Cu siguranță, fiecare polițist a auzit despre Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, act normativ ce reglementează mai multe infracțiuni asimilate celor de corupție prevăzute de codul penal.
Potrivit art. 12 din Legea nr. 78/2000:
(1) Sunt pedepsite cu închisoarea de la 1 la 5 ani următoarele fapte, dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite:
a) efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale;
b) folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.
(2) În sensul prezentei legi, operaţiunile financiare constau în operaţiuni care antrenează circulaţia de capital, operaţiuni de bancă, de schimb valutar sau de credit, operaţiuni de plasament, în burse, în asigurări, în plasament mutual ori privitor la conturile bancare şi cele asimilate acestora, tranzacţii comerciale interne şi internaţionale. Pentru a fi efectuate ca acte de comerţ, operaţiunile financiare trebuie să constituie o acţiune de intermediere în circulaţia bunurilor făcută în mod organizat şi sistematic, în scopul obţinerii de profit.
După cum se poate observa, art. 12 alin.(1) lit.a) din legea nr. 78/2000 reglementa o infracțiune sancționabilă cu închisoare de la 1 la 5 ani, ce se putea realiza prin două modalități, respectiv teza I – „efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană” și teza II – „încheierea de tranzacţii financiare”.
În ceea ce privește condiția utilizării informațiilor obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării, conform jurisprudenței acumulată, opinia majoritară a curților de apel susținea că este incidentă doar în cazul modalității de săvârșire prevăzută de teza II nu și în cazul infracțiunilor săvârșite prin modalitatea prevăzută de teza I.
Astfel, efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană era cercetată și pedepsită ca infracțiune indiferent dacă autorul – funcționar public, utiliza sau nu informații obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării.
Exista totuși la nivelul instanțelor de judecată și o opinie minoritară potrivit căreia condiția utilizării informațiilor obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării este incidentă în ambele modalități de săvârșire prevăzute de teza I și teza II.
Prin Decizia ÎCCJ nr. 327/2025 – complet dezlegare a unor chestiuni de drept, instanța supremă a unificat practica judiciară stabilind că, pentru realizarea conținutului constitutiv al infracțiunii prevăzută de art. 12 alin.(1) lit.a) din legea 78/2000, este necesară îndeplinirea condiției utilizării informațiilor obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării, în ambele modalități de săvârșire a faptei!
ÎCCJ concluzionează că doar prin folosirea informațiilor obținute în virtutea funcției este întrunit elementul de corupţie care conduce la pervertirea funcţiei într-o sursă de foloase necuvenite. Doar în acest fel autorul este plasat într-o situaţie privilegiată în raport cu alţi participanţi la circuitul economic, obţine un avantaj determinat de poziţia pe care o ocupă, respectiv de funcţia, atribuţia ori însărcinarea primită.
Altfel spus, instanța supremă prin interpretarea oferită a delimitat legea penală de starea de incompatibilitate a unui funcționar public generată de efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte.
Potrivit art. 521 Cod procedură civilă, Deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) pronunțate în complet de dezlegare a unor chestiuni de drept sunt obligatorii pentru toate instanțele judecătorești, atât în materie civilă, cât și penală, de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, Partea I. Aceste decizii au autoritate de lucru judecat pentru toate instanțele, operând doar pentru viitor prin asigurarea unei practici judiciare unitare.
Așadar, simpla efectuare a unor operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia de către un funcționar public cu statut special, fără îndeplinirea condiției utilizării unor informații obținute în virtutea funcției nu mai poate fi reținută ca infracțiune ci doar ca stare de incompatibilitate sancţionată disciplinar de art. 57 lit.k) combinat cu art. 45 alin.(1) lit.i) din legea nr. 360/2002.
Atenție totuși, potrivit art. 10 alin.(4) din legea nr. 360/2002, încălcarea interdicțiilor prevăzute de art. 45 alin.(1) se sancționează exclusiv cu destituire!
Echipa S.P.R. Diamantul,
