Încă de la începutul anului 2025, Sindicatul Poliţiştilor din România DIAMANTUL a demarat o corespondenţă comună cu Ministerul Afacerilor Interne, Direcţia Generală de Protecţie Internă, Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, pe subiectul legalităţii grupurilor “profesionale” de Whatsapp, constituite prin înrolarea numerelor de telefon personale ale lucrătorilor.
Ministerul Afacerilor Interne, în total dispreţ faţă de dialogul social, a redirecţionat petiţia sindicatului către I.G.P.R. în timp ce Direcţia Generală de Protecţie Internă ne confirmă faptul că, “diseminarea unor informaţii secrete de stat/secrete de serviciu prin intermediul unor terminale mobile aflate în proprietate personală reprezintă o încălcare a reglementărilor de securitate şi care, în anumite condiţii, se poate transpune în elementele constitutive ale unor infracţiuni prevăzute de Codul penal.”
Mai mult, D.G.P.I. atestă faptul că, “există un sistem de măsuri instituit prin ordine interne ale M.A.I. aplicabile atât informaţiilor clasificate, cât şi celor neclasificate, dar nedestinate publicităţii menit să asigure protejarea obiectivelor de securitate ale informaţiilor, respectiv confidenţialitatea, integritatea şi disponibilitatea.”
Urmare a solicitărilor organizaţiei sindicale, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră emite Dispoziţia nr. 1032 din 21.02.2025, prin care interzice în mod explicit şi obligatoriu utilizarea aplicațiilor de mesagerie instantanee pentru transmiterea informațiilor de serviciu.
Având o poziţie diametral opusă, Inspectoratul General al Poliţiei Române, prin vocea Direcţiei Control Intern, ne-a comunicat faptul că, “referitor la transmiterea informaţiilor neclasificate, considerăm că este necesar ca această comunicare să fie asumată cu respectarea confidenţialităţii impusă de lege fără a fi necesară acreditarea de securitate a reţelei de comunicare. Respectarea confidenţialităţii se realizează doar prin diseminarea informaţiilor în mod controlat, atunci când destinatarul este cunoscut şi are necesitatea, stabilită legal, de a cunoaşte, prelucra şi valorifica datele neclasificate ce îi sunt adresate.” . Cu alte cuvinte, I.G.P.R. afirmă că sunt legale aceste grupuri de Whatsapp, ba chiar necesare, dar responsabilitatea protejării informaţiilor nedestinate publicităţii revine fiecărui membru al grupului.
Într-adevăr, în cazul comunicării unor date care nu sunt destinate publicităţii nu există obligaţia legală de a se asigura acreditarea de securitate a canalului de comunicare, însă asta nu presupune că acest tip de date nu sunt protejate, legal, inclusiv prin respectarea principiului nevoii de a cunoaşte şi doar pentru perioada şi în scopul necesar îndeplinirii atribuţiunilor de serviciu!!! Or, în grupurile de Whatsapp constituite la nivelul unităţilor/subunităţilor de poliţie sunt înrolaţi lucrători din cadrul tuturor structurilor, fiind evident că nu toţi îndeplinesc prinicipiul nevoii de a cunoaşte a unor informaţii specifice unei singure structuri anume.
Astfel, exemplificăm postarea unor date cu caracter personal privind conducători auto sancţionaţi, date ce nu fac obiectul atribuţiunilor de serviciu ale structurii de investigaţii criminale, aceştia din urmă neavând calitatea de poliţişti rutieri sau postarea unor date / fotografii de la CFL sau alte măsuri procesuale, ce fac obiectul obligaţiilor de serviciu doar a lucrătorilor ce instrumentează respectiva cauză penală şi nu a altor lucrători.
Mai mult, principiul nevoii de a cunoaşte este realizat doar de lucrătorii aflaţi în timpul programului, deoarece, potrivit art. 1 din Ordinul M.A.I. nr. 577/2008, doar aceasta este perioada în care poliţistul îşi desfăşoară activitatea şi îndeplineşte sarcinile şi atribuţiile de serviciu potrivit prevederilor fişei postului !
Per a contrario, poliţiştii aflaţi în timpul liber / refacerea capacităţii de muncă / concedii nu îndeplinesc principiul nevoii de a cunoaşte a acestor date nedestinate publicităţii deoarece nu se află în timpul executării sarcinilor şi atribuţiilor de serviciu, dar cu toate acestea lucrătorii iau la cunoştinţă despre informaţiile prelucrate pe grupurile de Whatsapp !
Astfel, este evident că necesitatea infomării continue la nivelul tuturor structurilor Poliţiei Române poate fi realizată prin organizarea şi folosirea unor grupuri de WhatsApp(alte aplicaţii similare) în scopul comunicării unor informaţii nedestinate publicităţii(nepublice/confidenţiale) însă doar cu respectarea condiţiei ca aceste grupuri să fie constituite din conturi asociate unor numere de telefon ale instituţiei, folosite în terminale de serviciu, astfel încât să fie accesibile lucrătorilor doar pe perioada programului de lucru.
Pe lângă încălcarea a pricipiului nevoii de a cunoaşte, prin aceste grupuri de Whatsapp se încalcă dreptul angajaţilor la deconectare care a fost introdus în cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru drepturile lucrătorilor ca parte a unui efort mai larg de protejare a echilibrului între viața profesională și viața personală a angajaților.
Directiva 2019/1152 privind condițiile de muncă transparente și previzibile include recomandări referitoare la dreptul la deconectare, în contextul protecției lucrătorilor, fiind recomandat ca angajatorii să stabilească măsuri pentru protejarea angajaților de la suprasolicitare, în special prin limitarea așteptărilor ca aceștia să fie disponibili în afara orelor de lucru. Astfel, sunt excluse responsabilități profesionale în afara orelor de lucru, astfel că nici polițiștii nu ar trebui să fie obligați să fie disponibili pentru activități de serviciu în afara orelor de program, cu excepția situațiilor de urgență care impun desfăşurarea unor ore suplimentare(recunoscute ca timp de lucru), și nici să participe la grupuri de comunicare internă (precum WhatsApp) atunci când nu se află în serviciu.
Mai mult, potrivit GDPR, operatorul trebuie să aplice principiile protecției datelor de la început (privacy by design) și să asigure protecția datelor în mod implicit (privacy by default). Aceasta înseamnă că măsurile de protecție trebuie să fie integrate în procesele și sistemele care implică prelucrarea datelor cu caracter personal.
Orice altă prelucrare a unor date cu caracter personal, cu excepţia celei în scopul pentru care au fost colectate iniţial de operator, inclusiv postarea pe grupurile de Whatsapp, constituie încălcare a principiului scopului legitim, prevăzut de art. 5 din GDPR, potrivit căruia datele cu caracter personal trebuie prelucrate doar pentru scopuri specifice, explicite și legitime, iar operatorul nu trebuie să le utilizeze într-un mod incompatibil cu aceste scopuri.
Cu toate că, prelucrările datelor cu caracter personal, în scopuri secundare compatibile cu scopul iniţial sunt permise, trebuie să constataţi că scopul executării unei obligaţii legale prevăzut de art. 6(1)(c) din GDPR (aşa cum este cazul unei persoane legitimate, sancţionate contravenţional sau implicată în proceduri procesuale) nu este mereu compatibil cu scopul realizării interesului legitim al operatorului prevăzut de art. 6(1)(f) din GDPR(aşa cum se invocă necesitatea de comunicare a instituţiei – operator de date cu caracter personal). Incompatibilitatea între scopul iniţial al colectării datelor şi scopul secundar în care datele sunt prelucrate presupune că operatorul trebuie să obțină un nou consimțământ explicit din partea persoanei vizate, iar lipsa acestui acord expres reprezintă o încălcare a GDPR.
Pentru a combate toată această argumentaţie a organizaţiei sindicale, potrivit răspunsului ataşat, Direcţia de Control Intern din cadrul I.G.P.R. revine şi arată că, „în evidenţele unităţii nu au fost identificate reglementări care să vizeze platforme de mesagerie specifice, respectiv care să impună condiţionări privind modul de înrolare şi utilizare a conturilor personale.” fapt ce atestă că nu există obligativitate legală impusă lucrătorilor de a fi înrolaţi în aceste grupuri profesionale cu conturile personale !
Iar pentru a pune cireaşa în tort, sau mai bine spus, bomboana pe colivă, pornind de la infamul articol 44 din Statutul poliţistului privind caracterul permanent şi obligatoriu al serviciului poliţienesc, Direcţia de Control Intern din cadrul I.G.P.R. face o interpretare a legii, concluzionând că „poliţistului îi revine obligaţia de a efectua activităţi specifice statutului deţinut, motivate de situaţii temeinic justificate, şi în afara programului de lucru, cu compensarea timpului lucrat, sens în care se apreciază că, indiferent de modalitatea de organizare a timpului liber, acesta trebuie să fie apt să răspundă provocărilor profesionale impuse profesiei, potrivit reglementărilor legale în vigoare.”.
Or, ceea ce interpreţii normei au omis dolosiv este faptul că „activităţile specifice statutului deţinut se realizează de către poliţiştii aflaţi în afara programului”, prin revenire în serviciu (efectuarea de ore suplimentare), în baza a unei dispoziţii asumate de şefii ierahici şi NU pe grupul de Whatsapp, din sufrageria locuinţei personale.
Potrivit interpretării Direcţiei de Control Intern din cadrul I.G.P.R., poliţiştii trebuie să fie pontaţi ori de câte ori accesează sau relaaţionează pe grupului profesional de Whatsapp, ceea ce presupune că mai toată ţara este în abatere şi nimeni nu a înţeles cum este cu grupurile astea decât ei…
Poziţia cele două structuri ale Poliţiei ce au luat măsuri diametral opuse, demonstrează lipsa de reglementare a comunicării datelor nedestinate publicităţii, prin grupurile “profesionale” de Whatspp.
Având în vedere atacurile cibernetice recente asupra reţelei ce au relevat grave vulnerabilităţi(conturi clonate, tentative de fraudă etc), atragem atenţia că, potrivit D.C.I., fiecare dintre poliţiştii înscrişi în asemenea grupuri sunt responsabili de integritatea datelor nepublice postate, sens în care recomandăm tuturor membrilor retragerea din aceste grupuri “profesionale” !
Argumentul pe care l-am lasat la urma pentru ca este poate cel mai important, este principiul legalitatii activitatii serviciului public de politie. In dreptul public, conduita functionarului public ( inclusiv politisti) trebuie sa fie doar una de punere in executare a legii. Cu altfel cuvinte, legală este doar acea conduită care se intemeiează precis si complet ( in interiorul limitelor) pe o normă concretă. Acolo unde nu este normă să sprijine o anumita conduită a politistului, conduita lui este in afara legii. In cazul Whatsapp, fară normă juridică care să autorizeze comunicarile profesionale prin intermediul acestei aplicatii, apreciem că o astfel de conduita este ilegala.
Cu stimă,
Prim-vicepreşedintele Sindicatului Poliţiştilor din România DIAMANTUL
ANDREI Marius
