Clipul S.P.R. „Diamantul” despre pensiile militare înghețate a primit, într-o singură zi, de aproape 13 ori mai multe comentarii decât oricare alt reel al nostru. Le-am citit pe toate, iar din ele se vede limpede ce a lăsat nerezolvat legea de azi.
Pe 11 octombrie 2026, la ora 9:46, am publicat pe Facebook reel-ul „Pensiile militare: de la actualizare la înghețare”. În primele șase ore și jumătate a avut peste 27.000 de vizualizări, iar până la ora 19:50 trecuse de 44.000 și adunase 178 de comentarii și răspunsuri, 640 de reacții și 166 de distribuiri. Cel mai comentat reel al sindicatului de până atunci avea 14 comentarii.
Am citit toate comentariile publice de mai multe ori în aceeași zi, ultima dată la ora 19:50, când erau 92 de comentarii și 74 de răspunsuri la ele. Contorul Facebook arată 178, pentru că numără și cele două comentarii ale paginii și câteva pe care nu le mai afișează. Cifrele de mai jos sunt aproximative, pentru că un comentariu atinge adesea mai multe teme, iar încadrarea pe teme ne aparține. Numele comentatorilor nu apar în text, iar citatele sunt scurte, cu ortografia corectată.
Durerea comună: pensia care stă pe loc
Aproape jumătate dintre comentarii, cam 40 din 92, spun același lucru din unghiuri diferite: pensia nu mai ține pasul cu prețurile, iar vinovații sunt cei care au schimbat legea. Mulți și-au scris propria sumă. Cele declarate merg de la sub 2.000 de lei până la aproximativ 6.700 de lei net, iar cele mai multe se situează între 2.700 și 4.700 de lei.
Un fost polițist de frontieră, pensionat medical în 2017, a pornit de la 2.700 de lei și are azi 3.700. Un agent-șef principal ieșit în 2011, cu peste 50 de ani de vechime cumulată cu grupa de muncă, are 4.600 de lei. Altcineva scrie că are 2.700 de lei din 2018, „niciun leu în plus”.
Mecanismul din spatele acestor sume e același pentru toți. Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat a pornit, în 2016, cu două căi de creștere care nu se cumulau. Prima era indexarea anuală, cu inflația și cu jumătate din creșterea reală a salariului mediu. A doua era actualizarea, adică recalcularea pensiei ori de câte ori creșteau salariile celor în activitate pentru același grad și aceeași funcție.
OUG nr. 59/2017 a eliminat actualizarea și a plafonat pensia netă la media salariilor nete din baza de calcul. A rămas doar indexarea cu inflația, aplicată la 1 ianuarie cu media de acum doi ani, singura cunoscută la acea dată, pentru că INS publică media anului abia la jumătatea lui ianuarie.
Nici această indexare nu s-a acordat în fiecare an. A fost suspendată în 2021 (OUG nr. 226/2020), în 2025 (OUG nr. 156/2024) și în 2026 (Legea nr. 141/2025). În 2025 s-ar fi cuvenit 10,4%, iar în 2026 încă 5,6%. Procentele se compun: 1,104 × 1,056 = 1,166, deci o pensie din 2026 ar fi trebuit să fie cu 16,6% mai mare decât este. În același timp, între ianuarie 2024 și august 2026, prețurile au crescut cu 19,3%, potrivit indicilor INS.
Trei conflicte în același fir de comentarii
Cel mai vizibil conflict e cel dintre pensionarii militari și civili. Cam unul din opt comentarii vine de la oameni care consideră aceste pensii nemeritate: „nu aveți pensii contributive” sau „cum să ai 7000 ca bugetar”. Altul pune alături pensiile de 1.500 de lei și întreabă, cu majuscule, dacă cel cu 7.000 „mănâncă cu 2 mâini deodată”, iar un al treilea susține că pensionarii militari au ieșit cu pensii de 150% din salariu. Pensionarii militari le-au răspuns în peste zece replici, unele jignitoare, cu același argument: și ei au plătit contribuții din salariu toată cariera. Faptele le dau dreptate într-un punct esențial. Din 2016, polițiștilor li se reține lunar contribuția individuală la bugetul de stat, egală potrivit art. 31 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 cu cota de asigurări sociale din Codul fiscal, adică 25% din salariul brut. Banii nu ajung însă într-un fond de pensii, ci în bugetul general al statului, așa că discuția despre „contributivitate” are în spate o confuzie creată chiar de lege.
Al doilea conflict e între generații de pensionari. Cei ieșiți acum 15 sau 20 de ani scriu că nimeni nu vorbește despre ei, iar alții observă că pensiile mari le au doar cei pensionați în ultimii ani. Explicația e tot în OUG nr. 59/2017. Fără actualizare, fiecare pensie rămâne legată de salariul din anul ieșirii la pensie, așa că doi polițiști cu același grad, aceeași funcție și aceeași vechime pot avea pensii foarte diferite doar pentru că s-au pensionat la câțiva ani distanță. Diferența crește cu fiecare majorare salarială a celor în activitate. Când un comisar-șef a scris seara că fostul lui șef, cu același grad, are o pensie de peste două ori mai mare, i s-a răspuns scurt: „Ba contează că s-a pensionat pe legea nouă”.
Al treilea conflict ne privește direct. Cam 19 comentarii contestă exemplul din clip, pensia de 7.209 lei net. Unii au crezut că e pensia unui general, alții că am umflat cifra („Care 7000 lei, duduie! Poate 5000/6000 maxim din 2016”), unul a numit clipul „dezinformare, minciună și instigare”, iar altul ne-a scris că „nu faceți decât să ne puneți civilii în cap”. Cazul este real: pensia plafonată a unui ofițer, care era de 6.334 de lei în decembrie 2023 și a rămas 7.209 lei din ianuarie 2024. Doi comisari-șefi pensionați au confirmat în comentarii că au azi în jur de 6.700 de lei net. Critica e totuși îndreptățită într-o privință: pentru mulți agenți și subofițeri ieșiți demult, pensia e la jumătate din această sumă, iar un exemplu pus la începutul clipului a fost citit ca pensie tipică.
Neîncrederea: în politicieni, în Curtea Constituțională, în sindicate
Cam 20 de comentarii arată cu degetul spre cei care au decis. Cel mai des apare OUG nr. 59/2017, numită de mulți după ministrul Muncii de atunci, iar lângă ea sunt pomeniți PSD, mai mulți premieri și miniștri din ultimii 15 ani și, aproape la fiecare pas, Curtea Constituțională. Multe dintre aceste comentarii sunt furioase, iar unele sunt doar insulte, ceea ce spune ceva despre cât de veche e nemulțumirea.
Neîncrederea în Curtea Constituțională are o explicație în documente. Curtea a respins excepțiile ridicate împotriva schimbărilor din 2017 în cel puțin opt decizii, de la Decizia nr. 723/2023 până la Decizia nr. 283/2026. Apoi, prin Decizia nr. 126/2025, a declarat neconstituțională în întregime legea votată în noiembrie 2024 pentru întoarcerea la actualizare. Motivul nu a fost lipsa banilor. Legea îi excepta pe pensionarii militari ajunși miniștri, secretari de stat sau parlamentari și crea două regimuri, actualizare pentru pensiile aflate deja în plată și doar indexare pentru cele viitoare. Legea ajunsese la Curte printr-o sesizare a Avocatului Poporului, Renate Weber, depusă la trei zile după votul din Senat. În aceeași săptămână, senatoarea liberală Nicoleta Pauliuc a acuzat-o public că „execută ordinele prim-ministrului Ciolacu”, iar surse anonime din instituție, citate de presă, au susținut că s-a întors special din concediu ca să depună sesizarea. Marcel Ciolacu a respins acuzațiile, iar la Curte Guvernul său a apărat legea, scriind că sesizarea este neîntemeiată. Pentru comentatori, aceste nuanțe contează puțin: ei văd că drumul înapoi a fost închis și compară cu magistrații, despre care scriu că își apără drepturile mai ușor.
O temă nouă, apărută abia spre seară, ne privește pe noi, sindicatele. Câțiva comentatori scriu că pensionarii nu sunt uniți și nu sunt reprezentați, că „suntem tari în comentarii pe rețelele de socializare”, dar în rest nu se întâmplă nimic, și întreabă direct „ce fac acum sindicatele”. Unul propune o structură comună pentru toate categoriile de pensionari militari, care să conteze în fața politicienilor. Întrebarea merită un răspuns, pe care îl dăm la finalul acestui text.
Îngrijorările și întrebările rămase fără răspuns
Cea mai concretă îngrijorare privește 1 ianuarie 2027. Art. 59 din Legea nr. 223/2015 prevede atunci o indexare de 7,3%, media inflației din 2025, dar comentatorii nu mai cred că o vor primi. Au motive: două dintre cele trei suspendări au venit prin ordonanțe de urgență adoptate pe 30 decembrie, cu două zile înainte de data la care indexarea ar fi trebuit să se aplice. Un comentator descrie exact acest tipar, ordonanța de final de an prin care pensiile rămân în anul următor la nivelul din decembrie.
O întrebare a rămas toată ziua fără un răspuns limpede: cei care se pensionează în 2026 vor primi indexarea din ianuarie 2027? Doi comentatori au dat răspunsuri opuse. Textul legii o lămurește. Potrivit art. 59 alin. (1), „cuantumul pensiilor militare de stat aflate în plată la 31 decembrie a anului anterior se indexează, din oficiu, începând cu 1 ianuarie a anului în curs”. Contează, așadar, ca pensia să fie în plată la 31 decembrie 2026, nu dacă titularul era în activitate în 2025.
Pentru pierderile din 2025 și 2026, legea actuală nu are nicio soluție: ele nu se recuperează, chiar dacă indexarea din 2027 se acordă. Pentru ofițerul din clip, cu indexările prevăzute de lege, pensia ar fi fost azi de 8.405 lei, adică cu 1.196 de lei pe lună mai mult decât cei 7.209 lei primiți, iar până la sfârșitul anului diferența adunată ajunge la 23.352 de lei. Pentru oricine, 1.000 de lei rămași neschimbați din ianuarie 2024 cumpără azi cât 838 de lei atunci, pentru că 1.000 / 1,193 = 838.
Mai mulți comentatori adaugă o pierdere pe care clipul nu a calculat-o: spun că pensia netă le-a scăzut după ce a început reținerea CASS din pensie. Un comisar-șef pensionat în 2017 scrie că ar fi trecut de 7.000 de lei net fără această reținere.
Ce rămâne nerezolvat
Pus cap la cap, firul de comentarii arată patru probleme pe care legea de azi nu le rezolvă. Pensia militară nu mai e legată de salariile celor în activitate din 2017, așa că diferențele dintre generațiile de pensionari cresc cu fiecare majorare salarială. Indexarea, singura creștere rămasă, depinde în fiecare decembrie de o decizie a Guvernului. Pierderile din anii suspendați nu se recuperează. Iar contribuția de 25% reținută polițiștilor și militarilor ajunge la bugetul de stat, nu într-un fond de pensii, ceea ce îi permite oricui să spună că pensiile lor sunt „necontributive” și întreține conflictul cu civilii.
Cât înseamnă această contribuție în bani se vede din două răspunsuri primite de sindicat pe Legea nr. 544/2001. Ministerul Apărării Naționale ne-a comunicat, prin adresa nr. 509b din 28 iulie 2026, că numai de la militarii săi s-au reținut și virat la bugetul de stat 1,36 miliarde de lei (255 de milioane de euro) în 2023, 1,90 miliarde (356 de milioane de euro) în 2024, 2,25 miliarde (422 de milioane de euro) în 2025 și 1,13 miliarde (212 milioane de euro) în primele șase luni din 2026, în total 6,65 miliarde de lei (1,25 miliarde de euro). În 2025, la un efectiv mediu de 69.562 de militari, asta înseamnă aproximativ 2.700 de lei (506 euro) pe lună de persoană (2.254.209.397 lei / 69.562 / 12 luni). Sumele în euro sunt calculate la cursul BNR din 9 octombrie 2026, de 5,3414 lei.
Ministerul Finanțelor ne-a confirmat, prin adresa nr. 452.037; 452039 din 24 septembrie 2026, că această contribuție, reținută din drepturile salariale ale polițiștilor, cadrelor militare și funcționarilor publici cu statut special, intră la bugetul de stat în subcapitolul 21.00.50, „Alte contribuții datorate de asigurați”. Din 2023 până la 30 iunie 2026, subcapitolul a încasat 23.778,7 milioane de lei (4,45 miliarde de euro). Ministerul precizează că subcapitolul „include și” contribuția de la art. 31, fără să separe cât provine strict din ea, iar suma reținută numai de la militarii MApN reprezintă 28% din acest total. Am explicat mecanismul și în clipul „Plătești o contribuție pentru o pensie necontributivă”, publicat pe 5 octombrie pe pagina de Facebook a sindicatului.
Cât despre actualizare, după Decizia CCR nr. 126/2025 revenirea la ea cere o lege nouă, care să aplice același mecanism tuturor pensiilor militare, fără excepții pentru demnitari și fără regimuri diferite între pensiile actuale și cele viitoare. O asemenea lege nu va apărea din comentarii.
Întrebarea despre sindicate are și ea un răspuns simplu. Un sindicat nu este o asociație de binefacere și nici un serviciu public la care se poate adresa oricine. Este organizația salariaților care s-au unit, își plătesc cotizația și le dau reprezentanților lor mandat să le apere drepturile, iar obligațiile lui sunt față de acești oameni. Cine îi cere socoteală unui sindicat din care n-a făcut niciodată parte confundă solidaritatea cu asistența socială. S.P.R. „Diamantul” reprezintă polițiștii în activitate și nu are membri pensionari. Acțiunile noastre în instanță privesc drepturile celor aflați în serviciu, inclusiv restituirea contribuției individuale la bugetul de stat, pentru care avem pe rol 13 acțiuni la șase tribunale, pentru 288 de membri.
Pentru pensionarii militari, concluzia care se desprinde din aceste comentarii e incomodă. Au aceleași pierderi și aceeași cauză, dar apar în spațiul public fiecare pe cont propriu: își scriu suma, își caută vinovații și se ceartă între ei, cu civilii sau cu generațiile de după ei. Din experiența noastră, mulți dintre cei care se plâng azi nu au fost membri ai unui sindicat nici când erau în activitate.
Furia risipită în comentarii nu schimbă nicio lege. O lege se schimbă sub presiunea unui grup organizat, cu reprezentanți, cu cereri clare și cu răbdarea de a le susține de la un an la altul în fața Guvernului și a Parlamentului. Cât timp nu își folosesc mecanismele puține pe care le au la dispoziție, cât timp le ignoră, pensionarii militari rămân o masă amorfă, gălăgioasă doar pe rețelele sociale, lipsită de putere și ușor de ignorat de către puterea politică. Pentru stat, ei reprezintă o cheltuială, iar suspendările indexării au venit de fiecare dată în acte cu „măsuri fiscal-bugetare”. Fără un grup de lobby relevant în fața politicienilor, soarta pensiilor lor va fi decisă de alții, în fiecare decembrie.
S.P.R. „Diamantul”
