Contribuția individuală la bugetul de stat nu îți aduce niciun leu la pensie. Îți ia din ea
Din solda fiecărui polițist se reține lunar o sumă numită contribuția individuală la bugetul de stat. Este reglementată de art. 31 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, iar cota ei este de 25% din solda brută.
La un salariu brut de 10.000 de lei, asta înseamnă 2.500 de lei pe lună. Peste 30.000 de lei pe an. Într-o carieră de treizeci de ani, se strang câteva sute de mii.
Întrebarea din acest articol este simplă: ce primești, la pensie, pentru acei bani (contribuția individuală la bugetul de stat)?
Am refăcut calculele din buletinele anexate la patru decizii de pensie emise de Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. între 2017 și 2025. Răspunsul, verificat pe fiecare dintre ele:
Nimic. Iar în multe cazuri, mai puțin decât nimic.
Ce spune legea că primești
Contraprestația există, pe hârtie. Este la art. 108 din aceeași lege, care prevede că cel care a plătit contribuția primește, la stabilirea pensiei, un spor de:
- 3% — dacă a plătit între 5 și 15 ani
- 6% — între 15 și 25 de ani
- 9% — peste 25 de ani
Acest procent se adaugă la procentul pentru vechime și se aplică bazei de calcul a pensiei.
Atât. Nimic altceva nu leagă contribuția de pensie.
Iar textul nu distinge după cât ai plătit, ci numai după câți ani. Cine a plătit 2% din soldă timp de douăzeci și șase de ani și cine plătește 25% timp de douăzeci și șase de ani primesc, amândoi, exact 9%.
Primul filtru: plafonul de 85%
Art. 30 din lege spune că pensia nu poate depăși 85% din baza de calcul.
Cum procentul pentru vechime crește cu fiecare an lucrat, iar sporul de la art. 108 se adaugă peste el, cei cu cariere lungi depășesc plafonul — și pierd surplusul.
Am tratat acest mecanism pe larg într-un articol anterior. Pe scurt: la o vechime cumulată de 45 de ani, procentul pentru vechime atinge singur 85%, iar din sporul de 9% nu se mai plătește nimic.
Dar chiar și cine trece de primul filtru neatins se lovește de al doilea.
Al doilea filtru: plafonul introdus în 2017
De la 15 septembrie 2017, art. VII pct. 3 din O.U.G. nr. 59/2017 prevede că pensia netă nu poate depăși media soldelor lunare nete din perioada de referință.
Formulată așa, regula pare rezonabilă. Nimeni nu se așteaptă să primească la pensie mai mult decât primea în activitate.
Problema e că cele două mărimi comparate — pensia netă și solda netă — se obțin prin scăderi complet diferite.
Din soldă se rețin trei prelevări. Cea mai mare este chiar contribuția individuală la bugetul de stat, de 25%. După ea vin sănătatea și impozitul. Rămâne 58,5% din brut.
Din pensie se rețin două, și numai pentru partea care depășește 3.000 de lei. Rămâne aproape 87%.
Am verificat raportul pe toate cazurile analizate. Iese identic, la a patra zecimală:
Plafonul pensiei este, invariabil, 58,5% din baza de calcul.
Iar pensia calculată după formula legii poate ajunge la 85% din aceeași bază.
Diferența dintre 85% și 58,5% — peste douăzeci și șase de puncte procentuale — se pierde întotdeauna, la orice pensionar cu bază de calcul suficient de mare.
Aici e miezul: contribuția își coboară singură plafonul
Recitiți schema de mai sus, uitându-vă la prima casetă din stânga.
Media soldelor nete — cea care devine plafonul pensiei — se obține scăzând din solda brută, prima dintre toate, contribuția individuală la bugetul de stat.
Suma pe care ai plătit-o lunar, treizeci de ani, ca să primești ceva la pensie, este chiar suma care îți coboară plafonul acelei pensii.
Cifrele o arată limpede. Dacă acea contribuție nu s-ar fi reținut, solda netă ar fi reprezentat 81% din brut, nu 58,5%:
| plafonul actual | plafonul dacă nu s-ar reține contribuția | |
|---|---|---|
| un polițist cu baza de calcul 12.648 lei | 7.399 lei | 10.245 lei |
| altul, cu baza 9.747 lei | 5.702 lei | 7.895 lei |
Ce se alege de tot ce ai făcut în carieră
Legea prevede trei elemente care recompensează meritul. Toate trei se opresc în același loc.
Vechimea urcă procentul cu fiecare an lucrat, până la plafonul de 85%.
Contribuția aduce sporul de la art. 108, care se adaugă la procentul de vechime — deci e supus aceluiași plafon.
Semnul onorific adaugă 10%, 15% sau 20% din cuantumul pensiei, pentru 15, 20 sau 25 de ani de serviciu ireproșabil. El se calculează după plafonul de 85%, deci trece de primul filtru neatins.
Trece de primul. Nu trece de al doilea.
Iar decorația te aduce mai devreme sub ghilotină
Am calculat, pe bazele de calcul reale ale celor patru, de la ce procent începe să acționeze plafonul din 2017:
| plafonul devine operant de la | |
|---|---|
| fără nicio decorație | 65 – 67% |
| cu semnul onorific pentru 15 ani (10%) | 59 – 61% |
| cu semnul onorific pentru 20 de ani (15%) | 56 – 58% |
| cu semnul onorific pentru 25 de ani (20%) | 54 – 56% |
Iar procentul minim pe care legea îl acordă, la 25 de ani de vechime, este de 65%.
Cu alte cuvinte: cine nu are nicio decorație stă exact pe muchie. Cine are semnul onorific pentru douăzeci și cinci de ani de serviciu ireproșabil intră sub plafon cu circa zece puncte procentuale mai devreme.
Decorația nu doar că nu adaugă nimic la ce primești efectiv. Te împinge mai repede în zona în care nu mai primești.
„Dar primiți sporul de la art. 108″
Este apărarea obișnuită, și trebuie luată în serios. Așa că am făcut calculul cinstit: cel care elimină deopotrivă contribuția și sporul acordat pentru ea.
Un polițist cu baza de calcul de 12.648 lei, cu 6% spor pentru contribuție:
| cu sporul de la art. 108 | fără el | |
|---|---|---|
| procent total | 80% | 74% |
| pensie brută | 11.637 lei | 10.764 lei |
| pensie netă cuvenită | 9.996 lei | 9.289 lei |
| plafonul din 2017 | 7.399 lei | 7.399 lei |
| cât primește efectiv | 7.399 lei | 7.399 lei |
Sporul i-a adus 707 lei în plus la netul cuvenit. Dar plafonul se aplică amândurora, pentru că ambele variante îl depășesc.
Dacă sporul de la art. 108 nu ar fi existat niciodată, ar fi primit exact aceeași sumă.
Contribuția lui de peste douăzeci de ani a produs, la pensie, zero lei.
Cât ar fi primit dacă statul nu ar fi reținut nimic
Acum eliminăm și contribuția. Fără ea, solda netă ar fi fost 81% din brut, deci plafonul ar fi urcat.
Formularea trebuie citită cu atenție, pentru că e contraintuitivă:
Nu „ar fi primit mai mult dacă păstra sporul”. Ar fi primit mai mult renunțând și la spor — cu condiția să nu fi plătit contribuția.
Pentru primul dintre ei, contribuția reținută lunar, calculată chiar pe baza de calcul a pensiei, este de 3.162 lei. Adică 37.944 de lei pe an, în perioada de activitate.
Pierderea lui anuală de pensie: 22.680 de lei. Pe viață.
Un ultim amănunt
Până la 31 decembrie 2017, contribuția individuală la bugetul de stat era de 10,5%. De la 1 ianuarie 2018 este de 25%.
Prelevarea s-a mărit de 2,38 ori.
Prejudiciul provocat de ea — măsurat în puncte procentuale pierdute din plafon — a crescut de la 8,82 la 22,50. De 2,55 ori.
Sporul de la art. 108 a rămas neschimbat. Aceleași 3%, 6% și 9% din 2015.
Ce iese la socoteală
Contribuția se reține integral, lunar, pe toată durata carierei.
Singura contraprestație pe care legea i-o atribuie — sporul de la art. 108 — este consumată de plafonul de 85% la carierele lungi și de plafonul din 2017 în restul cazurilor.
Iar reținerea însăși diminuează media soldelor nete, adică chiar plafonul care va limita pensia.
Statul reține 25% din soldă timp de treizeci de ani. Cel care a plătit ar fi avut o pensie mai mare dacă nu ar fi plătit nimic — chiar renunțând, în schimb, la sporul primit pentru plată.
Cifrele din acest articol provin din decizii de pensie și buletine de calcul oficiale. Fiecare operație a fost refăcută și se închide la leu.
Emil PĂSCUȚ
Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul”
Analiză întemeiată pe patru decizii de pensie emise între 2017 și 2025. Cifrele sunt reale și verificabile în documentele aflate la dosarele respective.
