ATOP se smiorcăie după bani: Frecatorii de mentă nu vor să renunțe la sinecurile de 3.285 lei per ședință

0

ATOP este format din 13-17 membri, cu următoarea componență fixă:

Membrii de drept (funcții):

  • Șeful Direcției Generale de Poliție București sau al Inspectoratului de Poliție Județean
  • Un reprezentant al Corpului Național al Polițiștilor
  • Subprefectul
  • Șeful Direcției Generale de Jandarmi București sau al Inspectoratului Județean
  • Șeful Inspectoratului pentru Situații de Urgență
  • Șeful serviciului teritorial al Poliției de Frontieră
  • Șeful poliției locale din municipiul reședință (după caz)

Membrii desemnați politic:

  • 6 consilieri desemnați de Consiliul General București/consiliul județean
  • 3 reprezentanți ai comunității desemnați de primarul general/președintele consiliului județean

Ce nu spun documentele oficiale:

Componența reală și profilul acestor “consilieri” și “reprezentanți ai comunității”. Din știri și din nota de fundamentare rezultă însă indicii importante:

  • “Mulți membri sunt consilieri județeni sau persoane cu funcții deja remunerate în alte instituții publice”
  • Prezența lor “este văzută ca o recompensă politică, nu ca o necesitate administrativă”
  • ANATOP (Asociatia ATOP-urilor) este condusă de generalul de brigadă în rezervă Doru Dumitrescu, fost secretar de stat la MAI

Profilul tipic pare să fie:

  • Foști înalți funcționari MAI (generali în rezervă)
  • Consilieri județeni din partidele de la putere
  • Reprezentanți ai “societății civile” cu conexiuni politice
  • Funcționari de conducere din MAI

Practic, o combinație între reprezentanți ai forțelor de ordine (care oricum sunt plătiți din alte părți) și nomenclatura politico-administrativă locală, care și-a găsit aici o sursă suplimentară de venit pentru ședințe trimestriale.

De aceea și reacția disperată când li se taie “consultanța” – mulți pierd o sumă frumoasă fără efort real.

Când Ilie Bolojan a spus că “dacă mâine se desființează ATOP nu se va întâmpla absolut nimic”, probabil nu se aștepta la contraofensiva disperată care a urmat. Conducerea Asociației Naționale a Autorităților Teritoriale de Ordine Publică (ANATOP) s-a mobilizat ca la război după ce Ministerul Dezvoltării a propus eliminarea indemnizațiilor acestor organisme “consultative”.

Generalul de brigadă în rezervă Doru Dumitrescu, fost secretar de stat la MAI și actualul președinte ANATOP, a trimis scrisori pe patru pagini către toți președinții de consilii județene, explicându-le că fără bani, activitatea ATOP ar deveni “o formalitate lipsită de substanță”. Traducere: fără cașcaval, nimeni nu mai vine la ședințele trimestriale.( Pfff, ce pierdere ingrozitoare pentru natiune!)

Că era vorba de sinecuri frumoase, o demonstrează și cifrele: în unele județe, un membru ATOP încasează 3.285 lei net pentru o singură ședință lunară. Înmulțit cu 15-17 membri, rezultă bugete județene de 600.000 lei anual pentru aceste structuri “consultative”. Pentru ce anume? Pentru a da sfaturi poliției și a face rapoarte trimestriale.

ANATOP (Asociatia ATOP-urilor) cer acum o indemnizație “modestă” de doar 5% din salariul președintelui de consiliu județean – adică între 900-1.100 lei net lunar.

Generalul Dumitrescu îl invocă strategic pe ministrul de interne Cătălin Predoiu, sugerând că acesta apreciază activitatea ATOP și chiar propusese întâlniri la două luni. E clasica manevră de lobby: “ministrul nostru ne susține”.

Execuția Guvernului

Doar că documentele oficiale ale proiectului de hotărâre, obținute de HotNews, arată o cu totul altă realitate. Ministrul Predoiu nu doar că nu susține ATOP, ci și-a pus semnătura alături de Cseke Attila pe nota de fundamentare care demolează sistematic justificarea acestor organisme.

Proiectu de Hotărâre a Guvernului ( pus in transparenta la Ministerul Dezvoltarii) e de o simplitate brutală: un singur articol care spune că “activitatea desfășurată în plen și în comisii de către membrii autorității teritoriale de ordine publică este neremunerată.” Punct. Fără excepții, fără compromisuri.

Nota de fundamentare e și mai devastatoare. Guvernul nu se mai joacă cu diplomația și listează sistematic toate păcatele ATOP:

  • Valori disproporționate: Exemplul cu 3.285 lei net per ședință care duce la 600.000 lei anual pe județ
  • Diferențe aberante: De la 400 lei la peste 2.000 lei între județe, fără criterii unitare
  • Rol consultativ formal: Activitatea se rezumă la “citirea unor rapoarte și discuții formale care nu produc rezultate concrete pentru comunitate”
  • Suspiciuni de formalitate: Există suspiciunea că membrii ATOP “desfășoară o activitate mai mult formală”
  • Sinecuri politice: “Mulți membri sunt consilieri județeni sau persoane cu funcții deja remunerate în alte instituții publice, iar prezența lor în ATOP este văzută ca o recompensă politică, nu ca o necesitate administrativă”

Calculul final: 22 milioane lei pe an (circa 4,36 milioane EUR pe an)

Cifrele oficiale sunt impresionante: eliminarea indemnizațiilor ATOP va aduce o economie de 21,9 milioane lei anual la nivel național, respectiv 5,4 milioane lei pentru partea din 2025 (măsura intră în vigoare de la 1 septembrie).

Calculul e făcut pe baza a 15 membri per structură ATOP, participând la 4 ședințe trimestriale și 12 ședințe de comisie anual, cu indemnizații de 10% din salariul președintelui de consiliu județean.

Pentru a pune lucrurile în perspectivă, Bolojan a calculat simplu: din banii economisiți se pot finanța echivalentul a patru posturi de președinți de consiliu județean în fiecare județ.

Procedura de urgență și ironia finală

Guvernul a invocat chiar și procedura de urgență pentru acest proiect, considerând că sinecurile ATOP reprezintă “circumstanțe excepționale” care impun “adoptarea de soluții imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public.”

Ironia supremă e că ATOP se plângea în scrisorile către președinții de CJ că “nu au fost consultați” și cer “evaluări obiective”( HaHa!). Doar că guvernul le oferă exact asta: 10 zile de consultare publică în care să demonstreze cu argumente concrete de ce merită să fie plătiți.

Problema e că în nota de fundamentare, guvernul a anticipat deja argumentele lor: ATOP are “rol pur consultativ, fără putere de decizie sau impact direct asupra siguranței publice”, iar activitatea “se rezumă adesea la citirea unor rapoarte și discuții formale”.

În fond, contraofensiva ANATOP nu face decât să confirme exact ceea ce suspectează guvernul: că aceste structuri s-au transformat în sinecuri pentru nomenclatura administratiei locale si pentru nomenclatura polițienească, mai degrabă decât în organisme funcționale pentru binele comunității. Altfel, de ce atâta panică la ideea de a lucra pentru “interesul comunității”, cand aproape toti sunt functionari platiti si participa la ATOP in interiorul programului lor de munca?

Generalul Dumitrescu și alti frecatori de menta din ATOP-uri vor afla în curând că timpurile sinecurilor s-au încheiat. Cel puțin pentru ATOP.

Bravo, Bolojan!

Emil Păscuț

PS: Facem curat si la CENEPE?

(Este posibil ca unii dintre membrii mentionati mai jos, in ATOP-uri sa fi fost inlocuiti. Informatiile sunt stranse de pe internet, cu ajutorul Perplexity!)

(Este posibil ca unii dintre membrii mentionati in ATOP-uri sa fi fost inlocuiti. Informatiile sunt stranse de pe internet, cu ajutorul Perplexity!)

Leave a reply

Please enter your comment!
Please enter your name here