Cele două cercetări disciplinare desfășurate – la IPJ Neamț și la IGPR – împotriva lui Josanu Vitalie, președintele Sindicatului Diamantul, pentru fapte săvârșite în exercitarea calității de lider sindical, mi-au dat prilejul să observ abateri grave de la lege, săvârșite în cele două cercetări disciplinare și care sunt și mai grave întrucât sunt simptome ale unei practici defectuoase generalizate la nivelul Ministerului Afacerilor Interne.
Așa că, pentru a va face un bine general, indiferent ca sunteti sau nu membri ai sindicatului, la fel cum am făcut în trecut cu Excepția de neconstituționalitate admisă prin decizia CCR nr. 392/2014 privind pe Emil Dincă Florin, la fel cum am făcut și cu explicațiile publice privind “excelența” si multe altele, o să vă ofer mai jos, cateva observații importante privind procedura defectuoasă a acțiunii disciplinare, care vă pot fi utile tuturor celor interesați, dacă înțelegeți ce vă ofer și dacă le valorificați cu înțelepciune.
Va ofer ajutorul asta nu ca sa va ajut sa scapati de fapte ilegale, ci pentru ca ma consider un servant al dreptului si sunt adeptul unei proceduri corecte care sa respecte regulile dreptului!
Deci,
Mai jos voi detalia trei aspecte esențiale ale procedurii disciplinare aplicabile polițiștilor, care nu sunt respectate in practica, de catre funcționarii implicați în procedura disciplinară și care pot conduce la anularea sancțiunii disciplinare.
Aceste greseli grave trebuie lasate sa se produca si se vor invoca doar in faza de contestatie impotriva sanctiunii disciplinare, inclusiv in cererea de chemare la judecata pentru anularea sanctiunii. Nu mai devreme!
- Obligația de ascultare (audiere) a polițistului cercetat în faza cercetării disciplinare ( nu se respecta!)
- Obligația colectivului de a urma un program de pregătire ( nu se respecta!)
- Condițiile de selectare și compunerea consiliului de disciplină, inclusiv aspecte privind consilierii juridici și incompatibilitățile ( nu se respecta!)
Analiza se bazează pe Legea nr. 360/2002 privind statutul polițistului, Hotărârea nr. 725/2015 pentru stabilirea normelor de aplicare a cap. IV din Legea nr. 360/2002, Legea nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare și Codul Administrativ.
1. Obligația de Ascultare a Polițistului Cercetat în Faza Cercetării Disciplinare
Ascultarea polițistului cercetat reprezintă o garanție fundamentală a dreptului la apărare și un element esențial pentru aflarea adevărului. Prevederile legale care reglementează această obligație sunt sintetizate în tabelul următor:
| Act normativ | Articol | Prevedere | Obligația impusă |
| Legea nr. 360/2002 privind statutul polițistului | Art. 58 ind 3 alin 2 | „Citarea şi ascultarea poliţistului cercetat, înregistrarea cererilor/rapoartelor scrise ale acestuia şi consemnarea susţinerilor sale sunt obligatorii.” | Obligația de a cita, asculta și consemna susținerile polițistului cercetat |
| Legea nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare | art 176 alin 2 | „În cadrul cercetării se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, precum şi orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existenţei sau inexistenţei vinovăţiei. Ascultarea celui cercetat în cauză şi verificarea apărărilor sale sunt obligatorii.” | Obligația explicită de a asculta persoana cercetată și de a-i verifica apărările |
| Codul Administrativ | Art. 32 alin 2 lit a) | Prevede „audierea persoanei care a formulat sesizarea şi a funcţionarului public a cărui faptă a fost sesizată ca abatere disciplinară…” | Obligația de a audia funcționarul public cercetat disciplinar |
| Codul Administrativ | Art. 39 | (1) Citația pentru audierea funcționarului public a cărui faptă face obiectul sesizării se comunică împreună cu un exemplar al sesizării, precum și cu copii ale înscrisurilor depuse de către persoana care a formulat sesizarea, dacă este cazul. | ref la procedura de citare |
Aplicabilitatea și interpretarea prevederilor legale:
Concluzie privind obligația de ascultare: Aceste prevederi legale se intaresc reciproc, construind un cadru legal solid care impune fara dubii, obligația de ascultare (audiere) a polițistului cercetat în etapa cercetarii disciplinare. Această obligație nu este o simplă formalitate, ci o garanție esențială a dreptului la apărare. Neprezentarea nejustificată a polițistului la citare nu împiedică continuarea procedurii disciplinare, conform Articolului 58 din Legea nr. 360/2002, însă eforturile de citare și oferirea oportunității de a fi ascultat trebuie dovedite ( nu de voi, ci de catre acuzatori).
2. Obligația Colectivului de a Urma un Program de Pregătire ( art 62 indice 3 alin 3 din lege 360/2002)
Membrii colectivului din care sunt selectați membrii consiliului de disciplină participă la un program de formare privind procedura disciplinară, organizat de structurile de resurse umane ale unităților de poliție. Această pregătire este esențială pentru a asigura că persoanele care pot fi desemnate în consiliile de disciplină posedă cunoștințele necesare referitoare la:
- Cadrul legal relevant (Legea nr. 360/2002, Hotărârea nr. 725/2015 și alte acte normative conexe)
- Principiile fundamentale ale procedurii disciplinare (prezumția de nevinovăție, dreptul la apărare, celeritatea procedurii, contradictorialitatea, proporționalitatea, unicitatea sancțiunii, legalitatea sancțiunii)
- Modalitățile de desfășurare a cercetării prealabile și a activității consiliului de disciplină (citarea, administrarea probelor, audierea, deliberarea, redactarea rapoartelor și a încheierilor)
- Drepturile și obligațiile polițistului cercetat, inclusiv dreptul de a fi ascultat conform prevederilor legale prezentate în tabel
Această pregătire contribuie la profesionalizarea procesului disciplinar și la asigurarea unor decizii corecte și echitabile, în special în ceea ce privește respectarea dreptului la apărare al polițistului cercetat. In practica nu se face. Este un text legal ignorat si dispretuit de cei care exercita puterea disciplinara, la fel cum este ignorata si obligatia de ascultare/audiere a politistului cercetat disciplinar.
(art 62 ind 3 alin (3): “Membrii colectivului participă la un program de pregătire privind procedura disciplinară, organizat prin grija structurilor de resurse umane.“)
3. Condițiile de Selectare și Componența Consiliului de Disciplină
3.1. Condiții de Selectare a Membrilor Consiliului de Disciplină ( art 62 indice 3 -art 62 indice 4 din lege 360/2002, art 17 din HG 725/2015):
- Specialitate similară: Ideal, unul dintre membri ar trebui să aibă aceeași specialitate ca polițistul aflat sub cercetare disciplinară
- Studii relevante: Cel puțin un membru trebuie să dețină o diplomă de licență în științe militare, informații și ordine publică sau științe juridice
- Participare echitabilă: Trebuie asigurată o participare echitabilă a membrilor colectivului la constituirea consiliului, ținând cont de numărul de desemnări anterioare ( participarea echitabila trebuie dovedita si ma indoiesc ca ei o pot dovedi);
- Fiecare membru selectat in consiliu trebuie sa fi urmat programul de formare profesionala privind cercetarea disciplinara! Daca nu l-a urmat, nu poate fi selectat in consiliul de disciplina pentru ca este ” nepregatit”!
3.2. Componența Consiliului de Disciplină:
Conform Articolului 62 indice 4 din Legea nr. 360/2002, consiliul de disciplină este compus din:
- Trei membri titulari, selectați dintre polițiștii care fac parte din colectiv
- Un secretar, din cadrul structurii de resurse umane
Unul dintre cei trei membri titulari este desemnat ca președinte al consiliului. În situații obiective, unul sau mai mulți membri ai consiliului pot fi înlocuiți cu alți membri din cadrul colectivului.
3.3. Consilierii Juridici și Incompatibilitățile:
Potrivit art 17 din HG 725/2015:
(1) Poliţistul desemnat, membrii Consiliului şi secretarul acestuia nu pot fi din rândul persoanelor care:
a) au calitatea de şef nemijlocit sau subordonat al poliţistului cercetat;
b) au calitatea de soţ, rudă sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv, cu poliţistul cercetat ori se află într-o altă situaţie de conflict de interese prevăzută de lege;
c) sunt subiectul unei proceduri disciplinare în curs;
d) sunt sub efectul unei sancţiuni disciplinare;
e) au calitatea de suspect sau inculpat ori au fost trimise în judecată;
f) sunt condamnate sau faţă de acestea s-a dispus renunţarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă.
(2) Dispoziţiile alin. (1) lit. d)-f) se aplică şi cu privire la numirea membrilor colectivului de poliţişti, denumit în continuare colectiv.
(3) Nu pot fi membri ai Consiliului poliţistul desemnat, poliţistul asistent şi reprezentantul desemnat.
Articolul 62 indice 4 alin 4 din Legea nr. 360/2002 introduce o incompatibilitate specifică pentru consilierii juridici: „Nu pot fi nominalizaţi membri ai consiliului poliţiştii care au calitatea de consilier juridic, aflaţi în situaţia de a aviza ulterior actul administrativ de sancţionare.”
Insa această prevedere nu interzice tuturor consilierilor juridici să fie membri ai consiliului de disciplină!
Incompatibilitatea se referă strict la acei consilieri juridici care, datorită atribuțiilor lor de serviciu, ar urma să avizeze din punct de vedere legal actul administrativ prin care se aplică sancțiunea disciplinară propusă de consiliul în componența căruia s-ar afla.
Rațiunea acestei incompatibilități:
- Evitarea conflictului de interese: Dacă un consilier juridic ar fi membru al consiliului care propune o anumită sancțiune și ulterior ar trebui să se pronunțe asupra legalității actului de sancționare, ar exista un risc semnificativ de subiectivitate și de lipsă de imparțialitate în procesul decizional.
- Asigurarea independenței avizului juridic: Avizul juridic trebuie să fie o evaluare obiectivă a legalității actului administrativ, fără a fi influențat de implicarea anterioară a consilierului în procesul de propunere a sancțiunii.
- Garantarea unui proces echitabil: Polițistul cercetat are dreptul la un proces disciplinar în care deciziile sunt luate de organe imparțiale și în care avizul juridic privind sancțiunea este dat de o persoană care nu a fost implicată în propunerea sancțiunii, asigurându-se astfel respectarea deplină a drepturilor sale, inclusiv dreptul de a fi ascultat conform prevederilor menționate în tabel.
Concluzie privind consilierii juridici:
Un consilier juridic este incompatibil cu calitatea de membru al consiliului de disciplină doar dacă ar avea responsabilitatea de a aviza ulterior, în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, actul administrativ de sancționare disciplinară rezultat în urma propunerii consiliului respectiv. Consilierii juridici care nu se află în această situație specifică nu sunt, în principiu, incompatibili cu posibilitatea de a fi desemnați membri ai consiliului de disciplină, cu condiția să îndeplinească și celelalte criterii și să nu se afle în niciuna dintre situațiile de incompatibilitate prevăzute la Articolul 17 din Hotărârea nr. 725/2015. Aplicarea corectă a acestei prevederi necesită o analiză atentă a organigramei și a atribuțiilor specifice ale consilierilor juridici din cadrul fiecărei unități de poliție. In practica, nu le-a trecut vreodata prin cap sa introduca si consilieri juridici in “colectivul” din care se extrag membrii consiliului de disciplina. Ignorarea acestei categorii inseamna ca loteria prin care se extrag membrii consiliului de disciplina, dintr-un bazin diminuat ilegal, este trucata, viciata, ilegala. Orice sanctiune adoptata pe baza propunerilor facute de un consiliu de disciplina intr-o compunere ilegal stabilita, este lovita de nulitate!
Deci, ce v-am expus acum, intra in categoria viciilor procedurale grave, care au aptitudinea sa provoace desfiintarea oricarei acuzatii disciplinare, indiferent daca pe fond, ea este intemeiata!
Defectele astea observate in practica disciplinara dovedesc inca o data ca mediocritatea reprezinta varful de performanta pe care il poate atinge clasa conducatoare din MAI, in mod particular, cei care conduc Directia Control Intern din IGPR.
Chiar daca nu ajuta concret in cercetarea voastra disciplinara, este relevant sa arat ca, potrivit Codului Administrativ, in comisia de disciplina care se constituie pentru functionari publici, doi sunt desemnati de conducatorul institutiei publice iar al treilea de sindicate. Este o prevedere novatoare, introdusa la anexa 7 in Cod prin OUG 63/2019 ( aprobata prin lege 153 din 2021 la 11.06.2021). Cadrul normativ disciplinar interesand functia de politie ar trebui sa se alinieze reformei promovate de Codul Administrativ in materie disciplinara.
Emil Pascut
