Ministerul Muncii a refuzat să înregistreze acordul colectiv semnat de MAI cu șase federații și i-a restituit documentația. Arătăm, pe acte, de ce acordul nu e valabil, ce conține și ce pierde polițistul de la unitatea lui.
Pe 12 octombrie 2026, Ministerul Muncii ne-a răspuns oficial, prin adresa nr. 432/FOG semnată de subsecretarul de stat Francisc-Oscar Gal, că acordul colectiv negociat de Ministerul Afacerilor Interne cu șase federații „nu a fost înregistrat iar documentația a fost restituită”. Motivul ține de lege: un acord colectiv al funcționarilor publici se încheie între o autoritate sau o instituție publică și funcționarii ei, „neputând fi încheiat la nivelul unui grup de unități”.
Ministerul prezintă acest acord ca fiind al tuturor polițiștilor. Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” nu e parte la el. Despre acord susținem trei lucruri, pe care le explicăm mai jos, cu actele pe care se sprijină: că nu e valabil, că e defectuos în ce conține și că ține locul acordului pe care unitatea ta ar fi trebuit să-l negocieze cu tine, singurul care te-ar fi putut proteja.
I. De ce nu e valabil: nivelul la care s-a încheiat
Polițistul e numit, plătit, planificat și evaluat de șeful unității lui. De aceea, regulile pentru funcționarii publici leagă acordul colectiv de instituția în care lucrează. Potrivit art. 24 alin. (2) din normele aprobate prin HG nr. 302/2022, „acordul colectiv se poate încheia exclusiv la nivelul unei autorități sau instituții publice, clauzele acestuia producându-și efectele numai pentru personalul din cadrul autorității sau instituției publice respective”. Un inspectorat județean de poliție, un inspectorat al Poliției de Frontieră sau o școală de poliție sunt astfel de instituții. Ministerul, cu toate structurile lui, e ceea ce chiar Ministerul Muncii numește, în răspunsul din 12 octombrie, „grupul de unități Ministerul Afacerilor Interne”.
Ministerul Muncii i-a spus asta MAI încă din 2024. În adresa nr. 370/FOG din 23 mai 2024 i-a scris că „acordurile colective de muncă se pot negocia și înregistra exclusiv la nivelul autorității sau instituției publice”. În decembrie același an, la o cerere a noastră, ne-a confirmat prin adresa nr. 539/SIRP din 5 decembrie 2024 că „la nivel de grup de unități nu se pot înregistra acorduri colective de muncă”. Răspunsul din 12 octombrie 2026 repetă același lucru, de data aceasta despre acordul deja semnat.
Înregistrarea care lipsește
Chiar dacă un acord pentru tot ministerul ar fi fost permis, el trebuia înregistrat la Ministerul Muncii. Legea dialogului social, nr. 367/2022, prevede la art. 110 alin. (1) lit. b) că se înregistrează „la ministerul responsabil cu dialogul social” contractele încheiate la nivelul grupurilor de unități, iar la art. 111 alin. (1) că acestea „se aplică de la data înregistrării lor la autoritatea competentă”. Acordul însuși spune, la art. 57 alin. (1), că „intră în vigoare în termen de 20 zile calendaristice de la data înregistrării și produce efecte timp de 12 luni”. Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, o structură a ministerului, a scris într-o adresă publicată de Sindicatul Europol că e vorba de înregistrarea la ministerul responsabil cu dialogul social.
MAI a depus acordul la Ministerul Muncii pe 11 august 2026, cu adresa nr. 18.123 din 10 august. Între timp, pe 29 septembrie, l-a trecut în propriul registru, cu numărul 20240. Acesta e singurul număr de înregistrare de pe acord și singurul pe care îl citează unitățile care ne-au răspuns. Pe 12 octombrie, Ministerul Muncii a confirmat că nu l-a înregistrat.
Fără înregistrarea la Ministerul Muncii, acordul nu are nicio valabilitate.
Legea îi lasă MAI o cale de a contesta refuzul. Potrivit art. 114 din Legea nr. 367/2022, „împotriva refuzului înregistrării contractelor colective de muncă părțile interesate se pot adresa instanțelor judecătorești în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004”. Asta înseamnă, mai întâi, o plângere prealabilă la Ministerul Muncii, prin care MAI să ceară revocarea refuzului în 30 de zile de la comunicarea lui (art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004). Dacă plângerea e respinsă sau rămâne fără răspuns, MAI poate cere anularea refuzului la secția de contencios administrativ și fiscal a curții de apel, în termen de 6 luni (art. 10 alin. (1) și art. 11 alin. (1) din aceeași lege).
Pe 11 octombrie 2026, portalul instanțelor nu arăta niciun proces al MAI împotriva Ministerului Muncii înregistrat din august încoace, nici la Tribunalul București, nici la Curtea de Apel București.
Opinia sindicatului. Credem că MAI nu contestă refuzul din două motive: acordul defectuos îi servește interesele (contrare salariaților), iar ministerul știe că poziția Ministerului Muncii este corectă și conformă cu legea.
Cine l-a semnat
Reprezentativitatea e dreptul unei organizații sindicale de a negocia în numele angajaților, dovedit printr-un număr minim de membri și constatat de instanță. Federația Sindicatelor Democratice a Polițiștilor din România „Alexandru Ioan Cuza” (F.S.D.P.R. „A.I. Cuza”) e trecută în acord ca reprezentativă printr-o sentință a Tribunalului București din 26 mai 2022, dată pe vechea lege a dialogului social, nr. 62/2011.
Legea veche cerea, la art. 221 alin. (2), ca „verificarea menținerii condițiilor de reprezentativitate” să se facă „din 4 în 4 ani”. Legea nouă păstrează efectele hotărârilor vechi doar până la expirarea termenului pentru care au fost date (art. 180 alin. (1) și art. 183 alin. (1) din Legea nr. 367/2022). Termenul s-a împlinit astfel pe 26 mai 2026, înainte ca acordul să fie înregistrat la Secretariatul General al MAI, pe 7 august 2026.
Acordul e semnat pentru această federație de Ionel Babuș, cu ștampila de președinte. Într-un comunicat al federației din 7 mai 2020, dat de purtătorul ei de cuvânt și preluat de stiripesurse.ro, același Ionel Babuș era prezentat drept consilierul pentru dialog social al ministrului de interne.
Declarațiile lui de avere și de interese, acte publice, arată unde a lucrat în ultimii ani. În declarația de avere din 5 iunie 2024 trece funcția de director al cancelariei Instituției Prefectului Municipiului București și un venit salarial din anul anterior de la Garda Națională de Mediu, unde fusese director de cabinet. În declarația de interese din 15 mai 2025 apare aceeași funcție la Prefectură, iar la asociațiile profesionale și sindicale: președinte al F.S.D.P.R. „A.I. Cuza” și vicepreședinte al Uniunii Militarilor și Polițiștilor „Mihai Viteazu”.
Instituția prefectului e subordonată Guvernului, iar prefectul e numit la propunerea ministrului care o coordonează (art. 265 alin. (2) și art. 251 alin. (2) din Codul administrativ). Prefecturile sunt trecute printre unitățile Ministerului Afacerilor Interne în anexa nr. 2 la HG nr. 416/2007. Cancelaria prefectului, pe care o conducea Babuș, e compartimentul cu funcțiile de director, consilier, consultant și secretar (art. 268 din Codul administrativ).
Opinia sindicatului. Toate datele pe care le avem ne conduc la aceeași concluzie. Credem că Ionel Babuș servește interesul Ministerului Afacerilor Interne și e doar un pion, prezentat drept reprezentativ. În același timp, își urmărește și el propriile interese, care par să-i ceară să rămână agățat de un anumit statut în minister, unul care să-l facă relevant și în alte locuri, în acord cu interesele lui individuale.
9.542 de membri declarați. Câți pe statul de plată?
În dosarul de reprezentativitate al federației, publicat de Ministerul Muncii, 9.542 dintre cei 13.723 de membri, adică 69,5%, erau atestați printr-o adeverință care purta codul fiscal al federației însăși (CIF 27658688). Toți aceștia aparțin unui singur sindicat, Sindicatul Național al Agenților de Poliție, fondat de Iulian Surugiu.
Numărul membrilor unui sindicat de polițiști se poate verifica, pentru că unitatea le reține lunar cotizația pe statul de plată și o virează sindicatului. În martie 2022, în aceeași primăvară în care federația își pregătea dosarul, am cerut unităților de poliție, prin cererea nr. 115 din 29 martie 2022, numărul membrilor de sindicat cărora le-au reținut și virat cotizația. Cele 35 de unități care au comunicat cifre pentru martie 2022 au raportat, în total, 1.544 de membri ai acestui sindicat. La Poliția Capitalei erau 369, iar în nouă unități niciunul.
Federația și-a dovedit reprezentativitatea cu cifre de membri pe care statele de plată ale poliției nu le confirmă.
Același tipar apare la un alt sindicat al federației, Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Sistemul Pașapoarte, Regim Permise de Conducere și Înmatriculare Vehicule, trecut în dosar cu 3.642 de membri. În septembrie 2022, Direcția Generală de Pașapoarte reținea cotizația pentru 24 de membri ai acestui sindicat, iar Prefectura Municipiului București pentru 8. La Poliția Capitalei, în februarie 2025, avea un singur membru.
O mare parte din personalul acestui sistem lucrează însă în serviciile publice comunitare de pașapoarte și de permise din județe, aflate în subordinea prefecților, pe care în 2022 nu le-am întrebat. Le-am cerut aceleași informații pe 12 octombrie 2026.
A doua federație
O altă federație semnatară a trecut în tabelul centralizator cu „lista sindicatelor componente”, la poziția a treia, Asociația Uniunea Tinerilor Polițiști și Jandarmi, cu 1.789 de membri. Potrivit datelor ANAF, aceasta e o asociație, nu un sindicat, și e contribuabil inactiv din 21 noiembrie 2024. Declarația ei a fost înregistrată la federație abia pe 9 aprilie 2025, iar sediul de la ANAF diferă de cel trecut în tabel.
Aceeași federație și-a mai trecut între membri un sindicat al administrației publice locale și un sindicat al unei instituții a Ministerului Transporturilor. Fără aceste trei organizații, federația are 3.962 de membri din circa 78.000 de angajați, adică 5,08%, la limita pragului legal de 5%.
În iulie 2026, instanța i-a respins o nouă cerere de constatare a reprezentativității. Hotărârea poate fi atacată cu apel, iar până pe 12 octombrie portalul instanțelor nu arăta niciun apel.
II. De ce e defectuos
Pentru funcționarii publici, un acord colectiv nu poate crea drepturi salariale noi. Codul administrativ îi permite, la art. 487 alin. (1), doar măsuri privind condițiile de muncă și fondurile pentru îmbunătățirea lor, sănătatea și securitatea în muncă, programul zilnic de lucru și perfecționarea profesională. Valoarea unui acord stă deci în cât de concret stabilește aceste măsuri: ce se face, până când, cu ce bani și cine răspunde.
Normele aprobate prin HG nr. 302/2022 pun și două limite, la art. 25: acordurile colective „nu pot conține prevederi contrare, drepturi și obligații sub nivelul minim stabilit prin acte normative” și nici „drepturi ori obligații suplimentare față de cele reglementate prin lege”. Judecat după aceste reguli, acordul semnat de MAI e defectuos din cinci motive.
1. Repetă legea
O bună parte din cele 57 de articole copiază legea: sărbătorile legale, concediul de odihnă, alte concedii. Chiar și acolo unde pare să dea ceva, acordul trimite înapoi la lege: drepturile de echipament „se acordă în conformitate cu prevederile legale” (art. 16 alin. (3)), iar cursurile obligatorii se decontează „dacă legea prevede astfel” (art. 39). Un polițist nu câștigă nimic dintr-o clauză care îi spune că are drepturile pe care le avea deja.
2. Promite fără sume și fără termene
Măsurile pe care Codul administrativ le permite apar în acord fără bani și fără calendar. Art. 12 îl obligă pe MAI să asigure condiții optime de muncă „în limita fondurilor aprobate prin buget”. Art. 17 enumeră „cerințe minime” pentru locurile de muncă (spații, ergonomie, iluminat, temperatură, vestiare, grupuri sanitare), pe care MAI le asigură „de comun acord cu organizațiile sindicale”, fără să prevadă vreo sumă. Pentru securitatea și sănătatea în muncă, MAI doar „va comunica, la solicitarea organizațiilor sindicale reprezentative, modul de folosire a fondurilor” (art. 15), iar pentru pregătirea profesională „va aloca fonduri” (art. 38), tot fără nicio sumă.
Acolo unde acordul stabilește reguli pentru program, le însoțește de excepții. Planificarea serviciului se poate actualiza „săptămânal sau ori de câte ori situația operativă o impune” (art. 27 alin. (14)), iar după trei ture de noapte consecutive repausul de 32 de ore se acordă „de regulă” (art. 27 alin. (7)).
3. Coboară sub ordinul ministrului
Programul de lucru al polițiștilor e reglementat prin Ordinul MAI nr. 577/2008, iar acordul îți dă în două puncte mai puțin decât el. Ordinul calculează media de 48 de ore pe săptămână pe o perioadă de referință de 3 luni (art. 2 alin. (3)). Acordul o întinde la 4 luni și, „în situații deosebite”, până la 12 luni (art. 27 alin. (2) și (3)), așa că săptămânile de peste 48 de ore se pot înșira mai mult timp înainte să fie compensate.
Ordinul mai garantează că „între două zile de muncă, timpul de repaus acordat polițistului nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive” (art. 14 alin. (3)). Acordul spune că polițistul cu program de 8 ore nu poate fi chemat la ore suplimentare „mai devreme de 8 ore de la încheierea programului” și face excepție chiar și de la această limită „în situații temeinic justificate și motivate în scris” (art. 27 alin. (11)). Ordinul ministrului e un act normativ, iar art. 25 din HG nr. 302/2022 nu permite acordurilor drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative.
4. Tace exact unde e problema
Despre permanența de la domiciliu, pe care mulți polițiști o fac fără să le fie socotită și plătită, acordul nu spune nimic, deși programul de lucru e unul dintre cele patru domenii în care legea permite acordul colectiv.
5. E scris cu grijă pentru semnatari
Polițiștii aleși în conducerea sindicatelor reprezentative primesc ore sindicale pe tranșe de membri, de la 40 de ore pe lună pentru organizațiile cu până la 600 de membri (art. 47), iar sindicatele primesc acces în unități și spații. Art. 9 are trei alineate potrivit cărora structurile financiare ale unităților „vor efectua reținerea pe statul de plată a contravalorii facturilor telefonice ale membrilor de sindicat, în calitate de utilizatori ai abonamentelor încheiate prin intermediul sindicatelor”. Legea îl obligă pe angajator să rețină pe statul de plată doar cotizația de sindicat (art. 24 alin. (1) din Legea nr. 367/2022), iar art. 25 din HG nr. 302/2022 nu permite acordurilor obligații suplimentare față de cele reglementate prin lege.
Opinia sindicatului. Credem că acordul s-a sprijinit pe un interes comun. Ministerul a primit la masă federații cu o reprezentativitate șubredă, iar ele au semnat un acord care le dă polițiștilor mai puțin decât ordinul ministrului. În concluzie, unii se pretind reprezentativi cu argumente suspecte, iar alții depind de bunăvoința MAI pentru reținerea contravalorii facturilor de telefonie.
III. Ce pierzi: acordul de la unitatea ta
Ceea ce pierzi cu adevărat e altceva decât clauzele de mai sus. Un acord încheiat la nivelul unității și înregistrat potrivit legii ar fi avut forța unui act juridic. Normele aprobate prin HG nr. 302/2022 spun la art. 28 alin. (1) că „executarea acordului colectiv este obligatorie pentru ambele părți”, iar la alin. (4) că drepturile și obligațiile individuale ale funcționarilor publici „se stabilesc prin raportare la clauzele acordului colectiv” în vigoare.
Clauzele unui astfel de acord ar fi devenit obligații ale conducerii. Nerespectarea lor ar fi putut fi îndreptată de instanța de contencios administrativ, adică de instanța care judecă actele autorităților (art. 536 din Codul administrativ), la cererea ta sau a sindicatului, care are dreptul să-și apere membrii în instanță (art. 28 din Legea nr. 367/2022).
Acordul s-ar fi negociat acolo unde se decid efectiv planificarea, turele și permanența, cu sindicatul pe care l-ai ales. Codul administrativ permite, la art. 487 alin. (1), măsuri privind condițiile de muncă și folosirea fondurilor destinate îmbunătățirii condițiilor la locul de muncă, sănătatea și securitatea în muncă, programul zilnic de lucru și perfecționarea profesională. Comisia paritară a unității, în care conducerea și sindicatul au un număr egal de reprezentanți, ar fi avut un temei concret ca să urmărească aplicarea acordului și să soluționeze sesizările polițiștilor (art. 13 alin. (1) lit. e) și f) din HG nr. 302/2022).
Acordul ministerului, folosit ca scut
Efectul se vede deja în răspunsurile unităților. Pe 30 septembrie le-am cerut celor 68 de unități de poliție să înceapă negocierea propriului acord colectiv pentru 2027. Garda de Coastă ne-a respins cererea prin adresa nr. 1966106 din 2 octombrie 2026: acordul înregistrat la nivelul MAI produce efecte și pentru polițiștii ei, așa că „nu se impune încheierea unui acord privind raporturile de serviciu la nivelul subscrisei”.
Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației răspunde, prin adresa nr. 3226351 din 9 octombrie, că „aplică acest acord în conformitate cu clauzele privind domeniul său de aplicare”. Inspectoratul de Poliție Județean Vâlcea scrie, prin adresa nr. 20961 din 2 octombrie, că un viitor acord al său „va trebui să se facă în limitele trasate de documentul amintit” și că „numai negocierea colectivă este obligatorie”, „însă nu și încheierea unui acord colectiv”. Garda de Coastă și Centrul de Formare și Perfecționare a Polițiștilor „Nicolae Golescu” din Slatina adaugă că instituțiile doar „pot încheia anual acorduri colective”.
Un acord care nu e valabil ajunge astfel să blocheze acordul care te-ar fi protejat. La Inspectoratul de Poliție Județean Vrancea, 459 dintre cei 824 de angajați sunt membri ai sindicatului nostru, reprezentativ acolo prin hotărâre judecătorească definitivă. Nimeni nu ne-a chemat la vreo discuție, iar polițiștii de acolo au primit un acord negociat de alții, în locul celui pe care l-ar fi negociat sindicatul ales de ei.
Opinia sindicatului. Credem că un acord semnat pentru tot ministerul și înregistrat doar în registrul acestuia nu poate ține locul acordului pe care fiecare unitate trebuie să-l negocieze cu polițiștii ei.
Șefii de unități și împuternicirile
Niciuna dintre unitățile care ne-au răspuns pe fond nu a pus la îndoială valabilitatea acordului, deși acesta poartă doar numărul din registrul MAI. O parte din explicație stă în felul în care sunt numiți șefii. Pe 21 mai 2026, după ancheta Recorder „Poliție aservită”, conducerea IGPR a declarat că, din peste 7.100 de funcții de conducere din Poliția Română, aproximativ 450 de funcții de ofițer și 200 de funcții de agent sunt ocupate prin împuternicire, adică peste 9% (Agerpres, 21.05.2026).
Împuternicirea înseamnă că un polițist exercită atribuțiile unei funcții de conducere fără să fi obținut-o prin concurs. Tot atunci, MAI a recunoscut că 11 dintre cele 42 de posturi de inspector-șef (Poliția Capitalei și cele 41 de inspectorate județene) sunt vacante și sunt conduse de persoane care doar „asigură îndeplinirea atribuțiilor”, fiind titulare pe alte funcții. Recorder susține că, dacă se adaugă adjuncții, mai mult de jumătate dintre inspectoratele de poliție sunt conduse de persoane împuternicite, pe care cel care le-a numit le poate schimba oricând (Adevărul, 22.05.2026).
Opinia sindicatului. Mai gravă decât motivele pentru care federațiile au acceptat să joace pe muzica impusă de aparatul central al MAI este obediența șefilor de unități teritoriale și sistemul de clan în care contează directivele „elitei” din aparatul central, nu respectarea legii. Credem că nenumăratele împuterniciri și desemnări pe funcții de conducere îi transformă pe șefii de unități în executanți servili, preocupați să-și protejeze interesul individual. Un șef care își poate pierde oricând funcția nu negociază cu sindicatul un acord pe care ministerul nu l-a cerut.
Ce am făcut și ce poți face
Pe 30 septembrie 2026, odată cu cererile de negociere trimise celor 68 de unități, i-am cerut Ministerului Muncii, prin cererea nr. 162, anularea acordului. Răspunsul din 12 octombrie, citat la început, confirmă că acordul nu a fost înregistrat. Termenul în care unitățile trebuie să ne răspundă la cererile de negociere curge până la începutul lui noiembrie, iar răspunsurile de până acum le-am citat mai sus.
Dacă vrei ca la unitatea ta să existe un acord care chiar te protejează, scrie-ne la sprdiamantul@sprd.ro. Pe scurt, toate acestea sunt explicate și în clipul publicat pe pagina de Facebook a sindicatului.
Surse
- Acordul colectiv privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici cu statut special – polițiști din MAI, nr. 20240 din 29.09.2026 în registrul MAI; copia publicată de Sindicatul Europol poartă și ștampila nr. 18091 din 07.08.2026 a Secretariatului General al MAI.
- Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale: adresa nr. 370/FOG/23.05.2024 către MAI; adresele nr. 539/SIRP/05.12.2024 și nr. 432/FOG/12.10.2026 către S.P.R. „Diamantul”.
- Legea nr. 367/2022 a dialogului social: art. 24, 28, 106, 110, 111, 114, 180, 183. Legea nr. 62/2011 (republicată): art. 221 alin. (2). Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004: art. 7, 10, 11.
- HG nr. 302/2022: art. 13, 22, 24, 28. Codul administrativ: art. 251, 265, 268, 487, 536. HG nr. 416/2007, anexa nr. 2. Declarația de avere nr. 4018174 (05.06.2024) și declarația de interese nr. 4900462 (15.05.2025) ale lui Ionel Babuș, acte publice. Ordinul MAI nr. 577/2008: art. 2 alin. (3), art. 14 alin. (3). Textele, în forma consolidată de pe legislatie.just.ro.
- Dosarul de reprezentativitate al F.S.D.P.R. „A.I. Cuza” (Sentința civilă nr. 3RZ/26.05.2022 a Tribunalului București), publicat de Ministerul Muncii pe dialogsocial.gov.ro. Dosarul de reprezentativitate al celei de-a doua federații (tabelul centralizator și declarația Asociației Uniunea Tinerilor Polițiști și Jandarmi din 09.04.2025), publicat tot acolo; datele ANAF pentru CIF 39300186.
- Răspunsurile unităților la cererea S.P.R. „Diamantul” nr. 115/29.03.2022; Direcția Generală de Pașapoarte, adresa nr. 2845894/03.10.2022 și Prefectura Municipiului București, răspunsul din 22.09.2022 (la cererea nr. 125/2022); DGPMB, adresa nr. 577025/28.02.2025. Răspunsurile la cererile din 30.09.2026: Garda de Coastă nr. 1966106/02.10.2026, ITPF Sighetu Marmației nr. 3226351/09.10.2026, IPJ Vâlcea nr. 20961/02.10.2026, CFPP „Nicolae Golescu” Slatina nr. 711.
- Comunicatul F.S.D.P.R. „A.I. Cuza” preluat de stiripesurse.ro, 07.05.2020; Digi24, 07.03.2021; Agerpres, 21.05.2026 (declarațiile IGPR despre funcțiile de conducere ocupate prin împuternicire); ancheta Recorder „Poliție aservită”, relatată de Adevărul, 22.05.2026.
S.P.R. „Diamantul”
