DESEMNAREA ÎN FUNCȚII DE CONDUCERE LA MAI – METODĂ DE FRAUDARE A LEGII, DAR ȘI CAZ DE INCOMPATIBILITATE CARE ATRAGE DESTITUIREA DISCIPLINARĂ
I. PROBLEMA JURIDICĂ
În practica administrativă din sistemul Ministerului Afacerilor Interne se utilizează termenul “desemnare” pentru stabilirea temporară în sarcina unui polițist care ramane pe funcția de execuție ( si este platit pentru aceasta functie) a unor atribuții specifice unei funcții de conducere. Sau, in cazul unui functionar de conducere, acesta ramane pe functie ( si este platit pentru aceasta functie) dar este desemnat sa exercite atributiile unei functii de conducere superioare.
Această practică ridică probleme grave de legalitate și compatibilitate cu cadrul normativ în vigoare, inclusiv de incompatibilitate legala, aflata in competenta de investigare a ANI!
II. PRINCIPIUL IERARHIEI NORMELOR ȘI FRAUDAREA LEGII
A. Inventarea conceptului prin act normativ inferior
Conform principiului fundamental al ierarhiei normelor juridice, ordinele de ministru nu pot constitui acte de reglementare primară și, prin urmare, nu pot crea concepte juridice noi. Retinand acest principiu fundamental, “Desemnarea” inventată prin art 33 din OMAI 105/2013 nu poate fi recunoscută ca o instituție juridică autonomă, ci trebuie interpretată exclusiv prin prisma acelor forme de modificare temporară a raporturilor de serviciu recunoscute si enumerate de Legea superioara nr. 360/2002.
B. Scopul fraudulos al “desemnării”
În mod abuziv, cei care au inventat “desemnarea”, prin OMAI 105/2013, au început să folosească conceptul ca unul independent de cele preexistente în legea superioară ( lege 360/2002) și într-un scop vadit de fraudare a prevederilor legii, pentru a stabili o a doua formă de “împuternicire”, nerestricționată de condiția limitativă si deranjantă de 2 x 6 luni.
Această practică constituie o încălcare flagrantă a principiului legalității stabilit prin Legea 360/2002 și generează, surprinzator, cazuri de incompatibilitate pe banda rulanta care trebuiesc cercetate de ANI și sancționate de MAI cu destituirea disciplinară din Poliție.
III. REINTERPRETAREA PRIN LEGEA 360/2002
A. Formele legale de modificare temporară
Din analiza Legii nr. 360/2002 rezultă că formele recunoscute de modificare temporară a atribuțiilor de serviciu sunt:
- Delegarea (art. 27⁶-27⁷)
- Detașarea (art. 27⁸-27¹¹)
- Împuternicirea (art. 27¹⁵-27¹⁷)
B. Natura juridică a “desemnării”
“Desemnarea” practicata de MAI, prin prisma acestor forme legale reprezintă, în fapt, o variantă imperfectă de delegare în accepțiunea art. 27⁶ din Legea 360/2002.
De ce imperfecta? Toate formele – Imputernicire, delegare, detasare- recunoscute de legea primara ( legea 360/2002) impun obligatoriu, numirea temporara pe o alta functie, urmata de exercitarea atributiilor functiei ocupate temporar. Are logica? Are logica!
Desemnarea insă, așa cum este imaginata si practicată vicios in MAI (probabil conceptul fraudulos a fost imaginat si livrat de DGMRU), presupune ramanerea pe functia originala si exercitarea atributiilor unei alte functii (de conducere), in timp ce functionarul este platit pentru functia originala.
(In practica, recompensa oferită, de regulă, celor care acceptă sa fie “desemnati” este acordarea unei majorari de excelenta de 50%, ceea ce inseamna o deturnare a majorarii de excelenta de la conditiile legale de acordare.)
AICI TREBUIE SA FAC O PRECIZARE IMPORTANTĂ!
Art 33 din OMAI 105/2013 nu contine termenul ” desemnare”! Deci interpretii MAI au posibilitatea, de fiecare data cand se intersecteaza cu art 33, sa il interpreteze sistemic si sa il aplice in acord cu legea superioara legea 360/2002, apeland la una din formele de modificare temporara prestabilite si numite de legea 360/2002. Insa cei implicati refuza sa faca asta, alegând cu rea credinta să practice un concept nou (o noua variantă de imputernicire, nelegală), in scop fraudulos si contrar legii, intrand, clar fara sa realizeze, pe teritoriul incompatibilitatii care atrage destituirea din functie!
Ca dovada, va pun mai jos art 33 din ordin, integral:
Art. 33. –
“(1) Controlul asupra respectării prevederilor regulamentelor de organizare şi funcţionare, regulamentelor de ordine interioară, actelor normative în vigoare privind organizarea structurală, disciplinei de stat, precum şi asupra legalităţii şi eficienţei modificărilor organizatorice efectuate sau propuse de către unităţi se face de Direcţia generală management resurse umane şi de celelalte structuri cu atribuţii de control.
(2) În sensul prezentului articol, disciplina de stat presupune ca fiecare funcţionar public, funcţionar public cu statut special, cadru militar în activitate, personal contractual sau gradat şi soldat profesionist să îşi desfăşoare activitatea în unitatea organizatorică şi pe postul în care este încadrat şi salarizat, potrivit prevederilor statului de organizare, cu respectarea prevederilor din fişele posturilor.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în situaţii temeinic justificate, şeful/comandantul unităţii poate menţiona în dispoziţia/ordinul de zi pe unitate personalul care urmează să îşi desfăşoare activitatea în altă formaţiune/compartiment decât cea/cel în care este încadrat, precum şi activitatea şi perioada pentru care s-a dispus modificarea locului de muncă, în condiţiile legii.
(4) Structurile cu atribuţii de control care constată încălcări ale prevederilor prezentului ordin sunt obligate să sesizeze această situaţie Direcţiei generale management resurse umane, care dispune măsuri potrivit competenţelor.”
Ati vazut pe undeva, ” desemnare” ?
IV. INCOMPATIBILITATEA FUNCȚIONALĂ – ÎNCĂLCAREA LEGII 161/2003
A. Cadrul legal al incompatibilităților
Conform art. 94 alin. (1) din Legea nr. 161/2003:
“Calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii publice sau calităţi decât cea în care a fost numit”
B. Situația juridică a “desemnării”
Conform interpretării MAI, “desemnarea” nu presupune numirea pe funcție ci doar preluarea de atribuții specifice unei alte funcții. Aceasta înseamnă că funcționarul:
- Rămâne pe funcția sa (în casuta postului)
- Va fi plătit pentru această funcție originală
- Primește și exercită atribuțiile unei alte funcții de conducere
C. Incompatibilitatea flagrantă
Această situație constituie o încălcare clară a art. 94 alin. (1) din Legea 161/2003, întrucât:
- Funcția în care a fost numit: execuție sau conducere
- Funcția pe care o exercită: superioara de conducere
- Rezultatul: exercitarea unei alte funcții publice decât cea în care a fost numit, caz de incompatibilitate!
D. Distincția crucială față de formele legale
Formele legale de modificare temporară (împuternicire, delegare, mutare) toate implică numirea temporară într-o altă funcție, evitând astfel incompatibilitatea. “Desemnarea” creează deliberat această situație ilegală prin menținerea funcționarului pe postul original în timp ce îi sunt atribuite sarcinile unei alte funcții.
E. Consecințele juridice
Situația de incompatibilitate atrage, conform legii, destituirea din funcția de poliție, punând în pericol cariera tuturor polițiștilor “desemnați” prin această modalitate frauduloasă.
Potrivit art 10 alin 4 din Legea 360/2002: (4) Dacă în perioada desfășurării activității de polițist sau a studiilor în instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne intervine vreuna dintre situațiile prevăzute la art. 45 alin. (1), se ia măsura destituirii celui în cauză sau a exmatriculării, după caz. În situațiile în care elevul, studentul sau polițistul se află în curs de cercetare penală ori de judecată, măsura exmatriculării, respectiv cea a destituirii, se ia după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare a instanței de judecată.
Potrivit Art. 45. –
(1) Poliţistului îi este interzis:
i) să încalce regimul juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor, stabilit potrivit Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.
V. POZIȚIA MAI
Conform unui răspuns MAI din 2022, “mecanismul desemnării se dispune prin exercitarea atribuțiilor unor funcții” în aplicarea art. 33 alin. (3) din Ordinul 105/2013, distingându-se de împuternicirea pe funcții de conducere. Această poziție confirmă tocmai incompatibilitatea descrisă mai sus!
VI. CONCLUZIE
“Desemnarea” constituie:
- O fraudă a legii – inventată pentru ocolirea restricțiilor legale
- O încălcare a principiului legalității – creează situații juridice neprevăzute de lege
- O sursă de incompatibilitate funcțională – pune polițiștii în situația de a exercita alte funcții decât cele pentru care au fost numiți
- Un risc de destituire – pentru toți polițiștii supuși acestei practici ilegale
Orice interpretare care susține legalitatea “desemnării” în forma sa practicata de MAI violeaza principiul legalității, ierarhia normelor juridice și prevederile exprese ale Legii 161/2003 privind incompatibilitățile în funcția publică.
Ce cazuri cunoastem ? O multime! Dau doua exemple: cazul lui Valentin Minoiu, desemnat la conducerea DGMRU; cazul lui Lefterache, desemnat la conducerea Corpului de control al MAI; cazul lui Grecu Alexandru, fost desemnat la conducerea DMRU ( mutat de doua luni la CNP).
Emil Păscuț -SPR DIAMANTUL
PS: Eu cred ca va incepe in curand, o perioada de munca intensa pentru ANI, pe baza sesizarilor care vor urma fără doar și poate! Si cred că noi, la sindicat, incepem cu Minoiu, Lefterache si Grecu Alexandru!
