Pe 20 octombrie, Parlamentul votează Guvernul Niculescu, cu Marian Neacșu propus la Interne. Pentru polițiști, numele de pe ușa ministrului contează mai puțin decât pare. Printr-un ordin chiar al ministrului, Poliția, banii, cariera și juriștii ministerului sunt conduse de oameni care rămân pe loc atunci când miniștrii pleacă. Patru dintre ei sunt Bogdan Despescu, Ioana Dorobanțu, Răzvan Grecu și Valentin Minoiu.
Ce coordonează, de fapt, ministrul
Cine conduce Ministerul Afacerilor Interne nu reiese din organigramă, ci din Ordinul ministrului nr. III/71 din 30 aprilie 2026, privind coordonarea structurilor aparatului central. Ordinul a fost transmis tuturor structurilor Poliției prin adresa IGPR nr. 205098 din 29 mai 2026. Potrivit art. 1, ministrul își păstrează direct șapte structuri: Corpul de control, auditul intern, Direcția generală management operațional, comunicarea (DIRP), Direcția Generală de Protecție Internă, Direcția Generală Anticorupție și centrul pentru infrastructurile critice.
Restul ministerului e împărțit. Secretarul de stat pentru ordine și siguranță publică, chestorul general Bogdan Despescu, coordonează Poliția Română, Jandarmeria, Poliția de Frontieră, Imigrările, Evidența Persoanelor și Agenția împotriva traficului de persoane (art. 2). Secretarul general coordonează resursele umane (DGMRU), logistica, Direcția Generală Financiară (DGF), Direcția Generală Juridică, comunicațiile și IT-ul, Academia de Poliție și Casa de Pensii Sectorială a MAI, printre altele (art. 8). Funcția de secretar general e vacantă din 1 septembrie 2023, așa că art. 9 o desemnează pe secretarul general adjunct, chestorul-șef Ioana Dorobanțu, să îi exercite atribuțiile.
Art. 10 completează tabloul: secretarilor de stat și secretarului general li se deleagă dreptul de semnătură „în numele și pentru” ministru, „pentru toate documentele promovate” de structurile pe care le coordonează. Altfel spus, salariul și sporurile unui polițist trec prin DGF, cariera lui prin DGMRU, apărarea ministerului în procesele lui prin Direcția Juridică, iar pensia prin Casa de Pensii, toate sub semnătura aceleiași persoane. Ordinul din aprilie l-a înlocuit pe altul, nr. III/154 din 13 septembrie 2023, care avea aceeași regulă pentru secretarul general. Un ministru nou poate schimba această împărțire printr-un singur ordin, în prima zi de mandat.
Bogdan Despescu: secretarul de stat care semnează pentru Poliție
Chestorul general Bogdan Despescu este secretar de stat pentru ordine și siguranță publică din 29 noiembrie 2019 (Decizia prim-ministrului nr. 471/2019). A lucrat sub trei miniștri, Marcel Vela, Lucian Bode și Cătălin Predoiu, iar Marian Neacșu ar fi al patrulea. Înainte, între decembrie 2015 și ianuarie 2018, a fost inspector general al Poliției Române. Potrivit art. 10 din Ordinul nr. III/71/2026, documentele promovate de Poliție, Jandarmerie și Poliția de Frontieră se semnează de el, „în numele și pentru” ministru.
Despescu a supraviețuit inclusiv unui ministru care a vrut să-l înlăture. În ianuarie 2018, după scandalul privind felul în care Poliția gestionase un caz de agresiuni sexuale asupra unor copii, ministra Carmen Dan i-a cerut demiterea din fruntea IGPR. Premierul Mihai Tudose a refuzat, conflictul dintre cei doi a dus la retragerea sprijinului politic și la demisia lui Tudose, iar Despescu a fost eliberat din funcție pe 17 ianuarie 2018. A rămas totuși în conducerea IGPR, ca adjunct, iar cercetarea disciplinară dispusă de Carmen Dan nu i-a găsit nicio vină. Carmen Dan a plecat de la Interne în iulie 2019, iar în noiembrie 2019 Despescu s-a întors, ca secretar de stat (Digi24, 29 noiembrie 2019).
Starea ministerului o descrie chiar el. În noiembrie 2025, Despescu declara că MAI lucrează cu un deficit de personal de 22%, adică aproape 37.000 de posturi neocupate (Mediafax, 21 noiembrie 2025).
Cariera lui are și episoade controversate. În ianuarie 2020, PressOne a relatat că teza lui de doctorat de la Academia de Poliție conține peste 150 de pagini copiate (Europa Liberă). Despescu a negat, iar în iulie 2020 comisia de etică a Academiei a propus retragerea titlului, potrivit presei; nu am găsit dacă titlul a fost retras efectiv. În ianuarie 2021, după scandalul de la Hanul lui Manuc, ministrul Lucian Bode i-a luat coordonarea Direcției Generale Anticorupție, a Protecției Interne și a Corpului de control, pe care le primise de la Marcel Vela (G4Media). Încă din iulie 2021, Sindicatul Europol susținea că Despescu conduce, în fapt, ministerul (Stiripesurse, 16 iulie 2021).
Sub coordonarea lui funcționează sistemul împuternicirilor, adică numirea șefilor fără concurs, „cu caracter temporar”. Ancheta Recorder „Poliție aservită” (21 mai 2026) a numărat peste 600 de funcții de conducere din Poliția Română ocupate prin împuternicire și a constatat că aproape o treime dintre inspectoratele județene au în frunte șefi împuterniciți. Poliția Română a contestat ancheta în aceeași zi, într-o conferință de presă.
Sindicatul s-a adresat direct secretarului de stat de mai multe ori. Petiția nr. 225 din 11 martie 2025, trimisă ministrului și lui Despescu, semnala că structuri întregi din inspectorate lipsesc din regulamentele de organizare și, potrivit sindicatului, a rămas fără răspuns. Despescu a fost vizat și de denunțul din martie 2025 privind sporul pentru condiții grele și ordinul S/7/2018, și de un al doilea denunț, din noiembrie 2025, care privea și conducerea IGPR. DNA l-a clasat pe al doilea în iulie 2026, iar sindicatul a contestat soluția.
Ioana Dorobanțu: nouă ani „cu caracter temporar”
Chestorul-șef Ioana Dorobanțu este secretar general adjunct al MAI și, de la 1 septembrie 2023, ține și locul secretarului general. Codul administrativ spune limpede cum se ocupă aceste funcții: secretarul general și adjuncții lui sunt înalți funcționari publici, „numiți prin concurs sau examen, pe criterii de profesionalism” (art. 61 alin. 1). Dorobanțu nu a fost numită prin concurs. Exercită funcția „cu caracter temporar” din 23 mai 2017.
Temporarul are deja un șir lung în Monitorul Oficial, unde deciziile sunt publice: 16 decizii ale prim-ministrului, între 2017 și 2026, semnate de șase premieri, de la Sorin Grindeanu la Ilie Bolojan, în timp ce la Interne s-au succedat șase miniștri, de la Carmen Dan la Cătălin Predoiu. Prima, Decizia nr. 425/2017, nu avea niciun termen și a durat până în iulie 2020. De atunci, deciziile vin la fiecare șase luni, iar ultima, nr. 249 din 15 iulie 2026, o ține în funcție până pe 21 ianuarie 2027. Art. 510 alin. (1) din Codul administrativ permite exercitarea temporară „pentru o perioadă de maximum 6 luni într-un an calendaristic”. Întrebat de sindicat de ce nu s-a organizat concurs, ministerul a răspuns că „evoluția în creștere a pierderilor de personal” prin pensionare a afectat „existența personalului-țintă” pentru concursuri (adresa MAI-DIRP nr. 1753473 din 6 iulie 2026).
Calendarul mai are o coincidență. Una dintre cele două funcții de director general adjunct ale Direcției Generale Juridice este „temporar vacantă începând cu data de 23.05.2017”, potrivit aceluiași răspuns al ministerului, adică din ziua în care Dorobanțu a început exercitarea temporară. Astăzi, atribuțiile acelui post sunt exercitate tot prin împuternicire. Sindicatul a întrebat expres dacă ea e titulara lui, iar ministerul nu a răspuns la această întrebare.
Deciziile au fost atacate în instanță de polițiști destituiți în 2025, care i-au contestat dreptul de a semna pentru ministru. Curtea de Apel Iași (Sentința nr. 63/2026) și Curtea de Apel Galați (Sentința nr. 226/2026) au respins acțiunile, fără să analizeze legalitatea deciziilor: Galațiul a reținut că reclamantul nu și-a dovedit vătămarea proprie. Împotriva sentinței de la Galați s-a declarat recurs, înregistrat pe 15 octombrie 2026.
Pentru polițiști, contează ce semnează. Ordinul MAI nr. II/936 din 17 aprilie 2025, prin care a fost soluționată contestația unui polițist împotriva destituirii, poartă mențiunea „p.” ministru, sub ștampila „Secretar general adjunct”. Tot ea a semnat, ca secretar general, adresa nr. 67544 din 10 septembrie 2026, prin care ministerul a refuzat să declasifice Ordinul MAI nr. S/7/2018, cel care stabilește normele de salarizare ale polițiștilor.
Răzvan Grecu: păzitorul ordinului secret
Chestorul Răzvan Grecu conduce din 2022 Direcția Generală Financiară, după pensionarea fostei directoare generale, Dorina Dimofte (HotNews, 4 august 2022). E structura care răspunde de bugetul ministerului și de normele lui de salarizare. Direcția lui gestionează Ordinul MAI nr. S/7/2018, normele metodologice după care li se calculează salariul, sporurile și majorarea de 12,5% pentru structurile centrale. Ordinul e clasificat. Un polițist nu poate citi regula după care e plătit, deși ministerul o aplică în fiecare lună.
În iunie 2025, după ce Înalta Curte (Decizia nr. 73/2025) a constatat că problema sporului pentru condiții grele în indemnizația de concediu fusese deja lămurită, sindicatul a cerut aplicarea ei și declasificarea ordinului. Răspunsul DGF nr. 453069 din iunie 2025, semnat de Grecu, anunța că „au fost inițiate demersurile necesare în vederea amendării” ordinului S/7/2018. Pentru diferențele restante însă, ar fi fost nevoie de „un consens decizional sistemic” încadrat în „politicile fiscal-bugetare” ale Guvernului, iar declasificarea a fost refuzată.
După 15 luni, amendarea promisă nu se vede în practică. În septembrie 2026, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București susținea încă în instanță, invocând și ordinul S/7/2018, că sporul plătit pe pontaj nu intră în indemnizația de concediu (întâmpinarea nr. 550945 din 24 septembrie 2026). Polițiștii își obțin sporul din concediu prin proces, unitate cu unitate, iar instanțele le dau dreptate: Curtea de Apel Galați a pronunțat în octombrie 2026 o decizie definitivă în acest sens (Decizia nr. 732/2026).
Nu e singurul drept pe care calculul ministerului l-a micșorat. Majorarea pentru lucrări de excepție, numită de polițiști „de excelență” (art. 15 din Anexa VI la Legea nr. 153/2017), a fost aplicată ani la rând la salariul de funcție din decembrie 2018, nu la cel aflat în plată. Formula corectă s-a impus prin zeci de procese ale sindicatului și prin Decizia Î.C.C.J. nr. 75/2024. În primul dosar rămas definitiv (nr. 40244/3/2024), ministerul a fost obligat să recalculeze majorarea pentru perioada 23 octombrie 2021 – 31 decembrie 2023 (Curtea de Apel București, Decizia nr. 1517/2026).
Pentru a doua jumătate a lui 2023, direcția condusă de Grecu a justificat refuzul recalculării într-un punct de vedere trimis unităților în martie 2024 (nr. 603022): bugetul pentru cheltuieli de personal „a fost insuficient”, fiind nevoie de suplimentări din Fondul de rezervă, de exemplu prin Hotărârea Guvernului nr. 1147/2023. Notele de fundamentare obținute de sindicat în instanță (dosarul nr. 192/3/2025, definitiv) arată însă că Guvernul a suplimentat bugetul MAI de trei ori în patru luni, în semestrul al II-lea din 2023, pentru drepturi salariale și sociale (H.G. nr. 869, 990 și 1147/2023). Recalcularea a venit, și aici, prin hotărâri judecătorești.
Nici regulamentul propriei direcții nu e public. Sindicatul a cerut declasificarea ROF-ului DGF, iar Grecu a răspuns, prin adresa nr. 469407 din 23 iunie 2026, că „nu a intervenit nicio situație care să impună declasificarea”. Litigiul e acum la Curtea de Apel București (dosarul nr. 3983/2/2026, termen 23 noiembrie 2026). Citat personal în proces, directorul general a cerut să fie scos din cauză pentru lipsa calității procesuale pasive.
În martie 2025, sindicatul a depus la Parchetul de pe lângă Înalta Curte un denunț penal care îl privea și pe Grecu, pentru neincluderea sporului pentru condiții grele în indemnizația de concediu și pentru secretizarea ordinului S/7/2018.
Valentin Minoiu: resursele umane, pe împuternicire
Chestorul-șef Valentin Minoiu conduce Direcția Generală Management Resurse Umane, care se ocupă de structura, concursurile, numirile și inspecția muncii în tot ministerul. O conduce fără să fi fost numit director general. Dispozițiile DGMRU publicate pe mai.gov.ro îl arată „împuternicit director general” cel puțin din iunie 2020 (Dispoziția nr. II/18486 din 2 iunie 2020), iar în 2024 și 2026 semnează „p. director general”. Pe site-ul MAI apare, în octombrie 2026, tot ca director general adjunct, iar funcția de director general nu are titular afișat.
În același interval, Minoiu și-a încheiat doctoratul la ASE (2014–2023) și a devenit cadru didactic asociat al universității, din octombrie 2023. În 2024 a candidat pentru un post de asistent universitar la Facultatea de Drept, la drept administrativ și drept constituțional, iar pagina facultății îl trece astăzi „asist. univ. dr.” (fișa de candidat, ASE). La ASE a intrat într-un concurs. La MAI conduce de peste șase ani o direcție generală fără să fi fost numit în funcția de director general.
Despre felul în care a rămas la DGMRU circulă de ani de zile aceeași poveste. Sindicatul Europol a susținut în iulie 2021, iar un intervievat a repetat în ancheta video Recorder din mai 2026, că Minoiu a fost mutat pentru câteva ore adjunct al inspectorului general al Poliției, apoi s-a întors la DGMRU. Potrivit acestor relatări, manevra a permis ca postul de la IGPR să fie ocupat din nou prin împuternicire de Eduard Mirițescu, după ce acesta atinsese limita de un an. Nu am găsit un act public care să confirme sau să infirme episodul.
Regulamentele de organizare și funcționare (ROF) ale inspectoratelor de poliție au fost până de curând clasificate, iar sindicatul a obținut declasificarea unora dintre ele în instanță. Abia atunci s-a văzut că nu fuseseră actualizate. Structurile de siguranță școlară, înființate în inspectorate din 2020, cele de pregătire profesională și cele pentru protecția animalelor, apărute după OUG nr. 175/2020, nu figurau în ROF. Doar în siguranța școlară, circa 300 de polițiști lucrau într-o structură care, potrivit regulamentului, nu exista. Prin petiția nr. 225 din 11 martie 2025, adresată ministrului și lui Bogdan Despescu, sindicatul a cerut cercetarea disciplinară a directorului DGMRU pentru lipsa de control asupra ROF-urilor. Potrivit sindicatului, petiția a rămas fără răspuns.
Nici regulamentul DGMRU (Ordinul MAI nr. S/42/2019) nu e public. Ministerul a refuzat declasificarea, iar procesul sindicatului se judecă la Curtea de Apel București, în dosarul nr. 4612/2/2026, cu termen pe 20 noiembrie 2026.
În DGMRU funcționează și Direcția Inspecția Muncii, care ar trebui să controleze condițiile de muncă din unitățile ministerului. Cerut să arate ce a constatat, ministerul a răspuns că documentele de control sunt „secret de serviciu”, iar procedura de control, aprobată în februarie 2023, nu are nevoie de revizuire, pentru că „nu a fost identificată o necesitate stringentă” (adresa MAI-DIRP nr. 1752898 din 15 mai 2026). Inspecția există pe hârtie, rezultatele ei sunt secrete, iar polițistul pentru care a fost creată nu află ce a găsit.
Tot în aria resurselor umane intră pregătirea polițiștilor care îi judecă disciplinar pe colegii lor. Din 2015, Statutul polițistului cere ca membrii colectivului din care se aleg consiliile de disciplină să participe „la un program de pregătire privind procedura disciplinară” (art. 62³ alin. 3 din Legea nr. 360/2002). IGPR scrie că această pregătire se face „punctual, după desemnare”, „cu ocazia primei ședințe, prin grija secretarului consiliului” (adresa nr. 407.979 din 12 octombrie 2026), pe baza a patru teme scrise în octombrie 2015, fără durată minimă și fără evaluare. Primul curs propriu-zis, de cinci zile, apare „în premieră” abia în oferta ISOP pe 2026–2027, potrivit Academiei de Poliție. Întrebată de sindicat, DGMRU răspundea că doar „are în vedere organizarea” unui program, și acela numai pentru aparatul central (adresa MAI-DIRP nr. 1754360). Sunt consiliile care pot propune destituirea unui polițist (articolul nostru din 15 octombrie 2026).
Direcțiile lui Minoiu și Grecu se întâlnesc și în cazul pensionarilor cu vechime cumpărată. Între 2020 și 2024, Casa de Pensii Sectorială a MAI a acordat 757 de pensii anticipate parțiale unor cadre care își completaseră stagiul plătind contribuții, cum permitea OUG nr. 163/2020. Întrebate în mai 2024, cele două direcții au susținut poziții opuse. DGMRU a spus că stagiul cumpărat se ia în calcul la vechimea efectivă, iar DGF, alături de Direcția Juridică, că se aplică doar la pensia pentru limită de vârstă.
Corpul de control al ministrului le-a criticat pe amândouă: poziția DGJ și DGF fusese „analizată superficial”, iar DGMRU redase „incomplet” temeiul juridic în nota prezentată conducerii. Apoi a propus sesizarea parchetului pentru neglijență în serviciu și procese pentru anularea deciziilor de pensie (nota-raport nr. 720776 din 21 martie 2025, aprobată, pentru ministru, de secretarul de stat Silviu Nicu Macovei). Casa de Pensii a dat în judecată pensionarii, iar mai multe instanțe i-au respins acțiunile, între care Curtea de Apel București, definitiv, în octombrie 2026 (Decizia nr. 4646/2026). Oamenii au ajuns în instanță pentru o dispută pe care ministerul nu a lămurit-o înainte să le acorde pensia.
Un minister înțepenit
Puse cap la cap, cele patru portrete explică poate de ce Ministerul Afacerilor Interne pare înțepenit și lipsit de reformă. Din iunie 2020 până azi, Despescu, Dorobanțu și Minoiu au stat în funcție în același timp, sub trei miniștri diferiți, iar Dorobanțu era acolo de dinainte. Din 2022 li s-a alăturat Grecu, la Direcția Financiară. Problemele descrise mai sus au trecut de la un ministru la altul. Ordinul de salarizare a rămas secret, regulamentele inspectoratelor nu fuseseră actualizate nici în 2025, iar funcțiile de conducere sunt ocupate „temporar” de ani de zile.
Nu e singura explicație, iar fiecare ministru răspunde pentru ordinele pe care le-a semnat. Însă un ministru care găsește la venire aceeași echipă, cu aceleași delegații de semnătură, moștenește și aceleași răspunsuri. Le-am primit, semnate de aceiași oameni, în 2025 și în 2026.
Primul test: 21 ianuarie 2027
Programul de guvernare depus de Luca Niculescu promite, la capitolul Afaceri interne, restructurarea aparatului central după un audit funcțional și ocuparea funcțiilor de conducere prin concurs. Promisiunea poate fi verificată repede, pentru că are deja o dată în calendar. Pe 21 ianuarie 2027 expiră Decizia nr. 249/2026 pe numele Ioanei Dorobanțu. Dacă ministerul va propune din nou o exercitare „cu caracter temporar”, iar noul premier o va semna, va fi a cincisprezecea decizie de acest fel pe numele ei, iar votul din 20 octombrie nu va fi schimbat nimic la vârful ministerului.
Un ministru care vrea să conducă efectiv ministerul are la îndemână trei gesturi. Poate revoca delegarea generală de semnătură din Ordinul nr. III/71/2026, poate scoate la concurs funcțiile de secretar general, secretar general adjunct și director general ocupate de ani de zile prin desemnare și poate declasifica normele de salarizare și regulamentele direcțiilor centrale. Niciunul nu costă bani. Toate cer doar ca ministrul să semneze el însuși.
S.P.R. „Diamantul”
