De la 1 ianuarie 2027, pensiile militare de stat ar trebui să crească cu 7,3%. Procentul e media inflației din 2025, nu din 2026, iar cele două înghețări din 2025 și 2026 nu se recuperează. Legea bugetului pe 2027, încă neadoptată, poate bloca și această creștere.
După doi ani în care pensiile militare au stat pe loc, legea prevede din nou o creștere. Cifra e cunoscută de la jumătatea lui ianuarie 2026, când INS a anunțat că prețurile au crescut în 2025, în medie, cu 7,3%. Cu atât ar urma să crească orice pensie militară aflată în plată la 31 decembrie 2026, inclusiv pensiile plafonate.
Creșterea nu repară însă pierderea din 2025 și 2026. În plus, ea depinde de o condiție pe care niciun pensionar nu o controlează: ca Guvernul să nu introducă în legea bugetului, ca în ultimii doi ani, un articol care spune că „în anul 2027 pensiile militare de stat nu se indexează”. Mai jos explicăm pe rând cum se calculează procentul, de ce e cel din 2025, ce s-a pierdut și cum stau lucrurile la magistrați și la pensiile civile.
De ce 7,3% și nu inflația din 2026
Regula e la art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, în forma dată de OUG nr. 59/2017 și OUG nr. 114/2018. Pensia aflată în plată la 31 decembrie se indexează din oficiu, de la 1 ianuarie, „cu ultima rată medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la această dată”. Dacă inflația e negativă, pensia nu scade, doar nu crește (alin. 2).
Toată cheia stă în cuvintele „cunoscut la această dată”, adică la 1 ianuarie. INS publică media anuală a inflației abia la jumătatea lui ianuarie, odată cu prețurile din decembrie. Media pe 2025 a apărut pe 14 ianuarie 2026. În dimineața de 1 ianuarie 2027, ultima medie publicată va fi deci tot cea pe 2025, pentru că media pe 2026 vine abia peste două săptămâni.
Cu alte cuvinte, e ca la un raport de activitate pe care șeful îl cere pe 1 ianuarie, dar care se poate încheia abia pe 14: pe 1 ianuarie se semnează tot cel de anul trecut. Așa se face că pensia militară primește mereu inflația de acum doi ani. În 2024, creșterea de 13,8% a fost media pe 2022. Cele 10,4% care s-ar fi cuvenit în 2025 erau media pe 2023, iar cele 5,6% din 2026, media pe 2024.
În 2018 nu s-a dat nimic, pentru că prețurile scăzuseră în 2016, iar legea interzice doar scăderea pensiei. În 2021, 2025 și 2026 indexarea s-a cuvenit, dar a fost oprită prin acte separate.
Pensiile plafonate primesc tot 7,3%
Mulți polițiști pensionați încasează o pensie plafonată. Art. 60 alin. (1) spune că, la stabilire, pensia netă nu poate depăși media salariilor nete din baza de calcul, adică media celor primite efectiv în lunile luate în calcul. Înțelesul acestui plafon a fost lămurit de Î.C.C.J. prin Decizia nr. 63/2020.
La indexare, plafonul nu rămâne pe loc. Alin. (2) și (3) ale art. 60 îl cresc cu același procent al inflației, iar creșterile se adună una peste alta, de la an la an. Așa arată și deciziile de pensie emise de casa de pensii a M.A.I. pe care le-am verificat: plafonul fiecărui an e cel din anul anterior, deja indexat, înmulțit cu procentul nou.
Concret, cine are azi o pensie netă plafonată de 6.000 de lei ar trebui să primească din ianuarie 2027 circa 6.438 de lei (6.000 × 1,073), adică 438 de lei în plus pe lună. Exemplul e ilustrativ și nu ține seama de impozit sau de contribuția la sănătate, care se reține din pensii până la 31 decembrie 2027.
Ce s-a pierdut nu se mai întoarce
Indexarea de la art. 59 se face pe pensia aflată în plată, nu pe cea care s-ar fi cuvenit. Un an înghețat nu se recuperează deci niciodată: pensia pornește de mai jos și rămâne mai jos, pentru tot restul vieții pensionarului.
Au fost trei asemenea ani. În 2021, OUG nr. 226/2020 a oprit o creștere de 3,8%. În 2025, art. XVI din OUG nr. 156/2024 a oprit 10,4%. În 2026, art. XXX din Legea nr. 141/2025 a oprit 5,6%. Niciuna dintre aceste derogări nu apare în textul consolidat al Legii nr. 223/2015, pentru că au fost date prin acte separate.
Cele două creșteri s-ar fi aplicat una peste alta: a doua, pe pensia deja crescută de prima. De aceea 10,4% și 5,6% înseamnă împreună 16,6% (1,104 × 1,056 = 1,166), nu 16%. Cu atât ar fi trebuit să crească pensia în 2025 și 2026. Cu 7,3% în 2027, o pensie neatinsă de înghețări ar fi crescut în trei ani de 1,104 × 1,056 × 1,073 = 1,251 ori, cu 25,1%. Pensia reală crește doar cu 7,3%.
Pe exemplul de mai sus, o pensie de 6.000 de lei în decembrie 2024 ar fi trebuit să fie 6.624 de lei în 2025, 6.995 de lei în 2026 și 7.506 lei în 2027. Pensionarul a pierdut astfel 624 de lei pe lună în 2025 și 995 de lei pe lună în 2026, adică 19.428 de lei în doi ani. Din 2027 diferența devine permanentă: 7.506 lei cuveniți față de 6.438 de lei primiți, cu 1.068 de lei mai puțin în fiecare lună.
Cum se indexează la magistrați și la pensiile civile
| Pensii militare | Pensii de serviciu ale magistraților | Pensii publice (civile) | |
|---|---|---|---|
| Temeiul | art. 59 din Legea nr. 223/2015 | art. 213 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 | art. 84 din Legea nr. 360/2023 |
| Formula | media inflației | media inflației sau, pentru vechii pensionari, creșterea salariului magistraților în activitate | media inflației + 50% din creșterea reală a salariului mediu |
| Anul folosit în ianuarie 2027 | 2025 | 2025 | 2026 |
| Înghețări recente | 2021, 2025, 2026 | 2024, 2025, 2026 | 2025, 2026 (punctul rămâne 81 lei) |
Magistrații: aceeași întârziere, cu o excepție mare
Din 1 ianuarie 2024, Legea nr. 282/2023 a scris pentru magistrați exact formula de la militari: inflația medie „cunoscută la data de 1 ianuarie”, deci tot cea de acum doi ani. Formula nu se aplică însă celor care aveau deja decizie de pensie la 1 ianuarie 2024, celor care îndepliniseră condițiile până la 31 decembrie 2023 și nici celor aflați în funcție la 1 ianuarie 2024. Pentru aceștia, pensia se actualizează ori de câte ori crește indemnizația magistraților în activitate (art. V din Legea nr. 282/2023 și normele aprobate prin HG nr. 608/2024).
Cu alte cuvinte, majoritatea magistraților de azi au păstrat legătura dintre pensie și salariul colegului rămas în funcție. Militarii și polițiștii au avut-o doar între 1 ianuarie 2016 și 14 septembrie 2017. A eliminat-o OUG nr. 59/2017, iar încercarea Parlamentului de a o readuce a fost declarată neconstituțională prin Decizia CCR nr. 126/2025. În 2025 și 2026, însă, și pensiile magistraților au fost înghețate, în ambele variante.
Pensiile civile: o formulă mai rapidă și mai generoasă
Formula civilă e mai avantajoasă din două motive. Primul ține de timp: pensia civilă a anului 2027 se calculează cu inflația din 2026, anul abia încheiat, nu cu cea din 2025. Art. 84 alin. (3) vorbește de indicatori „cunoscuți în anul curent pentru anul calendaristic anterior”, nu de cei cunoscuți la 1 ianuarie. Pensionarul civil primește deci scumpirile cu un an mai devreme decât cel militar.
Al doilea motiv e că pensia civilă nu doar ține pasul cu prețurile, ci primește și o parte din creșterea salariilor. Peste inflație se adaugă jumătate din creșterea reală a salariului mediu brut, adică din cât au crescut salariile peste prețuri. Dacă unul dintre cei doi indicatori iese negativ, se folosește doar cel pozitiv (alin. 4), așa că o scădere a salariilor reale nu trage în jos indexarea. Pensia militară nu are această componentă salarială din 2017.
Un exemplu ipotetic, nu o prognoză, arată diferența. Să presupunem că în 2026 prețurile ar crește în medie cu 8%, iar salariile reale cu 2%. Pensia civilă ar crește în ianuarie 2027 cu 8% + 1% = 9%. Pensia militară ar crește cu 7,3%, cifra din 2025, și ar primi cei 8% abia în 2028, fără partea salarială.
Istoria recentă arată același lucru. În ianuarie 2023, după un an în care prețurile crescuseră în medie cu 13,8%, punctul de pensie civil a crescut de la 1.586 la 1.785 de lei, cu 12,5%. Pensiile militare au primit 5,1%, inflația din 2021, plus un supliment pe tranșe, mic la pensiile mari (OUG nr. 168/2022).
Formula civilă are totuși și o frână. Alin. (7) limitează creșterea la procentul cu care au crescut veniturile din contribuții sau la media inflației din ultimii doi ani, oricare e mai mare. În plus, 2027 va fi primul an în care formula se aplică efectiv, pentru că în 2025 și 2026 punctul a stat la 81 de lei (OUG nr. 156/2024, Legea nr. 141/2025). Iar formula cere în ianuarie cifre pe tot anul 2026, pe care INS le publică abia la jumătatea lui ianuarie (prețurile) și mai târziu (salariile). În practică, procentul ar putea fi fixat din nou printr-o lege separată, cum s-a întâmplat în 2024.
De ce s-a ales inflația de acum doi ani
Nu am găsit nicio explicație oficială a acestei alegeri, așa că tot ce urmează sunt ipoteze, nu fapte dovedite.
Prima ipoteză e administrativă. Casa de pensii trebuie să plătească noul cuantum chiar din ianuarie, din oficiu, pentru toți pensionarii. Cu o cifră deja publicată la 1 ianuarie nu mai e nevoie de recalculări și de diferențe plătite în februarie, iar bugetul pe anul următor, făcut în decembrie, se sprijină pe o cifră sigură.
A doua ipoteză e bugetară. Întârzierea economisește bani tocmai în anii cu scumpiri mari, cum s-a văzut în 2023. Când inflația scade, efectul se inversează: în 2024 s-a dat 13,8%, deși prețurile din 2023 crescuseră în medie cu 10,4%. Pe termen lung, întârzierea ajunge cam la aceleași sume, dar pensionarul pierde putere de cumpărare exact când îi e mai greu. Iar în 2025 și 2026, anul de „recuperare” a fost tăiat prin înghețare.
A treia ipoteză e o formulare preluată dintr-o lege în alta. Aceeași frază apare la militari din 2017 și la magistrați din 2024, ceea ce sugerează un șablon al pensiilor de serviciu, nu o alegere făcută special pentru militari. Nu e exclus nici ca autorul textului să fi vrut inflația anului anterior fără să țină seama că INS o publică abia la jumătatea lui ianuarie. Legea pensiilor civile arată că se putea scrie și altfel.
Riscul: un nou articol în legea bugetului
La data scrierii acestui articol, nicio lege și nicio ordonanță nu suspendă indexarea pensiilor militare în 2027. Legea nr. 141/2025 a înghețat-o doar „în anul 2026”. Înghețările din ultimii ani au venit însă prin acte separate, date înaintea anului în care s-au aplicat: două ordonanțe din decembrie și o lege din iulie 2025. Pentru 2027, bugetul nu e încă adoptat.
Curtea Constituțională a respins până acum excepțiile ridicate împotriva regulii de indexare de la art. 59 și 60, inclusiv recent, prin Deciziile nr. 35/2026 și nr. 283/2026. Practica de până acum nu oferă așadar o cale sigură prin instanță pentru recuperarea anilor pierduți. Ce rămâne e ca proiectul de buget să fie urmărit și ca indexarea prevăzută de lege să fie cerută înainte de adoptarea lui.
S.P.R. „Diamantul” va urmări proiectul legii bugetului pe 2027 și va semnala orice derogare de la art. 59 din Legea nr. 223/2015. Despre drumul de la actualizarea după soldele activilor la înghețare am scris pe larg în articolul Pensiile militare: de la actualizare la înghețare.
S.P.R. „Diamantul”
Surse
- Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, art. 28, 59, 60 (formă consolidată la 14.09.2026)
- Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, art. 213 alin. (2); Legea nr. 282/2023, art. V; HG nr. 608/2024
- Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, art. 84 (formă consolidată la 11.02.2026)
- OUG nr. 226/2020, OUG nr. 168/2022, OUG nr. 115/2023, OUG nr. 156/2024 (art. XVI, XVII), Legea nr. 141/2025 (art. XXX, XXXI)
- Î.C.C.J., Decizia nr. 63/2020 (hotărâre preliminară); CCR, Deciziile nr. 126/2025, 35/2026, 283/2026
- INS, comunicatul „Inflația și evoluția prețurilor de consum: decembrie 2025”, 14.01.2026
