Fișa postului, la casierie: două inspectorate ne-au cerut bani, iar DGA ne-a chemat la sediu, pentru documente pe care le puteau trimite pe e-mail

0
Fișa postului, la casierie

Tribunalul București a sancționat de două ori același reflex: o instituție care răspunde pe e-mail, cu adrese scanate, dar care pentru fișa postului cere plata fotocopiilor sau vizita la sediu.

Prin Sentința nr. 8470 din 17 septembrie 2026, Tribunalul București a constatat că IPJ Buzău și IPJ Teleorman au refuzat nejustificat să ne trimită, în format electronic, o copie a fișei postului de îngrijitor. Pentru acest document de câteva pagini, cele două inspectorate ne-au cerut 0,5 lei pe pagină, plătiți la casieria din Buzău sau din Alexandria ori prin trezorerie, deși le ceruserăm informațiile electronic și ne răspunseseră tot pe e-mail. Cu două luni înainte, aceeași secție a tribunalului ajunsese la o concluzie asemănătoare în procesul cu Direcția Generală Anticorupție, care voia să ne lase doar să citim fișele de post la sediul ei.

O petiție despre curățenie și o factură de 1,5 lei

Petiția nr. 160 din 2 octombrie 2025 avea 13 întrebări despre curățenia la posturile de poliție comunale, aceeași petiție de la care a pornit procesul de la Brăila. La punctul 13 am cerut „o copie de pe fișa unui angajat la curățenie, la alegere” și am cerut ca toate informațiile să ne fie comunicate electronic.

IPJ Teleorman ne-a răspuns, prin adresa nr. 2216 din 3 noiembrie 2025, că documentul „este disponibil pe suport de hârtie” și ne va fi pus la dispoziție, anonimizat, „după ce veți face dovada plății serviciilor de copiere”: 0,5 lei pe pagină, trei pagini, plătibile la casieria din Alexandria, între orele 8 și 16, sau în contul de trezorerie, cu mențiunea „cheltuieli fotocopiere”. IPJ Buzău, prin adresa nr. 29070 din 5 noiembrie 2025, ne-a scris același lucru pentru cinci pagini. Nota de plată era, așadar, de 1,5 lei la Teleorman și de 2,5 lei la Buzău.

Ambele adrese ne-au venit scanate, pe e-mail. Hârtia prin care inspectoratul ne anunța că fișa există doar pe hârtie a fost, ea însăși, pusă pe scaner și trimisă pe e-mail. Alte trei pagini treceau prin același scaner în câteva secunde. În schimb, pentru 1,5 lei, sindicatul ar fi trebuit să facă un ordin de plată către trezoreria Alexandria și să trimită dovada, iar inspectoratul să înregistreze plata, să fotocopieze fișa și să o expedieze prin poștă. E ca și cum un polițist care cere pe e-mail o copie a propriei dispoziții de numire ar fi trimis la casierie să plătească fotocopia, printr-o adresă primită scanată pe același e-mail.

Ce spune legea

Legea nr. 544/2001 pune costul copierii în sarcina solicitantului doar „în cazul în care solicitarea de informaţii implică realizarea de copii de pe documentele deţinute” (art. 9 alin. (1)). Normele metodologice de aplicare, aprobate prin H.G. nr. 123/2002, precizează că acest cost este „costul direct al operaţiunii tehnice de copiere a informaţiei solicitate pe suport hârtie” (art. 18 alin. (4)) și că informațiile cerute în scris „vor fi comunicate în formatul precizat în cererea solicitantului”, în scris, în format electronic sau pe hârtie (art. 15 alin. (3)). Tariful de 0,5 lei pe pagină, stabilit pentru unitățile M.A.I. prin Ordinul nr. 157/2016, se aplică fotocopiilor. Cine cere un document pe e-mail nu cere nicio fotocopie.

Ce a reținut Tribunalul București

Instanța a observat exact contradicția: „niciunul dintre pârâți nu a justificat de ce nu ar fi posibilă comunicarea acesteia în aceeași formă ca și adresele de răspuns (scanate și transmise prin poștă electronică)”. Art. 9 din lege permite încasarea costurilor de copiere, însă, „față de faptul că reclamantul a solicitat comunicarea informațiilor în format electronic, era necesară motivarea de către instituție a refuzului de a comunica înscrisul în forma solicitată. În lipsa unei astfel de motivări, instanța reține că refuzul pârâților este nejustificat.”

Fișa postului n-a fost singura problemă. Ambele inspectorate au fost obligate să răspundă complet și la întrebarea despre temeiul legal al curățeniei la posturi, la care niciunul nu răspunsese, la întrebarea despre numărul funcțiilor de îngrijitor, la care dăduseră doar un procent de ocupare (100% la Buzău, 50% la Teleorman), și la întrebarea dacă au cerut vreodată organului superior bani pentru curățenia posturilor. IPJ Teleorman a mai fost obligat să ne spună cine face, practic, curățenia. Instanța a respins daunele morale, reținând că fapta ilicită există, dar că nu am arătat concret prejudiciul, precum și două întrebări despre inspectorii sanitari și de muncă. Dosarul se află acum în recurs la Curtea de Apel București.

IPJ Buzău a pus în aplicare sentința prin adresa din 2 noiembrie 2026 și ne-a trimis fișa postului de îngrijitor fără să ne mai ceară vreun leu. Am aflat astfel că județul are patru funcții de îngrijitor, din care trei ocupate, și că îngrijitorii fac curățenie la reședința inspectoratului, nu la cele 80 de posturi comunale.

DGA: fișele de post, „spre consultare, la sediu”

Prin petiția nr. 102 din 11 septembrie 2025, am cerut Direcției Generale Anticorupție, tot în format electronic, fișele de post ale șefilor structurilor de logistică, financiar, psihologie și juridic din structura centrală și am întrebat dacă și când s-au modificat în 2025 fișele de post ale personalului de suport, în legătură cu majorarea de 12,5% prevăzută de art. 14 alin. (3) din Anexa VI la Legea nr. 153/2017. DGA ne-a răspuns că fișele „pot fi puse la dispoziție, spre consultare, la sediul instituției”, iar după reclamația administrativă a adăugat că le deține doar pe hârtie și nu le poate trimite electronic fără „a le prelucra”.

Prin Sentința nr. 7097 din 2 iulie 2026, Tribunalul București a obligat DGA să ne comunice atât fișele de post, cât și informațiile despre modificările din 2025. Formatul în care se comunică informația este cel cerut de solicitant, „iar nu cel în care instituția/autoritatea competentă le deține”. Prelucrarea pe care legea nu o impune înseamnă sistematizarea sau combinarea datelor după nevoile solicitantului, în timp ce „simpla scanare a documentului de pe suport de hârtie pentru comunicarea electronică a acestuia către reclamant” intră în obligațiile impuse de Legea nr. 544/2001. Iar invitația la sediu „nu echivalează cu comunicarea” documentelor. Despre apărarea DGA la a doua întrebare, potrivit căreia modificarea fișei postului nu ar însemna atribuții suplimentare, instanța a reținut că a fost formulată „cu rea-credință”.

DGA a declarat recurs, care se judecă la Curtea de Apel București pe 9 martie 2027. Până atunci, fișele de post ale celor patru șefi de structuri rămân acolo unde erau și în septembrie 2025: pe hârtie, la sediu.

Ce înseamnă pentru orice polițist

Cele două sentințe spun același lucru: cine cere pe Legea nr. 544/2001 un document în format electronic trebuie să îl primească scanat, pe e-mail, fără plată și fără drum la sediu. Dacă la o cerere electronică vi se răspunde că documentul există doar pe hârtie și că trebuie să plătiți fotocopiile sau să veniți să îl citiți, răspunsul poate fi atacat. Sentințele nr. 8470/2026 și nr. 7097/2026 ale Tribunalului București, Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, arată cum.

S.P.R. „Diamantul”

Leave a reply

Please enter your comment!
Please enter your name here