Aproximativ 700 de foști polițiști, jandarmi, pompieri și polițiști de penitenciare și-au completat vechimea cu stagiu cumpărat legal, prin OUG nr. 163/2020, și au primit pensie anticipată parțială. Casa de Pensii Sectorială a MAI vrea acum pensiile înapoi, cu tot cu banii plătiți. Instanțele i-au dat până acum, aproape peste tot, peste mână. Explicăm ce urmează și ce trebuie să facă fiecare om, inclusiv un lucru pe care nu-l poate face nimeni în locul lui.
Cum s-a ajuns aici
În 2020, Guvernul a dat oricui posibilitatea să-și „cumpere” până la șase ani de contribuții la pensie, plătind retroactiv la casa teritorială de pensii (OUG nr. 163/2020). Mulți colegi au făcut-o ca să ajungă la cei 20 de ani de vechime efectivă ceruți pentru pensia de serviciu anticipată parțială (art. 18 din Legea nr. 223/2015). Casa de Pensii Sectorială a MAI a verificat dosarele, a luat în calcul stagiul cumpărat și a emis deciziile de pensie. Unora le-a confirmat chiar în scris, înainte de pensionare, că stagiul se socotește.
În martie 2025, Corpul de control al ministrului a ajuns la altă concluzie: stagiul cumpărat ar folosi doar la pensia pentru limită de vârstă, nu la cea anticipată. Pe românește, e ca și cum firma ți-ar aproba concediul, te-ar lăsa să pleci și, după trei ani, ți-ar cere banii înapoi pentru că între timp un control intern a citit altfel regulamentul.
Runda întâi: Casa a pierdut
Din iulie 2025, Casa a dat în judecată sute de pensionari, cerând instanței să le anuleze decizia de pensie și să-i oblige să returneze tot ce au încasat. Aproape toate acțiunile au fost respinse ca inadmisibile. Instanțele i-au spus Casei că a greșit calea: legea specială a pensiilor militare îi permite să-și corecteze singură deciziile, prin „revizuire” (art. 65 din Legea nr. 223/2015), nu să ceară Codului civil să o facă în locul ei. La Curtea de Apel București, de pildă, apelurile Casei au fost respinse unul după altul (printre ele, decizia nr. 4646 din 6 octombrie 2026, definitivă).
Și mai important, o instanță a judecat și fondul problemei. Tribunalul Buzău, prin sentința civilă nr. 253 din 25 februarie 2026, a respins acțiunea Casei ca nefondată, iar Curtea de Apel Ploiești a confirmat soluția definitiv, prin decizia nr. 1222 din 13 octombrie 2026. Tribunalul a explicat că exact textul pe care se sprijinea Casa, art. 192 din Legea nr. 263/2010, spune că sistemele de pensii „își recunosc reciproc” stagiile, deci e un argument pentru includerea stagiului, nu pentru excluderea lui. Cu cuvintele instanței, Casa „interpretează greşit articolul de lege folosindu-l ca argument de excludere”. Iar pensionarul, care a plătit legal și a fost de bună-credință, nu poate fi sancționat pentru o greșeală de interpretare a autorității.
Runda a doua: revizuirea și „factura”
Numai că pierderea în instanță nu a oprit Casa. A făcut exact ce i-au spus judecătorii că are voie să facă. Cazul de la Covasna arată tiparul: pe 23 iunie 2026 Casa pierde definitiv; pe 14 iulie emite decizia de revizuire, prin care respinge pensia de la data acordării; pe 31 iulie emite decizia de recuperare, cu un debit de peste 305.000 de lei, din care cere înapoi aproape 207.000, adică ultimii trei ani (art. 114 din Legea nr. 223/2015). Într-un caz din Vrancea, „factura” a venit la doar cinci zile după revizuire.
Decizia de revizuire nu așteaptă nimic. Pensia se oprește imediat, iar contestația la Comisia de contestații a MAI, singura cale prevăzută de lege, nu suspendă efectele. Unii colegi au cerut instanțelor să oprească revizuirea prin ordonanță președințială, o procedură de urgență. Câteva tribunale au admis cererea (Dâmbovița, Covasna, Gorj), dar curțile de apel de la Ploiești și Brașov au desființat ordonanțele, iar alte tribunale le-au respins ca inadmisibile. Practic, ordonanța poate cumpăra câteva săptămâni doar cui dovedește concret că a rămas fără niciun venit, bolnav și cu copii în întreținere. Pensia se câștigă pe fond, la tribunal, după contestație.
Banii deja încasați: legea care spune că nu se mai recuperează
Aici intervine o lege pe care puțini o cunosc. Legea nr. 125/2014, în forma dată de Legea nr. 285/2024, spune că sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie „nu se recuperează”, cu o singură excepție: când vina e a pensionarului, de exemplu dacă a depus acte false. Legea se aplică „indiferent de categoria de pensie”, iar normele ei de aplicare, modificate în 2025, scriu explicit că intră aici și „pensiile de serviciu”. Pe această bază, Tribunalul București a scutit deja un pensionar MAI de plata debitului (sentința civilă nr. 725 din 10 februarie 2026).
Pentru cei 700, situația e limpede: nimeni nu a mințit, nimeni nu a depus acte false. Contractul de asigurare a fost legal, iar Casa a analizat singură dosarul și a acordat pensia. Vina, dacă există, e a autorității. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a spus același lucru în iunie 2026, chiar împotriva României, în cauza Rusu și Hedeș: când statul revizuiește o pensie după ani, pe aceleași acte și fără probe noi, și cere și banii înapoi, îi pune omului de bună-credință o povară excesivă. Erorile autorității nu se repară pe banii lui.
Capcana din ordin și de ce trebuie atacată de fiecare
Există însă o capcană. Prin Ordinul nr. 427/612/2025, cele două ministere care au scris normele legii, Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor, au adăugat pe lista „vinilor pensionarului” două situații noi. Prima, la litera n): pensia obținută pe un stagiu „rectificat ulterior de către angajator”. A doua, la litera o): orice sume încasate peste „drepturile stabilite prin decizia de pensionare”. Dacă le citim cu atenție, prima mută vina angajatorului în spatele pensionarului, iar a doua descrie orice debit posibil, adică anulează practic scutirea dată de lege. E ca și cum regulamentul de ordine interioară ar spune că legea nu se aplică nimănui. Un ordin de ministru nu are voie să facă asta: trebuie să rămână strict în limitele legii pe care o aplică (art. 78 din Legea nr. 24/2000).
Mai mult, ordinul a fost semnat de ministrul muncii pe 31 martie 2025 și de ministrul finanțelor pe 14 aprilie, iar proiectul a fost pus în consultare publică abia pe 16 aprilie. Cu alte cuvinte, ministerele au cerut părerea publicului după ce hotărâseră deja, deși Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională cere consultarea înainte.
S.P.R. „Diamantul” a cerut deja ministerelor să elimine cele două litere, iar o asociație a cadrelor în rezervă a făcut același lucru. Aceste demersuri sunt importante pentru presiune, dar trebuie spus deschis: în instanță, șansele reale de a obține anularea le are pensionarul vătămat direct, cel căruia aceste litere i-ar putea refuza scutirea debitului. O organizație care atacă singură un act normativ riscă să fie respinsă pentru lipsă de interes. De aceea, fiecare dintre cei aproximativ 700 de colegi ar trebui să trimită o plângere prealabilă în nume propriu, iar dacă ministerele refuză sau nu răspund în 30 de zile, să introducă acțiunea în anulare la curtea de apel. Plângerea împotriva unui act normativ se poate face oricând (art. 7 alin. (11) din Legea nr. 554/2004), deci nu e prea târziu. Cu cât sunt mai mulți reclamanți, cu atât crește presiunea și șansa unei practici unitare.
Publicăm mai jos un model de plângere prealabilă individuală, pe care fiecare îl poate completa cu datele proprii și îl poate trimite la adresele ministerelor: relatiicupublicul@mmuncii.gov.ro, dezbateri@mmuncii.gov.ro, registratura@mfinante.gov.ro și publicinfo@mfinante.gov.ro. Adresa contact@mmuncii.gov.ro nu mai funcționează.
Ce să aveți pregătit
Indiferent de stadiul în care vă aflați, păstrați la îndemână decizia de pensie cu buletinul de calcul, contractul de asigurare încheiat în baza OUG nr. 163/2020 cu dovada plății, orice adresă a Casei care v-a confirmat că stagiul se socotește și copiile hotărârilor citate mai sus. Dacă primiți o decizie de revizuire sau una de recuperare, aveți 30 de zile ca s-o contestați, iar contestația împotriva revizuirii se depune la Casa care a emis-o, pentru Comisia de contestații a MAI.
Timpul lucrează în favoarea pensionarilor. Cât timp procesul pornit de Casa este pe rol, revizuirea nu vine, iar cei trei ani pe care îi poate recupera Casa se socotesc înapoi de la data revizuirii. Fiecare lună în care literele n) și o) sunt atacate de mai mulți oameni aduce mai aproape scutirea debitului.
O recomandare fermă. Apărarea împotriva revizuirii și a debitului este o activitate sensibilă, cu o miză enormă: pensia de acum înainte și sute de mii de lei. Un termen ratat, o contestație depusă la locul greșit sau un argument pus prost nu se mai pot repara. De aceea recomandăm ca niciun pensionar vizat să nu acționeze singur, fără un avocat priceput în pensii militare și în contencios administrativ.
Un ultim lucru, spus cinstit. Ce publicăm aici nu este toată apărarea posibilă. Este partea pe care o putem pune la dispoziția tuturor. Există apărări suplimentare, construite pe documente, practică și strategii procesuale pe care le folosim în dosarele membrilor, accesibile doar celor care sunt membri ai sindicatului și lucrează cu avocații S.P.R. „Diamantul”.
Model: plângere prealabilă individuală împotriva art. 13 lit. n) și o) din Norme
Textul de mai jos se copiază, se completează cu datele proprii în locurile dintre paranteze drepte și se trimite pe e-mail la cele patru adrese de mai sus. Se semnează de pensionar.
Către:
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, TINERETULUI ȘI SOLIDARITĂȚII SOCIALE
MINISTERUL FINANȚELOR
PLÂNGERE PREALABILĂ
Subsemnatul/Subsemnata [NUME PRENUME], domiciliat(ă) în [localitatea, strada, nr., bl., ap., județul], e-mail [adresa de e-mail], telefon [telefon], beneficiar(ă) al(a) unei pensii de serviciu anticipate parțiale stabilite de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne prin decizia nr. [nr.] din [data],
în temeiul art. 7 alin. (1) și alin. (11) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, formulez plângere prealabilă împotriva Ordinului ministrului muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale și al viceprim-ministrului, ministrului finanțelor nr. 427/612/2025 privind modificarea și completarea Ordinului ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice și al ministrului finanțelor publice nr. 2.073/1.623/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 9 mai 2025, și vă solicit:
1. revocarea art. I pct. 13 din Ordinul nr. 427/612/2025, în partea prin care la art. 13 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 125/2014 au fost introduse literele n) și o);
2. abrogarea, prin ordin comun publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, a art. 13 lit. n) și lit. o) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 125/2014 privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii și pentru stabilirea unor măsuri de protecție socială, aprobate prin Ordinul nr. 2.073/1.623/2014, cu modificările ulterioare.
I. TEXTELE CONTESTATE
Art. 13 din Normele metodologice enumeră debitele care nu beneficiază de scutirea de la plată prevăzută de art. 1 din Legea nr. 125/2014, pentru că „au drept cauză culpa” pensionarilor. Prin art. I pct. 13 din Ordinul nr. 427/612/2025, în această enumerare au fost introduse, între altele, următoarele ipoteze:
„n) obținerea/încasarea unei pensii în baza unui stagiu de cotizare care a fost ulterior rectificat de către angajator;
o) încasarea cu titlu de pensie sau pensie restantă a unor sume necuvenite, în raport cu drepturile stabilite prin decizia de pensionare.”
II. MOTIVELE DE NELEGALITATE
1. Legea permite excluderea de la scutire numai a debitelor cauzate de culpa debitorului. Art. 1 din Legea nr. 125/2014, în forma dată prin Legea nr. 285/2024, instituie regula: debitele reprezentând sume încasate necuvenit cu titlu de pensie „nu se recuperează”. Singura excepție este cea din art. 2: „Debitele care au drept cauză culpa debitorului, cum ar fi folosirea de către acesta a unor documente eliberate cu nerespectarea legii, declararea de către acesta a unor date neconforme realității, care au avut drept urmare stabilirea eronată a pensiei, nerespectarea obligațiilor care revin, potrivit legii, pensionarilor, inclusiv cele referitoare la cumulul pensiei cu venituri salariale […] nu fac obiectul scutirii de la plată”.
Enumerarea din art. 2 este exemplificativă, dar criteriul legal este unul singur: culpa debitorului. Toate exemplele date de legiuitor sunt fapte proprii ale pensionarului, săvârșite „de către acesta”. Normele metodologice puteau detalia ipotezele de culpă a pensionarului, dar nu puteau crea altele.
2. Lit. n) transformă fapta angajatorului în culpă a pensionarului. Rectificarea ulterioară a stagiului de cotizare este un act al angajatorului. Textul nu cere ca pensionarul să fi depus un document nelegal sau să fi declarat date neconforme realității. Este suficient ca angajatorul să revină asupra stagiului pentru ca debitul să fie trecut în sarcina pensionarului, deși acesta nu a contribuit cu nimic la eroare.
Situațiile în care pensionarul răspunde pentru documentele privind stagiul erau deja reglementate de art. 13 lit. a) și b) din Normele metodologice: depunerea unor documente eliberate cu nerespectarea legii, ulterior infirmate de angajator, și depunerea unor carnete de muncă sau adeverințe cu date neconforme realității. Lit. n) depășește aceste ipoteze tocmai prin aceea că renunță la orice faptă a pensionarului.
3. Lit. o) golește de conținut art. 1 din lege. Orice debit din pensie constă, prin definiție, în încasarea unor sume necuvenite în raport cu drepturile stabilite prin decizia de pensionare. Calificând această împrejurare, în sine, drept culpă a pensionarului, lit. o) exclude de la scutire și debitele produse exclusiv prin eroarea casei de pensii, cum ar fi plata unei sume mai mari decât cea din decizie. Rezultatul este contrar art. 1 din lege, care stabilește ca regulă nerecuperarea, și art. 2, care admite recuperarea doar pentru culpa debitorului.
4. Ordinul încalcă limitele actului pe care îl pune în executare. Potrivit art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, actele normative date în executarea legilor „se emit în limitele și potrivit normelor care le ordonă”, iar potrivit art. 78 din aceeași lege, ordinele „trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza și în executarea cărora au fost emise și nu pot conține soluții care să contravină prevederilor acestora”. Ordinul nr. 427/612/2025 a fost emis în executarea art. II alin. (2) din Legea nr. 285/2024, care cerea modificarea „în mod corespunzător” a Ordinului nr. 2.073/1.623/2014, adică punerea lui de acord cu legea, nu restrângerea scutirii acordate de lege.
Prin lit. n) și o), un act administrativ normativ restrânge un beneficiu acordat prin lege și adaugă la lege o excepție pe care legiuitorul nu a prevăzut-o.
5. Ordinul a fost emis cu încălcarea procedurii de transparență decizională. Potrivit art. 7 alin. (2) din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, anunțul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ se aduce la cunoștința publicului „cu cel puțin 30 de zile lucrătoare înainte de supunerea spre avizare de către autoritățile publice”, iar potrivit alin. (8) al aceluiași articol, proiectul „se transmite spre analiză și avizare autorităților publice interesate numai după definitivare, pe baza observațiilor și propunerilor formulate”.
Ordinul a fost semnat de ministrul muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale la 31.03.2025, sub nr. 427, și de viceprim-ministrul, ministrul finanțelor, la 14.04.2025, sub nr. 612. Proiectul a fost publicat pentru consultare pe pagina de internet a Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale abia la 16.04.2025, cu termen de transmitere a propunerilor până la 25.04.2025, după ce ambii miniștri semnaseră deja ordinul. Textul publicat conținea deja lit. n) și o) în forma adoptată. Ordinul a apărut în Monitorul Oficial la 9 mai 2025, la 23 de zile de la anunț. Referatul de aprobare publicat odată cu proiectul nu invocă vreo situație de urgență în sensul art. 7 alin. (13) din Legea nr. 52/2003.
Consultarea a fost așadar una formală: propunerile nu mai puteau schimba un act deja semnat. Lipsa reală a consultării explică de ce lit. n) și o), care nu au nicio motivare în referatul de aprobare, au ajuns în forma finală fără să fi fost supuse vreunei dezbateri.
III. VĂTĂMAREA DREPTURILOR MELE
La stabilirea pensiei mele de serviciu anticipate parțiale, Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne a valorificat, la vechimea efectivă, stagiul de cotizare dobândit prin contractul de asigurare socială nr. [nr.] din [data], încheiat în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 163/2020. [Dacă este cazul: Casa a formulat împotriva mea acțiunea în anularea deciziei de pensie înregistrată sub nr. [dosar] / a emis decizia de revizuire nr. [nr.] din [data] / decizia de recuperare nr. [nr.] din [data].]
În cazul în care s-ar constitui un debit în sarcina mea, art. 1 din Legea nr. 125/2014 și art. 7 lit. a) din Normele metodologice, care cuprinde expres pensiile de serviciu, îmi recunosc dreptul de a fi scutit de la plată, debitul neavând drept cauză vreo culpă a mea: contractul de asigurare a fost legal încheiat, contribuțiile au fost plătite integral, iar casa de pensii a analizat singură dosarul și a stabilit pensia. Art. 13 lit. n) și o) din Normele metodologice mi-ar putea refuza această scutire, calificând drept culpă proprie fapte care nu îmi aparțin. Am, așadar, un interes legitim, personal și actual, în eliminarea lor.
Totodată, în calitate de persoană interesată, aveam dreptul să fiu informat și să transmit propuneri cu privire la proiect înainte de adoptarea lui (art. 2 lit. a)–c) și art. 7 din Legea nr. 52/2003), drept pe care nu l-am putut exercita, proiectul fiind publicat după semnarea ordinului.
Vă rog să îmi comunicați răspunsul în termenul legal, la adresa de e-mail indicată mai sus.
[NUME PRENUME]
S.P.R. „Diamantul”
