Polițiști tineri de la un inspectorat teritorial al Poliției de Frontieră spun că încearcă de ani de zile să iasă din Corpul Național al Polițiștilor, dar cererile lor se opresc la financiar, iar cotizația li se reține în continuare. Salariul însă e al polițistului, iar legea și tratatele internaționale nu permit nicio reținere fără acordul lui, în afara cazurilor strict prevăzute de lege. Mai jos explicăm procedura și punem la dispoziție modelele de cerere.
O adeziune semnată în școală, o cotizație care nu se mai oprește
Ceea ce urmează ne-a fost semnalat zilele acestea de o polițistă de la Poliția de Frontieră. Mai mulți colegi tineri din inspectoratul ei au intrat în C.N.P. încă de pe băncile școlii de agenți de la Oradea, unde, spun ei, adeziunea nu a fost tocmai o opțiune. După repartizare au înțeles ce semnaseră și au vrut să iasă.
De atunci depun cereri și rapoarte la structura financiară, fără niciun rezultat. Financiarul nu le primește cererea, nimeni nu le răspunde, iar cotizația către C.N.P. li se reține lună de lună din salariu. Unii nu știu nici măcar cine îi reprezintă pe C.N.P. în județ, așa că nu au cui să-i adreseze cererea.
Cazul nu e izolat. În noiembrie 2024 scriam despre o adresă-circulară din D.G.P.M.B. prin care polițiștii erau înștiințați despre procedura de retragere din sindicate și din C.N.P., semn că problema apăsa deja pe financiarul celei mai mari structuri de poliție din țară (articolul de atunci).
Problema e mai veche decât pare, pentru că C.N.P. s-a născut fără adeziuni. Art. 9 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a Corpului Național al Polițiștilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1305/2002, semnată de premierul Adrian Năstase, în guvernarea PSD, prevede că, la data intrării în vigoare a regulamentului, polițiștii cărora li se aplică Statutul polițistului „devin, de drept, membri ai Corpului”. În opinia S.P.R. „Diamantul”, a fost unul dintre primele exemple brutale de după Revoluție de încălcare în masă a dreptului constituțional la liberă asociere.
Salariul e al polițistului
Pornim de la un lucru simplu, pe care financiarul pare să-l fi uitat: salariul aparține celui care l-a muncit și doar el hotărăște ce face cu el. Din momentul în care e datorat, salariul este un bun al polițistului, ocrotit de art. 44 din Constituție, care garantează dreptul de proprietate, și de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția europeană a drepturilor omului, potrivit căruia orice persoană are dreptul la respectarea bunurilor sale.
Protecția cea mai directă vine din Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr. 95/1949 privind protecția salariului, ratificată de România la 6 iunie 1973 și în vigoare (NORMLEX, OIM). Art. 6 interzice angajatorului să limiteze în orice fel libertatea lucrătorului de a dispune de salariul său. Art. 8 permite reținerile din salariu numai în condițiile și în limitele stabilite de lege, de contractul colectiv sau de o hotărâre arbitrală. Pentru că vorbim de un tratat privind drepturile fundamentale, art. 20 din Constituție îi dă prioritate față de orice reglementare internă mai puțin favorabilă.
Codul muncii spune același lucru, în termeni și mai scurți. Potrivit art. 169 alin. (1), nicio reținere din salariu nu poate fi operată în afara cazurilor și condițiilor prevăzute de lege. Cazurile în care o parte din salariu pleacă în altă parte fără voia polițistului sunt puține și strict prevăzute: impozitele și contribuțiile, pensia de întreținere, popririle dispuse de executorul judecătoresc și daunele către angajator, acestea din urmă numai după ce datoria a fost constatată printr-o hotărâre judecătorească definitivă (art. 169 alin. 2 și 3).
Cotizația către o organizație profesională nu intră în niciuna dintre aceste categorii. Ea se reține pe statul de plată doar pentru că polițistul a fost de acord, iar acordul acesta poate fi retras oricând, la fel cum libertatea de asociere din art. 40 din Constituție include și libertatea de a nu mai face parte dintr-o asociație. Din ziua în care financiarul primește cererea, nu mai are niciun temei să oprească bani din salariu pentru C.N.P. O reținere făcută împotriva voinței titularului salariului depășește cadrul legal și poate atrage răspunderea, inclusiv penală, a celor care o dispun.
Cum te retragi, pas cu pas
Retragerea are două componente, pentru că sunt doi destinatari diferiți. C.N.P. trebuie să afle că nu mai ești membru, iar financiarul trebuie să afle că nu mai ai acordul să îți rețină cotizația. Le trimiți pe amândouă în aceeași zi, fără să aștepți răspunsul uneia ca s-o trimiți pe cealaltă.
- Completezi și semnezi cele două cereri din modelul de mai jos. Prima este cererea de retragere către C.N.P., a doua este cererea către structura financiară de oprire a reținerii.
- Cererea de retragere o trimiți pe e-mail la organizația centrală a C.N.P., la adresa cnp@cnpromania.ro. Nu ai nevoie să știi cine e reprezentantul C.N.P. din județul tău.
- Cererea de oprire a reținerii o trimiți, tot pe e-mail, la structura financiară a unității în care lucrezi. Adresele financiarelor din inspectoratele de poliție, din I.G.P.F. și din I.T.P.F.-uri le găsești în generatorul de pe sprd.ro, prezentat mai jos.
- Păstrezi e-mailurile trimise și ceri, la amândouă, numărul de înregistrare. E-mailul trimis e dovada că cererea a ajuns, chiar dacă nimeni nu îți răspunde.
- Verifici fluturașul de salariu din luna următoare. Dacă reținerea către C.N.P. apare în continuare, ai deja în mână dovada că financiarul a primit cererea și a ignorat-o.
E-mailul e drumul cel mai sigur. Cererea depusă pe hârtie la financiar poate fi refuzată la ghișeu sau poate rămâne fără număr de înregistrare, cum li s-a întâmplat colegilor de la Poliția de Frontieră, în timp ce un e-mail ajuns la adresa oficială a instituției nu mai poate fi negat.
Modelele de cerere
Punem la dispoziția oricărui polițist, membru sau nu al S.P.R. „Diamantul”, două variante.
Prima este modelul pe două pagini, în format Word și PDF, pe care îl descarci de mai jos. Pagina 1 este cererea de retragere către Corpul Național al Polițiștilor, cu retragerea acordului pentru reținerea cotizației. Pagina 2 este cererea către financiar, prin care îi ceri să oprească reținerea, pentru că nu mai are acordul tău, și îl avertizezi că salariul îți aparține și că orice reținere făcută împotriva voinței tale poate fi considerată infracțiune. Completezi datele, semnezi, scanezi sau fotografiezi fiecare pagină și o trimiți la destinatarul ei.
A doua variantă se face direct de pe telefon, în generatorul de cereri de retragere de pe sprd.ro. Completezi datele, alegi „CNP” din lista organizațiilor și unitatea ta din lista unităților, semnezi cu degetul pe ecran și descarci PDF-ul. La final, generatorul îți arată cele două adrese de e-mail la care trimiți cererea: a organizației și a financiarului unității tale.
Dacă financiarul tot nu oprește reținerea
Cu cererile trimise pe e-mail și cu fluturașul pe care reținerea apare în continuare, polițistul nu mai depinde de bunăvoința nimănui: are dovada că și-a retras acordul și dovada că banii i-au fost luați totuși. Sumele reținute după data cererii pot fi cerute înapoi.
Membrii S.P.R. „Diamantul” care au trimis cererile și încă nu au fost retrași, sau cărora li se reține în continuare cotizația către C.N.P., să ne anunțe pe noi, cu cererile trimise și cu fluturașul, iar de restul ne ocupăm noi.
S.P.R. „Diamantul”