Autor: Vasile Raven
La 14 iunie 2022, CEDO a condamnat România pentru restricționarea nejustificată a dreptului la libera exprimare al fostului prim-ministru Victor Ponta în contextul unei postări pe Facebook despre un fost ministru, stabilind că mesajul constituia o „contribuție la dezbaterea de interes general cu referire la corupția clasei politice”.
Contextul cauzei
În februarie 2016, Victor Ponta, pe atunci deputat și fost prim-ministru (2012-2015), a publicat pe Facebook un mesaj referitor la convocarea la DNA a lui L.I., fost ministru delegat pentru Mediul de Afaceri în guvernul său. În postare, Ponta susținea că primise informări de la „instituții specializate ale statului” despre o tentativă de corupție din partea lui L.I., care solicita avantaje personale de la investitor american în schimbul sprijinului pentru un proiect în România.
Procesul din România
L.I. l-a dat în judecată pe Ponta pentru calomnie, solicitând 100.000 lei despăgubiri. Instanțele românești au dat câștig de cauză petentului:
- Judecătoria Sector 2 București l-a condamnat pe Ponta la plata a 20.000 lei
- Tribunalul București a redus suma la 10.000 lei (aproximativ 2.200 euro), considerând că afirmațiile erau lipsite de bază factuală și aveau „caracter general” de natură să acrediteze ideea săvârșirii unor fapte penale
Decizia CEDO din 14 iunie 2022 și jurisprudența relevantă
Curtea de la Strasbourg a găsit o încălcare a articolului 10 (libertatea de exprimare) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în hotărârea pronunțată la 14 iunie 2022 în cauza Ponta împotriva României (cererea nr. 44652/18), pe următoarele motive principale:
1. Contribuția la dezbaterea de interes general despre corupția clasei politice
CEDO a stabilit că mesajul lui Ponta constituia o contribuție la dezbaterea de interes general cu referire la corupția clasei politice, citând cauza Nadtoka împotriva Rusiei (2016). Curtea a subliniat că:
- Afirmațiile se refereau la corupția în clasa politică românească – subiect de interes public major
- Ambele persoane erau figuri publice (fost prim-ministru și fost ministru)
- Mesajul era formulat în contextul convocării lui L.I. la DNA
- Problema corupției constituie un aspect sensibil al vieții publice și politice româneşti
2. Protecția discursului politic în contextul dezbaterii anti-corupție
Curtea a aplicat principiile stabilite în jurisprudența sa constantă privind protecția extinsă a discursului politic:
- Sunday Times împotriva Regatului Unit (1979) – marja de apreciere restrânsă pentru discursul politic
- Roland Dumas împotriva Franței (2010) și Baka împotriva Ungariei (2016) – nivel ridicat de protecție pentru afirmațiile legate de subiecte de interes general
- Handyside împotriva Regatului Unit (1976) – principiile fundamentale ale necesității ingerinței
CEDO a subliniat că „articolul 10 § 2 din Convenție nu lasă loc pentru restrângeri privind libertatea de exprimare în domeniul discursului politic sau al problemelor de interes general”.
3. Echilibrul dintre drepturile concurente în contextul dezbaterii despre corupție
CEDO a aplicat criteriile dezvoltate în:
- Von Hannover împotriva Germaniei (nr. 2) (2012)
- Axel Springer AG împotriva Germaniei (2012)
- Satakunnan Markkinapörssi Oy împotriva Finlandei (2017)
Pentru punerea în balanță a dreptului la reputație (art. 8) cu libertatea de exprimare (art. 10), stabilind că în cazul dezbaterilor despre corupția clasei politice, balanța trebuie să înclină spre protecția libertății de exprimare.
4. Criticile CEDO privind lipsa punerii în balanță a drepturilor
CEDO a criticat instanțele românești pentru că:
- Nu au transpus afirmațiile incriminate în contextul general al cauzei pentru a evalua intenția reclamantului
- Nu au ținut seama de dreptul reclamantului la libertatea de exprimare „în contextul mai extins al unei dezbateri între doi oameni politici care urmărea o problemă de interes general”
- Nu au stabilit în mod convingător existența unei nevoi sociale imperioase de a așeza protecția drepturilor lui L.I. mai presus de dreptul la libertatea de exprimare
- Au aplicat standarde prea stricte pentru un discurs despre corupția politică
5. Procedură defectuoasă și dreptul la apărare
Curtea a invocat Jerusalem împotriva Austriei (2001), Flux împotriva Moldovei (2007) și Ibragim Ibragimov împotriva Rusiei (2018) pentru a critica faptul că:
- Instanțele au refuzat să-l audieze pe L.I. ca martor, „în ciuda cererilor repetate ale reclamantului”
- „Au privat reclamantul de ocazia de a propune și de a solicita audierea martorilor pentru a-și justifica buna credință”
- S-a cerut dovada adevărului afirmațiilor fără mijloace adecvate de probă
Jurisprudența CEDO privind personalitățile publice și corupția politică
Decizia se înscrie în linia jurisprudenței CEDO care stabilește că:
- Bergens Tidende împotriva Norvegiei (2000) – protecția reputației profesionale nu primează asupra interesului de a oferi informații despre aspecte de interes public
- Feldek împotriva Slovaciei (2001) – necesitatea conexiunii între judecăți de valoare și faptele care le susțin
- Morice împotriva Franței (2015) – distincția între declarații de fapt și judecăți de valoare
- Barata Monteiro da Costa Nogueira împotriva Portugaliei (2011) – obligația de a acționa cu bună-credință în furnizarea de informații despre aspecte de interes general
Precedente românești la CEDO
Această hotărâre se alătură altor decizii importante împotriva României:
- Petrina împotriva României (2008) – citată de guvernul român în apărare
- Tőkés împotriva României (2021) – menționată de CEDO ca precedent similar pentru „aspecte de interes general”
- Skudayeva împotriva Rusiei (2019) – principii similare de echilibrare
Reparațiile acordate
Curtea a dispus:
- 2.200 euro pentru prejudiciul material (echivalentul sumei plătite în România)
- Constatarea încălcării constituie reparație suficientă pentru prejudiciul moral
- România trebuie să plătească suma în termen de 3 luni, cu dobândă în caz de întârziere
Opinia separată – nuanțări asupra dezbaterii anti-corupție
Judecătorii Grozev și Harutyunyan au emis o opinie concordantă în care subliniază importanța precizării exacte a alegațiilor contestate în cazul dezbaterilor despre corupția politică. Ei consideră că instanțele naționale ar fi trebuit să ceară petentului „să precizeze elementele de fapt pe care le contesta”, pentru a permite o prezentare mai țintită a probelor, având în vedere natura sensibilă și adesea confidențială a informațiilor legate de corupția politică.
Principii stabilite pentru dezbaterea despre corupția clasei politice
CEDO a stabilit următoarele principii importante:
Protecție sporită pentru discursul anti-corupție:
- Dezbaterile despre corupția clasei politice beneficiază de „un nivel ridicat de protecție a libertății de exprimare”
- Marja de apreciere a autorităților este „în mod deosebit restrânsă”
Standarde pentru personalitățile publice:
- Figurile politice „trebuie să se aștepte ca acțiunile sale să fie în centrul dezbaterii publice”
- „Nu se putea deroba cerând despăgubiri în fața instanței” când sunt vizate de critici legate de funcțiile publice
Contextul democratic:
- „Protecția reputației profesionale nu primează în mod necesar asupra interesului de a prezerva libertatea de a oferi informații privind aspecte de interes public legitim”
Semnificația deciziei din iunie 2022
Hotărârea pronunțată la 14 iunie 2022 constituie un precedent crucial pentru:
- Protecția dezbaterii democratice despre corupția politică în România și alte state membre
- Echilibrul dintre dreptul la reputație și libertatea de exprimare în contextul luptei anti-corupție
- Standardele procedurale în cauzele de calomnie care implică dezbateri despre corupția personalităților publice
- Obligația instanțelor naționale de a recunoaște importanța dezbaterii publice despre corupția clasei politice
Cauza Ponta împotriva României (cererea nr. 44652/18), decisă la 14 iunie 2022, reprezintă astfel o contribuție fundamentală la corpus-ul jurisprudențial CEDO privind protecția discursului democratic despre corupția politică și confirmă că dezbaterea publică despre integritatea clasei politice constituie un pilon esențial al societății democratice, beneficiind de protecție juridică extinsă chiar și atunci când este formulată în termeni critici sau polemici.
Vasile Raven
Pentru mai multe analize juridice și știri de ultimă oră, urmăriți canalul de Telegram: INFOBOT Politiști și Pensii militare – România
