La o zi după ce am publicat prima parte, primele cereri de retragere trimise la C.N.P. central au primit răspuns. C.N.P. nu le-a înregistrat ca retrageri, ci le-a întors polițiștilor, cu indicația să se adreseze altcuiva și să predea legitimația și cardurile de reducere la combustibil. Explicăm de ce răspunsul încalcă legea petițiilor și chiar regulamentul C.N.P. și punem la dispoziție două modele noi: o cerere de cercetare disciplinară împotriva financiarului care continuă să rețină cotizația și o reclamație la Corpul de control al ministrului.
Ce a răspuns C.N.P.
Mai mulți polițiști dintr-un inspectorat județean au trimis cererile de retragere așa cum am recomandat, pe e-mail, la adresa organizației centrale, cnp@cnpromania.ro. Au trimis în aceeași zi și cererile către financiar.
Răspunsul a venit de la aceeași adresă, sub antetul „Ministerul Afacerilor Interne – Corpul Național al Polițiștilor – Biroul Executiv Central”. C.N.P. le comunică polițiștilor că, potrivit art. 13 alin. (1) și (2) din regulamentul său, cererea de renunțare „trebuie adresată organizației teritoriale” din care fac parte, adică președintelui consiliului teritorial al inspectoratului. Mai departe, „în vederea finalizării procedurii”, le cere să predea președintelui consiliului teritorial legitimația de membru și cardurile de reducere la combustibil.
Cererea nu a fost trimisă nicăieri. A ajuns înapoi la polițist, împreună cu o adresă nouă la care s-o depună și cu o condiție pe care regulamentul nu o cunoaște.
Răspunsul nu poartă numele și semnătura cuiva care să fi citit cererea. Începe cu „Urmare a solicitării dumneavoastră”, nu pomenește nimic din ce a scris polițistul și se încheie doar cu antetul instituției. Singurul element particular este numele consiliului teritorial și al președintelui său. Răspunsul pare a fi unul standard, automatizat. În opinia noastră, asta înseamnă că C.N.P. are deja pregătită o formulă de deviere a cererilor de retragere, în care se schimbă doar județul.
De ce răspunsul încalcă legea
C.N.P. nu este o asociație oarecare. Art. 49 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului și art. 6 din Legea nr. 218/2002 îl definesc drept persoană juridică de drept public, iar regulamentul său, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1305/2002, spune la art. 1 alin. (2) că funcționează în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Ca orice instituție publică, C.N.P. trebuie să respecte Ordonanța Guvernului nr. 27/2002 privind soluționarea petițiilor.
Art. 3 din regulament prevede că C.N.P. este o singură persoană juridică, formată din departamente și organizații teritoriale. Consiliul teritorial la care C.N.P. îi trimite pe polițiști este, așadar, o parte a aceleiași instituții care a primit cererea. Potrivit art. 6 alin. (2) din OG nr. 27/2002, petiția înregistrată se înaintează compartimentului care are de soluționat problema. Chiar dacă cererea ar fi fost socotită greșit îndreptată, art. 6¹ obliga C.N.P. să o trimită în 5 zile structurii competente și să îl anunțe pe polițist. Nerespectarea termenelor din ordonanță este abatere disciplinară, potrivit art. 15 lit. a).
Nici condiția predării legitimației și a cardurilor nu are vreun temei. Art. 13 alin. (1) din regulament spune că polițistul poate renunța „oricând” la calitatea de membru, iar alin. (2) cere doar ca renunțarea să se facă în scris. Regulamentul nu cere nicio aprobare și nu leagă renunțarea de restituirea vreunui bun. Dacă C.N.P. vrea înapoi legitimațiile și cardurile, le poate cere separat, dar nu poate amâna retragerea până le primește.
Cei de la C.N.P. sunt tot polițiști
Cine conduce C.N.P. nu iese din poliție. Art. 49 alin. (5) din Legea nr. 360/2002 prevede că polițiștii aleși în organele de conducere ale C.N.P. sunt detașați, iar art. 27⁸ definește detașarea ca „schimbarea temporară a locului de muncă”. Potrivit art. 7 din Anexa nr. 7 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 140/2016, polițistul detașat la C.N.P. este mutat la Direcția Generală Management Resurse Umane și numit într-o funcție din statul anexă „C”. Raportul de serviciu continuă, iar odată cu el rămân și îndatoririle din Statut și răspunderea disciplinară.
Aceste îndatoriri sunt scrise limpede. Art. 4 alin. (1) din Statut îl obligă pe polițist să respecte drepturile și libertățile fundamentale ale omului, Constituția și legile, iar art. 41 lit. b) îi cere solicitudine și respect față de orice persoană. Codul de etică și deontologie al polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 991/2005, adaugă obligația de a respecta legea și drepturile constituționale ale persoanelor (art. 6 lit. a), de a verifica legalitatea propriilor acțiuni și față de tratatele la care România este parte (art. 22) și răspunderea personală pentru acțiuni, inacțiuni și omisiuni (art. 23). Codul mai spune, la art. 2 alin. (1), că orice persoană poate pretinde polițistului respectarea acestor reguli.
Tot Codul de etică, la art. 21 alin. (4), prevede că polițiștii „pot deveni” membri ai C.N.P. Apartenența este o opțiune, la fel cum asocierea e o facultate în art. 48 alin. (1) din Statut și în art. 40 din Constituție. Polițiștii detașați la C.N.P. care îi țin pe colegii lor membri împotriva voinței lor nu sunt deasupra acestor reguli, ci sunt primii care ar trebui să le respecte.
Financiarul nu are nevoie de aprobarea C.N.P.
Drumul cererii la C.N.P. e, de fapt, o problemă secundară. Pentru salariu contează cererea către financiar, iar acolo C.N.P. nu are niciun rol. Cotizația se reține pe statul de plată doar pentru că polițistul a fost de acord, iar din ziua în care își retrage acordul reținerea nu mai are temei, indiferent dacă C.N.P. i-a „aprobat” sau nu retragerea.
Salariul este un drept al polițistului, potrivit art. 28 alin. (1) lit. a) din Statut, și un bun ocrotit de art. 44 din Constituție și de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția europeană a drepturilor omului. Art. 169 alin. (1) din Codul muncii, aplicabil și polițiștilor pentru că Statutul nu prevede altceva, interzice orice reținere din salariu în afara cazurilor prevăzute de lege. Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr. 95/1949, ratificată de România, interzice angajatorului să limiteze libertatea lucrătorului de a dispune de salariu (art. 6) și permite reținerile numai în condițiile legii (art. 8). Declarația Universală a Drepturilor Omului spune, la art. 20 alin. (2), că nimeni nu poate fi obligat să facă parte dintr-o asociație.
Cine primește cererea și continuă totuși să oprească bani din salariu nu își face datoria. Statutul polițistului tratează asemenea fapte ca abateri disciplinare: neglijența în îndeplinirea îndatoririlor, întârzierea nejustificată a soluționării lucrărilor, refuzul nejustificat de a îndeplini o atribuție din fișa postului și depășirea atribuțiilor (art. 57 lit. b), c), c¹) și d). Cererea către financiar este și ea o petiție, așa că răspunsul trebuie dat în 30 de zile (art. 8 din OG nr. 27/2002), iar depășirea termenului este tot abatere disciplinară.
Două modele noi
Primul model este o cerere de cercetare disciplinară, adresată șefului unității, împotriva șefului structurii financiare și a celor care au primit cererea de oprire a reținerii fără să-i dea curs. Pe lângă cercetare, cererea solicită oprirea imediată a reținerii și restituirea sumelor reținute după data cererii. Are două variante, una pentru cazul în care financiarul nu a răspuns deloc și una pentru refuzul scris. Se folosește dacă, după ce ai trimis cererea, pe fluturașul din luna următoare apare în continuare cotizația către C.N.P.
Al doilea model este o reclamație adresată Corpului de control al ministrului afacerilor interne, la sg@mai.gov.ro, și, în același timp, președintelui C.N.P., la cnp@cnpromania.ro. Ea cere verificarea modului în care C.N.P. a tratat cererea de renunțare, cercetarea disciplinară a celor care au redactat și trimis răspunsul și înregistrarea retragerii de la data cererii. Se folosește dacă ai primit de la C.N.P. un răspuns ca cel de mai sus.
Completezi datele dintre parantezele drepte, semnezi, anexezi cererile trimise și fluturașii și trimiți pe e-mail, păstrând dovada trimiterii. Membrii S.P.R. „Diamantul” care au primit răspunsul C.N.P. sau cărora li se reține în continuare cotizația să ne trimită actele, iar de restul ne ocupăm noi.
S.P.R. „Diamantul”