele administrative emise în acest scop” din art. 22 alin. (8) e neconstituțională: punerea la dispoziție nu poate depinde de cazuri alese discreționar de autoritate |
| nr. 833 din 17 noiembrie 2020 (M. Of. nr. 114/03.02.2021) | 13051/63/2017, Curtea de Apel Craiova, și 758/110/2018, Tribunalul Bacău | art. 58¹ din Legea nr. 360/2002, atenționarea polițistului, este neconstituțional |
| nr. 88 din 2 martie 2023 (M. Of. nr. 345/25.04.2023) | 73/89/2019, Tribunalul Vaslui, excepție ridicată de sindicat și de membrul său | sintagma „nu este cercetat disciplinar” din art. 27⁴⁵ lit. b), condiție de participare la concurs, este neconstituțională |
Prima dintre ele, Decizia nr. 392/2014, este și prima excepție de neconstituționalitate admisă vreodată de Curte pe Statutul polițistului, la doisprezece ani după adoptarea legii. Tot ea a avut cel mai larg efect, pentru că a obligat legiuitorul să treacă în lege regulile esențiale ale răspunderii disciplinare. Cea din 2017 a scos din lege o formulă prin care un polițist putea fi pus la dispoziție pentru motive pe care le stabilea, după caz, chiar instituția. Decizia din 2020 a desființat atenționarea, o măsură care funcționa în fapt ca o sancțiune, fără garanțiile unei sancțiuni. În sfârșit, decizia din 2023 a înlăturat regula prin care simplul fapt că un polițist era cercetat disciplinar îl excludea de la concurs, înainte ca vreo vină să fi fost stabilită.
2026: patru noi sesizări ale Curții
În acest an, patru instanțe au considerat că excepțiile ridicate de sindicat îndeplinesc condițiile legii și le-au trimis Curții Constituționale. Asta nu înseamnă încă o victorie, pentru că numai Curtea poate spune dacă textele sunt sau nu constituționale, dar înseamnă că întrebările puse de sindicat au trecut de filtrul instanțelor.
| Data | Instanța și dosarul | Textele trimise la CCR |
|---|---|---|
| 21 octombrie 2026 | Curtea de Apel Iași, dosarul 3868/99/2025/a2* | art. 15 lit. e) și art. 31 alin. (1) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate; art. 62⁸ din Legea nr. 360/2002 |
| 15 octombrie 2026 | Curtea de Apel București, dosarul 1714/87/2024 | art. 14 alin. (3) din Anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, în interpretarea dată prin Decizia Î.C.C.J. nr. 60/2024 |
| 12 octombrie 2026 | Tribunalul Neamț, Sentința nr. 538, dosarul 1652/103/2026 | art. 31 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat |
| 4 februarie 2026 | Tribunalul Iași, dosarul 3868/99/2025 | art. 60 alin. (1) teza I și art. 62⁴ alin. (1) și (3) din Legea nr. 360/2002 |
Două dintre sesizări vin din dosarul în care președintele sindicatului, Vitalie Josanu, contestă destituirea. La Tribunalul Iași au ajuns la Curte prescripția răspunderii disciplinare (art. 60) și regulile de constituire a consiliului de disciplină (art. 62⁴), iar judecata a fost suspendată până la decizia CCR. La Curtea de Apel Iași s-au adăugat textele din legea informațiilor clasificate pe baza cărora o notă internă despre el a fost clasificată și ținută departe de dosar, precum și art. 62⁸ din Statut, care lasă Guvernului stabilirea procedurii disciplinare. Este exact tipul de delegare pe care Curtea l-a mai sancționat, chiar în Decizia nr. 392/2014.
Celelalte două sesizări privesc banii polițiștilor. La Tribunalul Neamț, într-un proces al sindicatului pentru 23 de membri, instanța a respins acțiunea, dar a trimis la Curte art. 31 din Legea nr. 223/2015, temeiul contribuției individuale la bugetul de stat (CIB) reținute din salariul polițiștilor. La Curtea de Apel București, într-un dosar al membrilor de la I.P.J. Teleorman pe majorarea de 12,5% pentru activitatea de prevenire și combatere a corupției, Curtea de Apel a trimis la CCR art. 14 alin. (3) din Anexa VI, așa cum l-a interpretat Înalta Curte de Casație și Justiție. Dacă excepția este admisă, interpretarea Î.C.C.J. încetează să mai fie obligatorie, iar membrii din acest dosar pot cere revizuirea hotărârii.
Ce urmează
Pe lângă cele patru sesizări, sindicatul are ridicate în alte dosare aflate pe rol încă aproximativ douăzeci de excepții, asupra cărora instanțele nu s-au pronunțat. Ele merg pe trei direcții. Prima continuă linia deciziilor din 2014–2023 și privește procedura disciplinară, în special art. 62⁸ din Statut, care lasă Guvernului reglementarea ei.
Tot aici se află excepția pe care o considerăm cea mai apropiată de precedentul din 2017. Ea privește art. 44 alin. (2) din Legea nr. 360/2002, potrivit căruia polițistul este obligat să se prezinte la programul de lucru „precum și în afara acestuia, în situații temeinic justificate”. Legea nu spune care sunt aceste situații, așa că șeful ierarhic hotărăște singur când îi ia polițistului timpul de odihnă, fără criterii, praguri sau garanții. Formula este aproape identică celei eliminate prin Decizia nr. 258/2017, unde Curtea a reținut că autoritatea stabilea cazurile „după libera sa apreciere”, completând legea organică. Excepția invocă, pe lângă claritatea legii și rezerva de lege organică, interdicția muncii forțate (art. 42 din Constituție) și dreptul la viață privată și la odihnă.
Excepția a fost depusă la 14 octombrie 2026 în dosarul nr. 723/86/2026 al Tribunalului Suceava, în care agentul-șef principal Alin Rusu, de la Poliția de Frontieră, contestă sancțiunea primită pentru că nu s-a prezentat la serviciu în timpul liber, într-o noapte în care, susține el, nu exista nicio situație care să o justifice. În același dosar a fost depusă și excepția privind art. 62⁸. La termenul din 15 octombrie, tribunalul a amânat cauza la 10 decembrie 2026, fără să se pronunțe încă asupra cererii de sesizare a Curții Constituționale.
A doua direcție privește secretizarea actelor interne ale Ministerului Afacerilor Interne. În procesele pe majorarea de 12,5% pentru structurile centrale și în cele pe Legea nr. 544/2001, instituțiile refuză să arate ordinele și regulamentele pe care își întemeiază apărările, invocând „secretul de serviciu”. De aceea sindicatul a atacat art. 15 lit. e) și art. 31 alin. (1) din Legea nr. 182/2002 și în aceste dosare, nu doar în cel al președintelui său.
A treia direcție privește art. 10 alin. (3) și (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Potrivit acestui text, fiecare reclamant se judecă la instanța de la domiciliul său. Aplicat acțiunilor sindicatului, el face ca o singură cerere formulată pentru membri din mai multe județe să fie ruptă prin disjungere și declinare în mai multe dosare identice, judecate separat de instanțe diferite. Astfel, aceeași problemă de drept primește soluții diferite, iar costul apărării se multiplică pentru sindicat, dar și pentru statul care plătește judecarea fiecărui dosar-clonă. Sindicatul a cerut instanțelor să trimită și această problemă Curții Constituționale.
Vom reveni cu fiecare decizie pe măsură ce Curtea se pronunță.
S.P.R. „Diamantul”
