În mijlocul freneticelor consultări politice pentru formarea unui nou guvern, România se află din nou în fața unei dileme fiscale aparent imposibile. Deficitul bugetar amenință stabilitatea economică, iar măsurile propuse până acum par să ocolească cu abilitate elefantul din cameră: eficiența dezastruoasă a colectării TVA.
Măsuri discutate versus măsuri necesare
Conform ultimelor informații, președintele Nicușor Dan anunță astăzi o schiță a măsurilor de reducere a deficitului bugetar, rezultate din consultări între partidele politice. Printre propunerile vehiculate se numără:
- Creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21%
- Renunțarea la cotele reduse de TVA (cu excepția alimentelor, apei și medicamentelor)
- Majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16%
- Introducerea unei taxe pe tranzacțiile cu cardul
- Tăieri de investiții de 10-20 miliarde lei
- Eliminarea unor sporuri bugetare
- Introducerea unei taxe de “solidaritate” pentru veniturile peste 10.000 lei
- Impunerea plății CASS pentru pensionarii cu venituri peste un anumit prag
Ce lipsește însă din această listă exhaustivă este tocmai măsura care ar putea aduce cele mai semnificative rezultate: reforma sistemului de colectare a TVA.
România – campioană europeană la pierderile din TVA
Datele Comisiei Europene sunt necruțătoare: România are cel mai mare deficit de colectare a TVA din Uniunea Europeană – 30,6% în 2022. Acest procent înseamnă că aproape o treime din TVA-ul teoretic datorat nu ajunge niciodată la bugetul statului.
În termeni concreți, vorbim despre cca 8,47 miliarde de euro care se “evaporă” anual – o sumă care ar putea acoperi cu ușurință deficitul bugetar actual, fără nicio altă măsură de austeritate.
*Estimare bazată pe PIB-ul Bulgariei și procentul de deficit TVA
Exemplul bulgar ignorat
În timp ce decidenții români se concentrează pe măsuri care vor afecta direct cetățenii și mediul de afaceri, exemplul vecinilor bulgari rămâne ignorat. Bulgaria, plecând de la o situație similară, a reușit să reducă spectaculos deficitul de TVA la doar 7,7% în 2022, sub media UE.
Cum au reușit bulgarii această performanță? Prin reforme structurale profunde:
- Crearea administrațiilor fiscale regionale eficiente
- Digitalizarea completă a proceselor fiscale
- Implementarea consecventă a măsurilor de modernizare
Reformele abandonate ale României
Ironia situației este că România a inițiat reforme similare în parteneriat cu Banca Mondială pentru digitalizarea administrației fiscale, dar acestea au fost abandonate în 2019. Proiectele de modernizare a ANAF, care ar fi putut transforma radical eficiența colectării, au rămas în sertare, în timp ce noi taxe și impozite sunt considerate ca fiind singura soluție.
Costul inacțiunii
Experții fiscali sunt de acord că principalele cauze ale slabei colectări sunt lipsa voinței politice, presiunile din partea rețelelor de evaziune fiscală și o economie subterană extinsă. În loc să abordeze frontal aceste probleme, decidenții preferă să crească povara fiscală pentru cei care deja plătesc taxe.
“Este ca și cum ai avea o găleată cu apă plină de găuri și, în loc să repari găurile, decizi să torni mai multă apă”, explică un expert fiscal sub protecția anonimatului.
Concluzie
În timp ce consultările politice continuă și măsurile de austeritate sunt negociate, întrebarea fundamentală rămâne: de ce putera politica din România continuă să ignore cea mai evidentă și potențial cea mai eficientă soluție pentru problemele sale fiscale?
Răspunsul la această întrebare ar putea explica de ce, în ciuda creșterilor repetate de taxe din ultimii ani, situația bugetară a României continuă să se deterioreze. Până când colectarea TVA nu va deveni o prioritate reală, orice altă măsură riscă să fie doar un plasture temporar pe o problemă structurală profundă.
Rămâne de văzut dacă viitorul guvern va avea curajul să abordeze această problemă fundamentală sau va continua tradiția de a căuta soluții în toate direcțiile, exceptând cea mai evidentă.
Vitalie Josanu
