O consultație juridică la avocat costă în 2026 cel puțin 710 lei, potrivit ghidului U.N.B.R. La S.P.R. „Diamantul”, aceeași sumă înseamnă aproape doi ani de cotizație, iar numeroasele cereri de „sfat colegial” venite de la nemembri mă obligă să spun deschis de ce analiza juridică pe caz anume rămâne un serviciu pentru membrii sindicatului.
Primesc des mesaje de la polițiști pe care nu i-am cunoscut niciodată, la cele mai ciudate ore, de la 8 dimineața până la 11 seara, în orice zi a săptămânii. Unii scriu pe WhatsApp, alții pe Facebook sau la telefon, iar întrebările sunt serioase: pensionarea, mutarea, o decizie a angajatorului, sancțiuni, un drept salarial refuzat. Ultimul exemplu a venit duminică, 25 octombrie, pe la 20:20. Mi-a scris un polițist activ care voia să afle dacă îi mai este deschisă o anumită cale de pensionare anticipată, pe ce temei l-ar putea refuza angajatorul și dacă a apărut vreo normă nouă în privința asta.
M-a găsit după un text pe care l-am scris cu ani în urmă. Când l-am întrebat dacă e membru la sindicat, mi-a răspuns cinstit: „Nu. Îmi cer scuze, v-am cerut doar un sfat colegial uman, o îndrumare de folos pentru jungla de acum”.
Nu povestesc cazul ca să arăt pe cineva cu degetul. Omul a fost politicos și întrebarea lui era legitimă. Îl povestesc pentru că e tipic și pentru că merită un răspuns public, în loc de o sută de răspunsuri date pe rând, în mesaje private.
Cât costă același sfat la avocat
Uniunea Națională a Barourilor din România publică un „Ghid orientativ al onorariilor minimale”, actualizat ultima dată prin Hotărârea Consiliului U.N.B.R. nr. 336 din 18 iunie 2026, aplicabilă de la 1 iunie 2026. Ghidul evaluează ora de muncă a avocatului la minimum 360 lei. Pentru consultații juridice prevede un onorariu orar, „dar nu mai puțin de 710 lei”, așa că o consultație de o oră costă 710 lei, nu 360.
Cotizația la S.P.R. „Diamantul” este de 32 de lei pe lună. Pusă alături de onorariile din ghid, socoteala arată așa:
Ghidul are caracter de recomandare, așa că un avocat poate cere mai puțin sau mai mult. Totuși, sumele sunt fără TVA, iar pentru căile de atac ghidul permite majorarea cu până la 100%, deci în practică un proces costă de regulă mai mult decât arată graficul.
De ce analiza unui caz individual rămâne pentru membri
Un răspuns juridic serios nu înseamnă o părere dată din mers. Presupune cunoaștere: legea în forma la zi, actele care au derogat de la ea, practica instanțelor și o estimare cinstită a felului în care va reacționa angajatorul. Mai presupune o pregătire de specialitate și o experiență pe măsură, pentru că nimeni nu vrea un sfat juridic de la un nepriceput. Iar domeniul e unul obscur, greu accesibil avocaților, protejat în mare parte de norme și proceduri secrete sau de altele nesecrete, dar sustrase de la publicare. Exact pentru această știință un avocat facturează ore, iar în sindicat ea este plătită de cei peste 4.600 de membri, cu 32 de lei pe lună fiecare.
Acțiunile sindicatului înseamnă o muncă intelectuală grea. În spatele fiecărui model de acțiune stau legea citită în forma la zi, deciziile Curții Constituționale și ale Înaltei Curți, întâmpinările adversarului la care am răspuns punct cu punct și multe reveniri asupra textului, până când acesta rezistă în instanță. Cu toate acestea, numeroși alții îmi scriu ca să le trimit „modele” de acțiuni, ca și cum ar fi formulare tipizate. Un astfel de model nu se scrie într-o seară: necesită luni de studiu și nopți de reflecție (de asta stau uneori nopțile la birou, pentru că e liniște și îmi pot face analizele juridice). Și nu se dă mai departe într-un mesaj.
Din aceleași cotizații se plătesc procesele colective deschise pentru membri, cererile pe Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, actele redactate pe cazurile lor individuale și timpul celor care le pun cap la cap.
De unde credeți că ne vin informațiile pe baza cărora arătăm ce drepturi sunt încălcate? În mare parte din procese pe Legea nr. 544/2001 și din cereri de declasificare a unor acte ținute secrete în M.A.I. Răspunsul standard este aproape mereu un refuz, iar fără informație nu știi nici dacă ești vătămat, nici cum să contești. Fiecare astfel de informație smulsă costă timp, procese și bani, plătiți din cotizații.
Când cunoașterea greu obținută și analiza unui expert sindical ajung gratuit la cineva care nu contribuie, colegul care cotizează de ani de zile află că ar fi primit același lucru și fără să plătească. Iar cel care le-a primit află că nu are motiv să se înscrie.
Am văzut asta de multe ori. Pe 16 octombrie seara, un alt polițist, nemembru, a scris în mesageria paginii sindicatului. Voia să știe dacă se poate face ceva pentru că un agent și un ofițer care fac aceeași muncă și au aceeași vechime au salarii care diferă cu 2.000–3.000 de lei, și de ce polițiștii din unele județe câștigă la fel ca cei din București, Iași sau Cluj, deși infracționalitatea diferă. I-am răspuns noaptea, după ora 1, punct cu punct: de unde vine diferența în Legea-cadru nr. 153/2017, în ce situație s-ar putea merge în instanță și de ce salariul nu ține cont de rata infracționalității. Mi-a mulțumit, apoi a încheiat: „Momentan nu sunt membru, o să mă gândesc la asta”. Probabil că încă reflectează, pentru că de atunci nimeni cu numele lui nu s-a înscris în sindicat.
Economiștii au un nume pentru asta: free rider, adică călătorul fără bilet. E omul care se bucură de un bun comun fără să contribuie la el, știind că îl plătesc alții. Pentru un sindicat, bunul comun înseamnă procesele câștigate, practica judiciară strânsă în ani, informațiile smulse prin Legea nr. 544/2001 și timpul celor care le pun cap la cap. Necazul e că, dacă toți ar călători fără bilet, autobuzul (sindicatul) s-ar opri: n-ar mai exista nici procese, nici răspunsuri, nici cine să le dea.
Coleg înseamnă să mă sprijini pe mine ca să te sprijin pe tine. Colegialitatea merge în ambele sensuri, iar în sindicat partea ta costă 32 de lei pe lună. Unii sprijină financiar, pentru ca alții să poată dobândi și menține o expertiză juridică înaltă, care să le fie de folos tuturor celor care contribuie. Cine a știut exact la cine să bată la ușă pentru un răspuns expert trebuie să știe și cât valorează acel răspuns: 32 de lei pe lună la sindicat sau 710 lei la avocat.
Ce rămâne deschis tuturor
Nimeni nu pleacă de la noi cu mâna goală. Articolele de pe sprd.ro și de pe pagina de Facebook a sindicatului, hotărârile pe care le facem publice și răspunsurile obținute de la instituții sunt la dispoziția oricărui polițist sau cadru militar. Le scriem tocmai ca să fie citite.
Ce nu oferim nemembrilor este analiza pe cazul lor: temeiul, practica, strategia și actele. Aceea e munca pe care colegii noștri o sprijină cu cotizații lună de lună, iar a o da gratuit ar însemna să o luăm din buzunarul lor.
Cine vrea răspunsul la propria întrebare se poate înscrie pe sprd.ro/inscriere-sprd. Douăzeci și două de cotizații lunare înseamnă o singură consultație la avocat; la noi, ele înseamnă aproape doi ani în care nu mai rămâi singur cu întrebările. E atât de simplu.
Emil Păscuț
S.P.R. „Diamantul”
