Dosar nr. xxxx/165/P/2024
ORDONANȚĂ de clasare Anul 2025 luna 11 ziua 18
Procuror B. A. M. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București, Examinând actele și lucrările dosarului cu numărul de mai sus,
CONSTAT:
La data de 22.08.2024, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 a fost înregistrată sub nr. xxxx/165/P/2024 plângerea penală a numitului A. I. P. prin care sunt sesizate fapte de fals intelectual comise de șeful Biroului de Investigații Criminale din cadrul Secției xx Poliție, dl. B. M. I.
În fapt, numitul A. I. P. a arătat că în cursul lunii februarie 2024, șeful Biroului de Investigații Criminale din cadrul Secției xx Poliție a întocmit un program de lucru pentru grupa operativă ce încalcă prevederile Codului Muncii, respectiv tură de 16 ore cu repaus de 24 ore.
În cursul lunii februarie, numitul A. I. P. a beneficiat de concediu medical, iar în data de 22.02.2024, când a fost planificat la efectuarea serviciului la grupa operativă, a participat la activitatea de donare sânge. Pentru această situație, dl. B. M. I. a înțeles să declanșeze procedura cercetării disciplinare față de A. I. P., prin proiectul raport nr. 2165033/12.08.2024 al Biroului Control Intern din cadrul Poliției Sectorului 6, constatându-se că situația expusă mai sus nu reprezintă abatere disciplinară, întrucât absența numitului A. I. P. a fost motivată.
Deși s-a prezentat la program în data de 23.02.2024 (data imediat ulterioară programării sale la tură de 16 ore, în intervalul orar 16:00-08:00), în intervalul 08:00-16:00, desfășurând diverse activități de soluționare a unei petiții, șeful Biroului de Investigații Criminale din cadrul Secției xx Poliție a întocmit în mod mincinos pontajul final, menționând că numitul A. I. P. ar fi absentat și astfel nu a fost remunerat pentru activitatea desfășurată.
Prin ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București din data de 06.09.2024 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, faptă prev. de art. 321 alin. 1 C.pen., constând în aceea că, cu prilejul întocmirii pontajului pentru luna februarie 2024, șeful Biroului de Investigații Criminale din cadrul Secției xx Poliție, B. M. I., a atestat în fals faptul că persoana vătămată A. I. P. a absentat de la serviciu în data de 23.02.2024, persoana vătămată nefiind astfel remunerată pentru activitățile desfășurate în această dată, în intervalul orar 08:00-16:00.
În fapt, cu ocazia audierii în calitate de persoană vătămată la data de 26.09.2024, A. I. P. a arătat că, în data de 22.02.2024, era planificat de serviciu la grupa operativă, în intervalul orar 16:00 (22.02.2024) – 08:00 (23.02.2024).
În data de 22.02.2024, persoana vătămată a donat sânge la un centru de transfuzii, iar ulterior donării, a anunțat ofițerul de serviciu din cadrul subunității că nu se va prezenta la serviciu, întrucât beneficiază de o zi liberă în acea zi, conform legii donatorilor de sânge.
În data de 23.02.2024, persoana vătămată s-a prezentat la programul normal, respectiv în intervalul 08:00 – 16:00, iar în această zi a desfășurat activități specifice, respectiv a soluționat o petiție. Pentru faptul că a avut zile de concediu medical pentru luna februarie 2024 și că a donat sânge, a fost cercetat prealabil, în urma primirii proiectului raportului de cercetare prealabilă, constatând că, în data de 23.02.2024, a figurat liber, cu toate că s-a prezentat la serviciu.
La dosarul cauzei au fost atașate mai multe înscrisuri ce prezintă relevanță pentru cauză, printre care și Planificarea Serviciilor la Grupa Operativă a Biroului de Investigații Criminale pentru Februarie 2024, înregistrată sub nr. 5110578/01.02.2024. Din analizarea acestei planificări reiese că, în cursul lunii februarie 2024, persoana vătămată A. I. P. a fost planificată să efectueze serviciul la grupa operativă în intervalul 08:00 – 16:00 pentru datele de 16 și 20, iar în intervalul 16:00 – 08:00 pentru datele de 02, 10 și 22.
Din Tabelul nominal nr. 5108817/04.03.2024 privind prezența cadrelor Secției xx Poliție pe luna februarie 2024, reiese că în datele de 02, 08, 09 și 10 persoana vătămată s-a aflat în concediu medical, în data de 22 a donat sânge, iar în data de 23 figurează în liber.
Din cuprinsul tabelului de prezență efectivă a lucrătorilor BIC la serviciu în luna februarie 2024, reiese că pentru data de 22.02.2024, persoana vătămată A. I. P. a fost notată ca fiind în concediu medical, iar pentru data de 23.02.2024, persoana vătămată a fost notată ca fiind liberă din serviciu.
Din cuprinsul Tabelului nominal cu personalul Secției xx Poliție privind sporul pentru condiții grele și toxicitate și sporul pentru orele lucrate pe timpul nopții pentru luna februarie 2024, înregistrat sub nr. 5108816/04.03.2024, reiese că persoana vătămată A. I. P. a realizat un număr de 144 ore, fără a realiza ore în condiții grele, de toxicitate sau pe timpul nopții.
În drept, infracțiunea de fals intelectual, prev. de art. 321 C.pen., constă în falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcționar public aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu știință de a insera unele date sau împrejurări.
Prin urmare, elementul material constă în falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului, o cerință esențială fiind ca acest fals să fie apt să producă consecințe juridice.
Textul art. 321 C.pen. nu cere în mod expres ca falsificarea să fie de natură a produce consecințe juridice, însă această cerință decurge în mod indirect, din mențiunea pe care o face legea că falsificarea înscrisului oficial este realizată de un funcționar public aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu. În acest context, de cele mai multe ori condiția ar fi de prisos deoarece în general înscrisurile întocmite de un funcționar public aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu generează astfel de consecințe. În mod excepțional, pot însă exista situații în care astfel de înscrisuri să nu genereze astfel de consecințe.
Analizând probatoriul administrat în cauză, se constată că în privința mențiunii inserate în cuprinsul pontajului pentru luna februarie 2024, respectiv în Tabelul nominal nr. 5108817/04.03.2024 privind prezența cadrelor Secției xx Poliție pe luna februarie 2024, în sensul că în data de 23.02.2024 persoana vătămată A. I. P. a fost liberă din serviciu, nu este îndeplinită o condiție esențială pentru comiterea infracțiunii de fals intelectual, respectiv aptitudinea înscrisului falsificat de a produce consecințe juridice.
În cauză, persoana vătămată A. I. P. a reclamat faptul că șeful Biroului de Investigații Criminale din cadrul Secției xx Poliție a întocmit în mod mincinos pontajul pentru luna februarie 2024, menționând că persoana vătămată ar fi absentat în data de 23.02.2024 și astfel aceasta nu a fost remunerată pentru activitatea desfășurată în această dată.
Din verificările efectuate cu ocazia cercetării prealabile, astfel cum s-a stabilit în raportul de cercetare prealabilă nr. 2165193 din 21.08.2024, reiese, în mod indubitabil, că persoana vătămată A. I. P. s-a prezentat la serviciu în data de 23.02.2024, ocazie cu care a efectuat verificări în petiția nr. 5106297/21.02.2024. Așadar, pentru dovedirea împrejurării că, la data de 23.02.2024, persoana vătămată s-a prezentat la serviciu și a desfășurat activități, se apreciază că nu este necesară administrarea altor mijloace de probă, astfel cum persoana vătămată a solicitat în cuprinsul declarației din data de 26.09.2024, împrejurarea mai sus menționată fiind stabilită fără echivoc.
Totodată, din înscrisurile existente la dosar rezultă că, la data de 22.02.2024, persoana vătămată A. I. P. a fost planificată să efectueze serviciul la grupa operativă la 16 ore, în intervalul orar 16:00 – 08:00, în data de 23.02.2024, persoana vătămată fiind liberă din serviciu. Cu toate acestea, în data de 22.02.2024, persoana vătămată a donat sânge într-o instituție de profil, astfel că aceasta nu s-a mai prezentat la serviciu în intervalul orar 16:00 – 08:00, conform planificării, ci a ales să își desfășoare serviciul în data de 23.02.2024, în intervalul orar 08:00 – 16:00. Astfel, în cuprinsul pontajului pentru luna februarie 2024 s-a menționat că persoana vătămată a donat sânge în data de 22.02.2024, iar în data de 23.02.2024 a fost liberă.
În acest sens, în ceea ce privește programul de lucru al organelor de poliție, conform art. 2 alin. 1 și art. 3 alin. 1 din Ordinul M.A.I. nr. 577/2008, durata programului de lucru al polițistului este, de regulă, de 8 ore pe zi și 40 de ore pe săptămână, cu un repaus săptămânal de 2 zile, de regulă sâmbăta și duminica. Programul de lucru se organizează în zilele lucrătoare, în intervalul orar 08:00 – 16:00.
Potrivit art. 10 din Ordinul M.A.I. nr. 577/2008, orele de serviciu prestate de polițist peste durata prevăzută de art. 2 alin. 1 se consideră ore suplimentare și se plătesc sau se compensează cu timp liber corespunzător, conform dispozițiilor legale privind salarizarea polițiștilor, iar conform art. 16, orele efectuate în scopul asigurării serviciului de permanență se compensează prin acordarea de timp liber corespunzător, în zilele imediat următoare, iar când nu este posibil, șeful unității, pe baza unei planificări, acordă zilele de recuperare în următoarele 60 de zile lucrătoare.
Prin urmare, se constată că, întrucât conform planificării serviciilor la grupa operativă din data de 01.02.2024, persoana vătămată fusese planificată pentru data de 22.02.2024 să presteze 16 ore de muncă, efectuând deci ore suplimentare peste durata normală de 8 ore pe zi, aceasta fusese planificată ca fiind liberă din serviciu în ziua imediat următoare, respectiv în data de 23.02.2024. O astfel situație a fost constatată în privința tuturor lucrătorilor de poliție care au efectuat serviciul la grupa operativă în intervalul orar 16:00 – 08:00, din analiza Tabelului nominal nr. 5108817/04.03.2024, reieșind că aceștia figurează ca fiind liberi în ziua când ies din serviciu.
Deși exista această planificare a programului de lucru al persoanei vătămate pentru datele de 22.02.2024 și 23.02.2024, persoana vătămată A. I. P. a donat sânge în data de 22.02.2024, iar în data de 23.02.2024 s-a prezentat la serviciu, desfășurând activități conform programului normal de lucru, mai exact în intervalul orar 08:00 – 16:00.
În ceea ce privește drepturile donatorilor de sânge, prin Hotărârea nr. 1364/2006, la art. 11 lit. b), se stabilește că donatorul de sânge are dreptul să primească, la cerere, pentru fiecare donare efectivă o zi liberă de la locul de muncă, în ziua donării, în cazul donatorilor salariați.
În acest sens, din coroborarea dispozițiilor art. 112 alin. 1 din Codul muncii cu cele ale art. 2 alin. 1 din Ordinul M.A.I. nr. 577/2008, potrivit cărora, pentru lucrătorii de poliție durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi, reiese că, în urma activității de donare de sânge, persoana vătămată beneficia de timp liber aferent celor 8 ore ale programului normal de lucru.
Analizând pontajul pentru luna februarie 2024, se constată că persoana vătămată a realizat un număr total de 144 ore lucrate, aceasta fiind pontată pentru data de 22.02.2024, când a donat sânge, cu un număr total de 16 ore lucrate. Prin urmare, se constată că persoana vătămată a fost pontată cu numărul de ore pe care aceasta fusese planificată inițial, conform planificării nr. 5110578/01.02.2024, să îl realizeze pentru data de 22.02.2024. Cu toate acestea, având în vedere aspectele menționate mai sus, se apreciază că persoana vătămată ar fi trebuit pontată cu un număr de 8 ore pentru data de 22.02.2024, iar pentru data de 23.02.2024, când aceasta s-a prezentat la serviciu și a desfășurat activități, ar fi trebuit pontată cu un alt număr de 8 ore, în final pentru cele două date, rezultând un număr total de 16 ore lucrate în condiții normale.
În ceea ce privește susținerile persoanei vătămate în sensul că în cuprinsul pontajului s-a menționat că ar fi absentat în data de 23.02.2024, facem precizarea că pentru această dată s-a făcut mențiune în cuprinsul pontajului că persoana vătămată este liberă din serviciu, ceea ce echivalează cu faptul că aceasta beneficiază de timp liber corespunzător pentru orele suplimentare prestate ca urmare a efectuării serviciului la grupa operativă, existând o diferență substanțială între absentarea de la serviciu, care presupune lipsa de la program a polițistului atunci când acesta este planificat, și planificarea persoanei ca fiind liberă din serviciu.
Raportat la argumentele menționate mai sus, se reține că există un dubiu serios cu privire la aptitudinea consemnărilor efectuate în cuprinsul înscrisului oficial reprezentat de Tabelul nominal nr. 5108817/04.03.2024 privind prezența cadrelor Secției xx Poliție pe luna februarie 2024, în sensul că în data de 23.02.2024, persoana vătămată A. I. P. a fost liberă din serviciu, de a produce alte consecințe juridice decât cele care s-ar fi produs dacă ar fi fost consemnat faptul că persoana vătămată s-a prezentat la serviciu conform programului normal de 8 ore pe zi.
Pentru a se concluziona în acest sens, se are în vedere faptul că, în concret, persoana vătămată a fost pontată pentru data de 22.02.2024 cu cele 16 ore aferente efectuării serviciului la grupa operativă în intervalul orar 16:00 – 08:00, iar nu cu un număr de 8 ore aferente programului normal de lucru, ore de care persoana vătămată ar fi beneficiat ca timp liber ca urmare a participării la activitatea de donare de sânge.
Or, în situația în care persoana vătămată ar fi fost pontată pentru data de 22.02.2024 cu un număr de 8 ore, iar pentru data de 23.02.2024, când s-a prezentat la serviciu fără a fi planificată, cu un număr de 8 ore, numărul total de ore pentru care persoana vătămată ar fi trebuit să fie pontată era de 16 ore, realizate în condiții normale, ore pentru care persoana vătămată a fost pontată în fapt. Așadar, se reține că la remunerarea persoanei vătămate pentru luna februarie 2024 au fost avute în vedere și numărul de ore realizate de aceasta în data de 23.02.2024, chiar dacă în concret aceste ore au fost considerate ca fiind realizate în data de 22.02.2024.
Mai mult, trebuie precizat că întrucât pontajul a fost întocmit prin raportare la Planificarea Serviciilor la Grupa Operativă a Biroului de Investigații Criminale pentru Februarie 2024, înregistrată sub nr. 5110578/01.02.2024, iar persoana vătămată s-a prezentat la serviciu în data de 23.02.2024, fără a fi planificată și fără a anunța acest lucru, subzistă o îndoială rezonabilă cu privire la forma de vinovăție a intenției cerută de lege, cât timp nu se poate stabili fără dubiu că organul de poliție care a întocmit pontajul pentru luna februarie 2024 a avut reprezentarea faptului că face mențiuni necorespunzătoare adevărului în cuprinsul acestuia.
În aceste condiții se concluzionează că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive de factură obiectivă ale infracțiunii de fals intelectual, lipsind tipicitatea obiectivă a faptei, motiv pentru care se va dispune clasarea cauzei, fiind incident cazul de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale prevăzut la art. 16 alin. 1 lit. b) teza I C.proc.pen., respectiv fapta nu este prevăzută de legea penală.
Față de cele expuse, 1. În temeiul art. 314 alin. 1 lit. a) C.proc.pen și art. 315 alin. 1 lit. b) C.proc.pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b) teza I C.proc.pen.,
DISPUN:
- Clasarea cauzei cu privire la săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, faptă prev. de art 321 alin. 1 C.pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
- În temeiul art. 275 alin. 3 și 5 C.proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
- În temeiul art. 316 alin. 1 C.proc.pen., prezenta ordonanță se comunică persoanei vătămate A. I. P. și numitului B. M. I.
- Cu drept de plângere la prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București, în termen de 20 de zile de la comunicare, în temeiul art. 339 alin. 1 și 4 C.proc.pen.
PROCUROR B. A. M. (semnătură indescifrabilă și ștampilă)
PLANGERE IMPOTRIVA SOLUTIEI
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
PRIM-PROCUROR
București, str. Scaune nr. 1-3, sector 3
Dosar nr. xxxxx/165/P/2024
PLÂNGERE
împotriva Ordonanței de clasare din 18.11.2025
formulată în temeiul art. 339 alin. 1 și 4 C.proc.pen.
Subsemnatul A.I.P., cu domiciliul în xxxx, în calitate de persoană vătămată în dosarul sus-menționat, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedura si postale in Bucuresti, xxxxxxxxxxxxxx
formulez prezenta
PLÂNGERE
împotriva Ordonanței de clasare emisă la data de 18.11.2025 de procuror B.A.M, prin care s-a dispus clasarea cauzei privind săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, faptă prev. de art. 321 alin. 1 C.pen., solicitând:
1. Admiterea plângerii și infirmarea ordonanței atacate;
2. Redeschiderea urmăririi penale și continuarea cercetărilor;
3. Dispunerea începerii urmăririi penale in personam față de numitul B.M.I
MOTIVE
I. SITUAȚIA DE FAPT REȚINUTĂ DE PROCUROR
Prin ordonanța atacată, procurorul a reținut următoarele elemente de fapt, pe care le consider necontestate:
a) La data de 22.02.2024 am donat sânge la un centru de transfuzii și am anunțat ofițerul de serviciu că nu mă voi prezenta la serviciu, beneficiind de o zi liberă conform legii donatorilor de sânge;
b) La data de 23.02.2024 m-am prezentat la program în intervalul 08:00-16:00 și am desfășurat activități specifice, respectiv soluționarea unei petiții;
c) În pontajul pentru luna februarie 2024, șeful Biroului de Investigații Criminale, dl. B.M.I, a menționat că subsemnatul ar fi “liber din serviciu” la data de 23.02.2024;
d) Ca urmare a acestei mențiuni, nu am fost remunerat pentru activitatea desfășurată în data de 23.02.2024.
Aceste fapte rezultă din probele administrate și sunt recunoscute expres de procuror în cuprinsul ordonanței (pag. 3-4).
II. CRITICA ORDONANȚEI DE CLASARE
A. Contradicție internă în motivarea ordonanței
Ordonanța atacată conține o contradicție fundamentală care o face nelegală și netemeinică. Astfel:
Pe de o parte, procurorul reține că “persoana vătămată A.I.P s-a prezentat la serviciu în data de 23.02.2024” (pag. 3, raportul de cercetare prealabilă nr. 2165193/21.08.2024).
Pe de altă parte, în pontajul oficial, subsemnatul figuram ca “liber din serviciu” pentru aceeași dată.
Această situație reprezintă, prin definiție, o atestare a unor fapte necorespunzătoare adevărului într-un înscris oficial, cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcționar public în exercitarea atribuțiilor de serviciu – adică exact conținutul constitutiv al infracțiunii de fals intelectual prev. de art. 321 alin. 1 C.pen.
B. Eroarea privind aptitudinea de a produce consecințe juridice
Procurorul susține că înscrisul falsificat nu ar fi apt să producă consecințe juridice. Această concluzie este contrazisă chiar de propriile constatări ale procurorului, care menționează expres că subsemnatul “nu a fost remunerat pentru activitatea desfășurată” în data de 23.02.2024.
Neremunerarea pentru munca prestată constituie o consecință juridică directă și concretă a mențiunii false din pontaj.
De altfel, doctrina este clară în această privință. Conform Mihail Udroiu (Fișe de Drept Penal, Ediția 4, Fișa nr. 80, pag. 509):
“În cazul falsului intelectual, legea nu mai prevede drept cerință esențială aptitudinea înscrisului de a produce efecte juridice, aceasta fiind prezumată ope legis în condițiile în care actul este emis de funcționarul public competent.”
Prin urmare, argumentul procurorului privind pretinsa lipsă a aptitudinii de a produce consecințe juridice este nu doar contrazis de fapte, ci și inadmisibil din punct de vedere doctrinar – această cerință nici nu mai este prevăzută de lege pentru falsul intelectual.
C. Eroarea privind forma de vinovăție
Procurorul afirmă că “nu se poate stabili fără dubiu” că făptuitorul a avut reprezentarea caracterului nereal al mențiunilor. Această concluzie este eronată din următoarele considerente:
1) Conform art. 16 alin. 3 lit. b) C.pen., intenția indirectă (eventuală) există când făptuitorul prevede rezultatul faptei sale și, deși nu-l urmărește, acceptă posibilitatea producerii lui. În speță, șeful BIC cunoștea că m-am prezentat la serviciu (fapt probat) și totuși a trecut în pontaj că eram “liber din serviciu”. Această acțiune conștientă constituie cel puțin intenție indirectă.
2) Standardul “dincolo de orice dubiu rezonabil” se aplică la condamnare (art. 396 alin. 2 C.proc.pen.), nu la trimiterea în judecată sau continuarea urmăririi penale. Pentru aceste din urmă acte procesuale sunt suficiente indicii temeinice că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de suspect.
3) Procurorul confundă latura obiectivă cu latura subiectivă a infracțiunii, folosind concluzia privind pretinsa imposibilitate de stabilire a intenției pentru a nega existența elementelor constitutive de factură obiectivă, care sunt distincte.
4) Conform doctrinei (M. Udroiu, op.cit., pag. 509 și 513), falsul intelectual este o infracțiune intenționată și “nu interesează scopul sau mobilul faptei”. Cerința intenției este pe deplin îndeplinită când făptuitorul acționează cu bună știință, inserând în înscrisul oficial date care nu corespund realității.
D. Inadmisibilitatea argumentului privind “lipsa planificării”
Procurorul încearcă să justifice mențiunea falsă prin faptul că m-am prezentat la serviciu fără a fi planificat. Acest argument este inadmisibil din următoarele motive:
a) Pontajul trebuie să reflecte realitatea, nu planificarea. Dacă un polițist se prezintă efectiv la serviciu și prestează muncă, pontajul trebuie să consemneze acest fapt, indiferent de planificarea inițială.
b) Șeful BIC avea obligația legală de a întocmi pontajul în mod corect, reflectând situația reală a prezenței la serviciu.
c) Argumentul procurorului legitimează practic falsificarea documentelor oficiale ori de câte ori există o diferență între planificare și realitate, ceea ce este inacceptabil din punct de vedere juridic.
III. ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE INFRACȚIUNII SUNT ÎNTRUNITE
Conform art. 321 alin. 1 C.pen., falsul intelectual constă în “falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcționar public aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu știință de a insera unele date sau împrejurări.”
Elementele constitutive sunt întrunite:
1. Înscris oficial: Tabelul nominal nr. 5108817/04.03.2024 privind prezența cadrelor Secției XX Poliție pe luna februarie 2024 este un înscris oficial, întocmit de un funcționar public în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
2. Funcționar public în exercițiul atribuțiilor: Numitul B.M.I., în calitate de șef al Biroului de Investigații Criminale, avea atribuția de serviciu de a întocmi pontajul.
3. Atestarea unor fapte necorespunzătoare adevărului: În pontaj s-a menționat că subsemnatul eram “liber din serviciu” la data de 23.02.2024, deși în realitate m-am prezentat și am lucrat în intervalul 08:00-16:00.
4. Urmarea imediată: Conform doctrinei (M. Udroiu, op.cit., pag. 509), urmarea imediată constă în “starea de pericol pentru relațiile sociale referitoare la încrederea publică de care se bucură înscrisurile oficiale” și “nu este necesar ca înscrisul falsificat să fi produs efectiv consecințe juridice”. În speță, consecința concretă a existat totuși: nu am fost remunerat pentru munca prestată.
5. Vinovăția: Cel puțin intenție indirectă – făptuitorul cunoștea realitatea (prezența mea la serviciu) și a atestat conștient contrariul. Conform ÎCCJ, secția penală, decizia nr. 90/2015 (citată în M. Udroiu, op.cit., pag. 512): “Incriminând falsul intelectual, legiuitorul nu a prevăzut cerința ca falsificarea înscrisului oficial să fie de natură a produce consecințe juridice. (…) din moment ce înscrisul, din punctul de vedere al condițiilor de formă și al competenței celui care l-a emis, este un înscris valabil, iar conținutul său nu corespunde realității.”
IV. TEMEIUL LEGAL
În temeiul art. 339 alin. 1 și 4 C.proc.pen., persoana vătămată poate face plângere împotriva ordonanțelor procurorului la prim-procurorul parchetului, în termen de 20 de zile de la comunicare.
SOLICIT
Față de cele expuse, solicit:
1. Admiterea prezentei plângeri;
2. Infirmarea Ordonanței de clasare din 18.11.2025 emisă în dosarul nr. 7183/165/P/2024;
3. Redeschiderea urmăririi penale;
4. Dispunerea continuării cercetărilor și punerea în mișcare a acțiunii penale față de numitul B.M.I pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prev. de art. 321 alin. 1 C.pen.
Data: _____________
Persoană vătămată,
A.I.P.
_______________________
(semnătura)
