În administrația publică românească, transparența nu este doar un principiu al bunei guvernări; este o obligație legală, cimentată în special de Legea-cadru a salarizării nr. 153/2017. Această lege stabilește, fără echivoc, „principiul transparenţei” și „principiul publicităţii” veniturilor, menite să asigure că modul în care se cheltuie banul public pentru „toate funcţiile din sectorul bugetar” este la vedere.
Cu toate acestea, pentru o întreagă familie ocupațională – Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională – această lege este literă moartă. Drepturile salariale, funcțiile și coeficienții sunt ascunse sub clasificarea „Secret de stat” sau “Secret de serviciu”.
O serie de raspunsuri obținute în urma solicitărilor Sindicatului Polițiștilor „Diamantul” și ale altor petenți, dezvăluie nu o simplă eroare birocratică, ci un sistem ermetic, un cerc vicios întreținut cu complicitatea celor mai înalte instituții ale statului: Guvernul (prin SGG), Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și Ministerul Apărării Naționale (MApN).
Aceste instituții, într-un spectacol absurd de pasare a responsabilității, se învârt în jurul cozii pentru a se asigura că un act normativ, clasificat în disprețul legii, nu va fi niciodată declasificat.
Actul I: SECRETIZAREA, MOARTEA DEMOCRATIEI SI STATULUI DE DREPT
La baza întregii probleme stau două acte normative ținute la secret:
- HG nr. 0610/2017: Actul superior, care stabilește funcțiile și coeficienții de salarizare, emis pentru aplicarea Legii 153/2017 (mai putin aspectul secretizarii care contravine legii 153 din 2017). Este clasificat „Secret” (clasa secrete de stat).
- OMAI nr. S/7/2018: Actul inferior, care stabilește normele de aplicare pentru Legea 153/2017, inclusiv formule de calcul si conditii pentru acordarea sporurilor si majorarilor. Este clasificat „Secret de Serviciu”.
Această secretizare este ilegală din start. Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate o interzice:
- Art. 24, alin. (5) interzice clasificarea ca „secret de stat” a informațiilor în scopul „limitării accesului la informaţiile de interes public”. Salarizarea din bani publici este, prin excelență, o informație de interes public.
- Art. 33 interzice clasificarea ca „secret de serviciu” a informațiilor „destinate să asigure informarea cetăţenilor asupra unor probleme de interes public sau personal”. Dreptul salarial este un interes personal fundamental.
Ignorând aceste interdicții, instituțiile ( in fapt, securistii care le controleaza) au creat un zid chinezesc. Când petiționarii au încercat să spargă acest zid, au dat startul unui joc birocratic mizerabil.
Actul II: Jocul de-a „Pasarea Responsabilității”
Documentele aflate in posesia sindicatului demonstreaza o piesa de teatru perfect regizata.
Scena 1: MAI pasează mingea la Guvern
Când Sindicatul „Diamantul” (cererea nr. 320/2025) sau alți petenți cer MAI să declasifice Ordinul S/7/2018 (care afectează direct salariile polițiștilor), ministerul refuză. Cand scriu “minister”, trebuie sa va ganditi la contabilul diabolic Grecu Razvan si la protectoarea lui, Ioana “Campioana” Dorobantu, ajunsa concomitent secretar general MAI si secretar general adjunct MAI; “decăt” doua functii, plus cea de-a treia, blocata, de director adjunct DGJ, din care a fost imputernicita, intr-una, incepand cu 2017. Ca individa asta sa fie imputernicita continuu, de primul ministru (la propunerea ministrului MAI) din 6 in 6 luni, din 2017 ( in contra Codului Administrativ care obliga la ocuparea prin concurs a functiei de secretar general si adjunct de minister) ori are un politician greu in spate ori este sustinuta de un serviciu secret. De ce nu ar avea si SRI sau SIE, infiltrati in Aparatul Central al MAI?
În răspunsurile MAI (exemplu, Nr. 1736000 din 18.03.2025 și Nr. 453958/454149 din 05.06.2025), se motivează că ordinul S7/2018 a fost emis „având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 0610/2017- document clasificat nivel secret”. Cu alte cuvinte, MAI pretinde că este legat de mâini: nu poate declasifica ordinul său inferior (OMAI) atâta timp cât actul superior (HG) este secret.
Scena 2: Guvernul pasează mingea înapoi la Ministere
Urmând logica, petiționarii s-au adresat autorității superioare: Guvernul, emitentul HG 0610/2017. Răspunsul Secretariatului General al Guvernului (SGG), în multiple rânduri (exemplu, Nr. 15C/223/rp/19.06.2025 și Nr. 15C/86/p2/01.07.2025), este o capodoperă a eludării responsabilității.
SGG ( o structura de functionari care este un fel de anticamera a Guvernului) susține că, deși Guvernul a emis actul, el nu poate fi declasificat „din proprie inițiativă”. Într-un răspuns halucinant, SGG afirmă:
„Guvernul României şi Secretariatul General al Guvernului nu sunt abilitate să efectueze, din proprie inițiativă, declasificarea acestor acte normative, deoarece aceste instituții nu au calitatea de emitenți ai respectivelor informații.”
Așadar, Guvernul care emite o Hotărâre de Guvern nu ar avea calitatea de emitent al informațiilor din ea. SGG împinge responsabilitatea înapoi la cei care au propus actul:
„…pentru declasificarea în întregime a H.G. nr.0610/2017, este necesar ca toate instituțiile inițiatoare să promoveze un proiect de hotărâre de Guvern cu un astfel de obiect.”
SGG, practic, le spune petiționarilor: „Mergeți și convingeți MAI și MApN să ne ceară nouă să facem asta”.
Ca fapt divers, SGG este condus de un membru PSD din Prahova, Ștefan-Radu Oprea, cu doi adjuncti: Cristina Trăilă (PNL) si Adrian Țuțuianu (PSD, Dâmbovița).
Scena 3: Ministerele (MAI și MApN) închid cercul
Conformându-se acestui circuit absurd, petiționarii se întorc la inițiatori (MAI și MApN) și le cer să inițieze declasificarea. Răspunsul acestora este un refuz categoric, care închide cercul vicios.
Ministerele refuză să inițieze declasificarea, folosind ca argument tocmai secretizarea pe care petiționarul o contestă.
- Răspunsul MApN (Nr. 59b/23.06.2025): Confirmă că a fost inițiator, dar afirmă că HG 0610/2017 „este un act normativ cu caracter militar” și „clasificat secret de stat”.
- Răspunsul MAI (Nr. 1736022 din 20.03.2025): Răspunzând cererii nr. 367/2025, MAI reiterează că HG 0610/2017 este un „act normativ clasificat, clasa «secret de stat»… care intră sub incidenţa art. 12 alin (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001” (excepția privind apărarea și ordinea publică).
Blocajul este complet:
- MAI nu declasifică ordinul S/7 pentru că HG-ul Guvernului e secret.
- Guvernul nu declasifică HG-ul pentru că Inițiatorii (MAI/MApN) nu o propun.
- Inițiatorii (MAI/MApN) nu o propun pentru că HG-ul e secret.
Actul III: Demontarea complicității
Această strategie de pasare a responsabilității nu este doar mizerabilă, ci și vădit nelegală, iar instituțiile implicate sunt complice ( prin acești securisti reformati doar la suprafata) la încălcarea legii.
1. Abuzul SGG: Guvernul ESTE autoritatea competentă
Argumentul SGG că nu ar fi competent Guvernul să acționeze „din proprie inițiativă” este un fals juridic.
- Legea 182/2002 (Art. 24, alin. 10) este limpede: „Declasificarea… este realizată de… autoritățile publice competente să aprobe clasificarea…”. Guvernul este cel care aprobă o Hotărâre de Guvern, nu ministerele care doar o inițiază.
- Legea 182/2002 (Art. 20) permite oricărei persoane să facă o contestație „la autoritățile care au clasificat informaţia”. SGG, în numele Guvernului, avea obligația legală să soluționeze pe fond această contestație, nu să o respingă procedural.
Mai mult, propriul Regulament de Organizare și Funcționare al SGG (ROF-SGG-2023.pdf) confirmă că SGG, prin „Direcția Specială”, este epicentrul gestionării secretelor de stat. Această direcție are atribuții clare de a gestiona „actele normative clasificate” și de a întocmi „listele informațiilor clasificate”. A pretinde că nu ai competență în timp ce deții întreaga structură de gestionare a secretelor este o dovadă de complicitate.
2. Abuzul MAI/MApN: Argumentul „Act militar” este o Pistă Falsă
Argumentul MApN că HG 0610/2017 ar fi un „act militar” este o încercare de a induce în eroare. Legea contenciosului administrativ (Legea 554/2004) definește clar ce este un „act de comandament cu caracter militar”: un act referitor la problemele „strict militare… care presupun dreptul comandanţilor de a da ordine subordonaţilor”.
O Hotărâre de Guvern care stabilește funcții și salarii pentru mii de angajați (inclusiv polițiști și cadre militare) nu este un ordin de comanda militara. Este un act administrativ-normativ. Ori sunt escroci, ori sunt retardati in Armata Tarii care l-a dat si pe marele ostaș scriitor Ciucă, care l-a dat si pe Generalul Izmană.
Concluzie: Refuzul nejustificat ca act de sfidare a democratiei si statului de drept
Prin acest cerc vicios, Guvernul, MAI și MApN nu doar că își bat joc de un drept fundamental – transparența salarială –, dar comit un abuz evident. Răspunsurile lor combinate (Nr. 1736000/2025, Nr. 1736022/2025, Nr. 59b/2025, Nr. 15C/223/rp/2025 etc.) nu reprezintă o simplă eroare, ci un refuz nejustificat si ticălos, in scopul pastrarii unor retele subterane de putere, de control asupra salariatilor dar si asupra fluxului banului public care să poată fi:
a) directionat doar catre niste privilegiati ( cazul faimos si extrem de contestat de marea masa a politistilor, al procedurii obscure de acordare a excelentei; majorare anticoruptie, oferita de Despescu, Dorobantu si Grecu ca șpagă ( privilegiu) pentru DGPI si DGA);
b) retezat la fraieri ( criteriile abuzive de sistare a majorarii bayraktar).
Faimoasa excelenta se aloca in secret, pentru ca, ghici, OMAI S7/2018 si HG 0610/2017 sunt secrete. Majorarea Bayrakatar se da in procente diferentiate “secrete” stabilite la bunul plac al aparatului central, in unele cazuri fiind favorizate structuri de suport in dauna operativilor. Aceeasi majorare Bayraktar se sisteaza tot pe criterii “secrete”, neprevazute de lege, dar stabilite in OMAI S/7/2018.
Singura cale de a sparge această complicitate a tăcerii rămâne instanța de contencios administrativ, pentru a obliga aceste instituții să respecte legile pe care securistii infiltrati in aparatele centrele ale ministerelor de forta si in SGG au ( în)jurat să le apere.
Emil Păscuț
PS: Am trimis cu sindicatul o solicitare in care am cerut sa ne comunice cati detasati de la MAI si MAPN si cati pensionari militari isi fac veacul in Directia Speciala din SGG.
si cu, complicitatea auditului intern, corpurilor de control si curtii de conturi
sa nu uitam acest lucru
toti trebuie sa controleze corectitudinea intocmirii statelor de plata