Uncategorized

IGPR și cortina de fier a informațiilor publice: Sindicatul Polițiștilor “Diamantul” solicită tragerea la răspundere penală a responsabililor

March 3, 2025

Post Views: 448

Dreptul la informare nu este un privilegiu, ci un fundament al democrației, garantat de Constituția României și reglementat prin Legea nr. 544/2001. Cu toate acestea, în instituțiile publice din România, inclusiv în Inspectoratul General al Poliției Române, acest drept este adesea tratat ca o corvoadă, fiind îngrădit prin practici administrative abuzive și lipsite de transparență.

Sindicatul Polițiștilor din România “Diamantul” a solicitat în mod repetat, prin căi legale, accesul la informații de interes public privind dispozițiile cu caracter normativ emise de IGPR în perioada 2020-2023. În ciuda victoriilor obținute în instanță, funcționarii IGPR continuă să obstrucționeze accesul la aceste informații, invocând pretexte nefondate și contrazise de evidențe concrete.

Plângerea penală pe care o publicăm astăzi reprezintă nu doar o acțiune legală împotriva unor funcționari care își încalcă atribuțiile de serviciu, ci și un semnal de alarmă privind cultura secretomaniei instituționale care persistă în structurile Ministerului de Interne. Transparența nu este opțională într-un stat de drept – este o obligație legală și o condiție fundamentală pentru recâștigarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului.

Prin intermediul acestei acțiuni, solicităm nu doar sancționarea persoanelor vinovate de încălcarea legii, ci și implementarea unor măsuri concrete pentru asigurarea respectării Legii nr. 544/2001 în toate structurile Poliției Române. Membrii sindicatului și toți cetățenii au dreptul să cunoască reglementările care îi privesc și care influențează activitatea instituțiilor publice finanțate din bani publici.

Mai jos aveti continutul plangerii penale, astfel cum a fost redactata pentru sindicat, de maestrul Emil Pascut.

Vitalie Josanu

Presedinte SPR Diamantul

SPRD nr. 118/03.03.2025

CĂTRE

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI

PLÂNGERE PENALĂ

Împotriva comisar-șef de poliție Olga Menaev și a altor funcționari publici necunoscuți din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) – Centrul de Informare și Relații Publice (CIRP), care au elaborat și întocmit răspunsul negativ sub nr. 26561/30.10.2023 la petiția nr. 156/17.10.2023 a Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul”, precum și împotriva comisar-șef de poliție Marius Claudiu Iaru, director al Direcției Juridice a IGPR, subcomisar de poliție Ioana Cătălina Mincă, șef al Serviciului Contencios din Direcția Juridică a IGPR, și inspector de poliție Mihaela-Emanuela Adrobotoaei, consilier juridic în Direcția Juridică a IGPR, care au semnat și coordonat întocmirea întâmpinării nr. 481885/C-AME din 28.12.2023 și a recursului din 10.02.2025 în Dosarul nr. 35536/3/2023, în calitate de complici, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

– Abuz în serviciu, prevăzută și pedepsită de art. 297 alin. (1) din Codul Penal;

– Neglijență în serviciu, prevăzută și pedepsită de art. 298 din Codul Penal;

– Uzurpare a funcției (în cazul lui Marius Claudiu Iaru, dacă se confirmă lipsa unui act de împuternicire valabil), prevăzută și pedepsită de art. 300 din Codul Penal.

Domnule Prim Procuror,

Subscrisul Sindicatul Polițiștilor din România “Diamantul”, persoană juridică cu personalitate legal dobândită conform sentinței civile nr. 22(PJ)/23.11.2006, pronunțată în dosarul nr. 15033/302/2006 al Judecătoriei sectorului 5, cu sediul social în București, str. Corbița nr. 39, sector 5, CIF 19544011, cont bancar RO 96CECEB31231RON1692764, deschis la CEC – Sucursala Lipscani, București, prin reprezentant legal președinte Vitalie Josanu, cu sediul pentru comunicarea actelor de procedură în București, strada Ienăchiță Văcărescu nr. 17A, sector 4, parter, ap. 1, tel/fax 0213152826, email petitii.sprdiamantul@yahoo.com, formulează prezenta plângere penală împotriva comisar-șef de poliție Olga Menaev și a altor funcționari publici necunoscuți din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) – Centrul de Informare și Relații Publice (CIRP), care au elaborat și întocmit răspunsul negativ sub nr. 26561/30.10.2023 la petiția noastră nr. 156/17.10.2023, precum și împotriva comisar-șef de poliție Marius Claudiu Iaru, director al Direcției Juridice a IGPR, subcomisar de poliție Ioana Cătălina Mincă, șef al Serviciului Contencios din Direcția Juridică a IGPR, și inspector de poliție Mihaela-Emanuela Adrobotoaei, consilier juridic în Direcția Juridică a IGPR, care au semnat și coordonat întocmirea întâmpinării nr. 481885/C-AME din 28.12.2023 și a recursului din 10.02.2025 în Dosarul nr. 35536/3/2023, în calitate de complici, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, neglijență în serviciu și, în cazul lui Marius Claudiu Iaru, uzurpare a funcției (dacă se confirmă lipsa unui act de împuternicire valabil).

Fapta și circumstanțele:

La data de 17.10.2023, sindicatul nostru a adresat Inspectoratului General al Poliției Române petiția nr. 156, înregistrată la IGPR sub nr. 26522/18.10.2023, prin care am solicitat, în baza Legii nr. 544/2001, următoarele informații de interes public:

1. Care sunt dispozițiile IGPR cu caracter normativ și neclasificat emise în perioada 2020-2023 și care este obiectul de reglementare al fiecărei dispoziții;

2. Care sunt dispozițiile IGPR cu caracter normativ și clasificat emise în perioada 2020-2023 și care este obiectul de reglementare al fiecărei dispoziții;

7. Care sunt dispozițiile IGPR cu caracter normativ și neclasificat emise în perioada 2020-2023, comunicate IPJ-urilor și în ce scop s-au comunicat (alături de alte puncte care nu fac obiectul prezentei plângeri).

Prin răspunsul emis sub nr. 26561/30.10.2023, semnat de comisar-șef de poliție Olga Menaev, responsabil Legea 544/2001, din cadrul IGPR – Centrul de Informare și Relații Publice (CIRP), IGPR a refuzat să furnizeze informațiile solicitate la punctele 1, 2 și 7, motivând evaziv și necredibil că „forma de evidență nu permite selectarea actelor în discuție potrivit criteriilor solicitate” și că furnizarea acestora ar necesita „o prelucrare individuală a fiecărui act în parte”, reprezentând o „prestare de servicii”. Menționăm că nu cunoaștem dacă răspunsul a fost elaborat exclusiv de comisar-șef Olga Menaev sau dacă la elaborarea acestuia au participat și alți funcționari din cadrul IGPR – CIRP, motiv pentru care solicităm identificarea tuturor persoanelor implicate din această structură.

Ulterior, în Dosarul nr. 35536/3/2023, judecat pe rolul Tribunalului București – Secția Contencios Administrativ și Fiscal (TMB-SCAF), comisar-șef de poliție Marius Claudiu Iaru, director al Direcției Juridice a IGPR, subcomisar de poliție Ioana Cătălina Mincă, șef al Serviciului Contencios din Direcția Juridică a IGPR, și inspector de poliție Mihaela-Emanuela Adrobotoaei, consilier juridic în Direcția Juridică a IGPR, au semnat și coordonat întocmirea unei întâmpinări înregistrate sub nr. 481885/C-AME din 28.12.2023, prin care au preluat în mod esențial argumentele nefondate din răspunsul nr. 26561/30.10.2023, susținând că:

– Solicitarea sindicatului este inadmisibilă, deoarece ar implica o „prelucrare individuală” a actelor, ceea ce nu ar fi obligatoriu conform Legii nr. 544/2001;

– Cererea sindicatului este lipsită de interes, deoarece dispozițiile IGPR ar fi opozabile doar personalului Poliției Române;

– Cererea este lipsită de obiect, deoarece IGPR ar fi comunicat deja informațiile prin răspunsul nr. 26561/30.10.2023.

Aceste argumente au fost infirmate de Sentința Civilă nr. 4907/10.07.2024 (Dosarul nr. 35536/3/2023) a Tribunalului București, care a obligat IGPR să comunice informațiile solicitate, constatând caracterul nejustificat al refuzului.

Continuarea activității infracționale:

Potrivit informațiilor disponibile pe portalul instanțelor de judecată, IGPR a formulat recurs împotriva Sentinței Civile nr. 4907/10.07.2024 pe data de 10.02.2025, ceea ce demonstrează că activitatea infracțională a funcționarilor din Direcția Juridică a IGPR, în scopul obstrucționării sindicatului, nu a încetat și este în continuare în desfășurare. Această acțiune de recurs, formulată cu rea-credință, având în vedere precedentele judiciare clare (ex. Sentința nr. 7060/22.12.2022), continuă să împiedice accesul sindicatului la informațiile de interes public solicitate, prelungind litigiul și amplificând prejudiciul cauzat.

Considerăm că refuzul inițial al IGPR-CIRP, susținerea acestuia de către Direcția Juridică a IGPR și continuarea obstrucționării prin recurs sunt nelegale și abuzive, având în vedere următoarele:

– Nerespectarea art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001: Conform art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001, autoritățile publice au obligația de a comunica din oficiu „actele normative care reglementează organizarea și funcționarea autorității sau instituției publice”. Dispozițiile IGPR cu caracter normativ și neclasificat (ex. Dispoziția IGPR nr. 41/2021) se încadrează în această categorie, deoarece stabilesc măsuri tehnico-organizatorice și detalieri pentru punerea în aplicare a activităților Poliției Române, afectând direct organizarea și funcționarea structurilor subordonate, inclusiv IPJ-urile. Totuși, IGPR nu a publicat aceste dispoziții pe site-ul public www.politiaromana.ro, așa cum prevede art. 5 alin. (4) din Legea nr. 544/2001, ci le-a postat pe INTRAPOL, un portal cu acces restricționat, destinat exclusiv polițiștilor. Această practică a încălcat dreptul nostru de acces la informații de interes public, forțându-ne să formulăm cereri și să inițiem acțiuni judiciare (Dosarele nr. 22437/3/2022 și 35536/3/2023) pentru a obține informațiile. Refuzul de a comunica informațiile solicitate, prelungit prin recursul formulat de IGPR, este un simptom al unui abuz mai larg, constând în nerespectarea obligației de publicare din oficiu prevăzute de art. 5 alin. (1) lit. a), încălcând astfel art. 31 din Constituția României (dreptul la informare).

– Încălcarea obligațiilor prevăzute de Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic: Funcționarii din Direcția Juridică a IGPR, în calitate de consilieri juridici, aveau obligația, conform art. 1 din Legea nr. 514/2003, să asigure „apărarea drepturilor şi intereselor legitime” ale IGPR „în conformitate cu Constituția și legile țării”. De asemenea, art. 4 prevede că aceștia trebuie să apere „drepturile şi interesele legitime” ale instituției publice în raporturile cu alte entități, iar art. 14 subliniază că sunt obligați să susțină „cu demnitate şi competenţă drepturile şi interesele legitime ale autorității sau persoanei juridice pe care o reprezintă”. Repetarea expresiei „drepturile şi interesele legitime” în aceste articole subliniază că apărarea intereselor IGPR trebuie să fie strict subordonată principiului legalității, ceea ce implică respectarea ansamblului legilor în vigoare, inclusiv a Legii nr. 544/2001. În speță, drepturile și interesele legitime ale IGPR nu pot fi interpretate ca o justificare pentru refuzul nelegal de a furniza informații de interes public, deoarece un astfel de refuz contravine legii și principiului transparenței. Funcționarii din Direcția Juridică, prin susținerea argumentelor nefondate în întâmpinarea nr. 481885/C-AME din 28.12.2023 și prin formularea recursului din 10.02.2025, au încălcat obligațiile legale impuse de Legea nr. 514/2003, aplicând defectuos dispozițiile Legii nr. 544/2001, ceea ce întrunește elementele infracțiunii de abuz în serviciu prevăzute de art. 297 alin. (1) din Codul Penal, care sancționează încălcarea unui act normativ de nivelul legii.

– Reaua-credință a IGPR-CIRP și Direcției Juridice a IGPR și existența evidențelor pentru acte neclasificate și clasificate: Deși IGPR-CIRP susține că „forma de evidență nu permite selectarea actelor” și că „nu deține o evidență centralizată” (răspunsurile nr. 26561/30.10.2023 și 556.747/28.02.2024), iar Direcția Juridică a IGPR a preluat aceste argumente în întâmpinarea nr. 481885/C-AME din 28.12.2023 și continuă să le susțină prin recursul formulat la 10.02.2025, date obiective demonstrează că afirmațiile lor sunt false și reflectă reaua-credință a funcționarilor implicați:

– Evidența actelor neclasificate:

– Registru pe hârtie: Conform art. 28-30 din OMAI nr. 533/2003 (nepublicat, confirmat de IGPR prin răspunsul nr. 2667324/20.07.2022), unitățile de poliție au obligația de a ține un registru de evidență al actelor normative nesecrete și nepublicate, conform unui model specific prevăzut în Anexa 1. Acest registru include acte precum dispozițiile IGPR neclasificate solicitate la punctele 1 și 7 ale petiției.

– INTRAPOL – bază de date legislativă: Documentul IGPR nr. 556.747/28.02.2024 confirmă că INTRAPOL este o „aplicație web cu circuit închis” unde dispozițiile IGPR neclasificate sunt postate în secțiunile „Ordine și Dispoziții” sau „Noutăți”, conform art. 10 alin. (3) și (4) din Dispoziția IGPR nr. 79/2007 (nesecretă, nepublicată). Captura de ecran a portalului INTRAPOL arată o interfață organizată, cu funcționalități avansate de căutare și filtrare, care permit identificarea rapidă a dispozițiilor IGPR:

– Secțiunea „Ordine și Dispoziții”: Listează actele normative, inclusiv dispozițiile IGPR, cu detalii precum tipul documentului (ex. „Dispoziție IGPR”), numărul (ex. 43 pentru Dispoziția IGPR nr. 41/2021), data emiterii (ex. 26.05.2021), emitentul (ex. IGPR), domeniul (ex. „Protecția Datelor”) și subiectul (ex. „Dispoziție privind aprobarea Metodologiei privind prevenirea infracțiunilor”).

– Opțiuni de căutare avansată: Include filtre precum „Tip document” (cu meniu derulant pentru selectarea „Dispoziție IGPR”), „Data emiterii” (pentru filtrarea după dată), „Domeniu” (ex. „Protecția Datelor”), și un câmp de căutare pentru introducerea frazelor exacte sau a cuvintelor-cheie (ex. „Dispoziția IGPR nr. 41/2021”). Sunt disponibile și opțiuni precum „Toate cuvintele/Orice cuvânt” pentru rafinarea rezultatelor, precum și un buton „Reset” pentru eliminarea filtrelor.

– Accesibilitate: Aceste funcționalități permit identificarea rapidă a dispozițiilor IGPR fără prelucrări suplimentare, contrazicând afirmațiile IGPR-CIRP și Direcției Juridice privind imposibilitatea selectării actelor.

– Dispoziția IGPR nr. 79/2007: Art. 10 alin. (1) prevede că Oficiul Juridic al IGPR asigură „înregistrarea prin acordarea numărului de ordine unic, evidența și păstrarea originalelor” dispozițiilor cu caracter normativ, ceea ce confirmă existența unei evidențe centralizate accesibile.

– Evidența actelor clasificate: Conform art. 28-30 din OMAI nr. 533/2003 și art. 59 din HG nr. 585/2002, unitățile de poliție (inclusiv IGPR) au obligația de a ține un registru similar pentru actele normative clasificate, în care sunt înscrise, cu număr de identificare și obiect, toate dispozițiile cu caracter normativ clasificate. Această obligație a fost recunoscută de IGPR în alte contexte (ex. răspunsul nr. 2667324/20.07.2022) și confirmată de Sentința Civilă nr. 4907/10.07.2024, care a reținut că evidența dispozițiilor clasificate și neclasificate este obligatorie conform reglementărilor menționate. Astfel, informațiile solicitate la punctul 2 al petiției (dispoziții IGPR clasificate) erau, de asemenea, accesibile în registrul specific, fără a necesita prelucrări suplimentare.

– Contradicție cu alte structuri: IPJ Neamț a furnizat informații detaliate prin adresa nr. 257092/14.03.2023, emisă în executarea Sentinței Civile nr. 7060/22.12.2022 (Dosarul nr. 22437/3/2022) a Tribunalului București, confirmată prin Decizia Civilă nr. 2464/03.11.2023 (Dosarul nr. 22437/3/2022) a Curții de Apel București, ca urmare a petiției sindicatului nr. 117/06.07.2022. Adresa include o listă a dispozițiilor IGPR neclasificate emise în 2020-2022 și detalii despre comunicarea acestora, demonstrând că informațiile sunt accesibile fără prelucrări suplimentare.

– Hotărâri judiciare: Sentința Civilă nr. 7060/22.12.2022 a reținut că dispozițiile IGPR sunt documente înregistrate în evidențele instituțiilor, infirmând argumentul complexității identificării. Sentința Civilă nr. 4907/10.07.2024 a confirmat că evidența dispozițiilor clasificate și neclasificate este obligatorie conform HG nr. 585/2002 și OMAI nr. 533/2003.

– Complicitatea Direcției Juridice a IGPR: Comisar-șef de poliție Marius Claudiu Iaru, director al Direcției Juridice, subcomisar de poliție Ioana Cătălina Mincă, șef al Serviciului Contencios din Direcția Juridică a IGPR, și inspector de poliție Mihaela-Emanuela Adrobotoaei, consilier juridic în Direcția Juridică a IGPR, care au semnat și coordonat întocmirea întâmpinării nr. 481885/C-AME din 28.12.2023 și a recursului din 10.02.2025, sunt complici la infracțiunea de abuz în serviciu, deoarece au preluat și susținut argumentele nefondate din răspunsul nr. 26561/30.10.2023, exercitând cu rea-credință dreptul de apărare al IGPR în scopul de a tergiversa și îngreuna accesul sindicatului la informațiile solicitate. Având expertiză juridică, acești funcționari cunoșteau sau ar fi trebuit să cunoască:

– Obligațiile legale prevăzute de art. 5, 6 și 7 din Legea nr. 544/2001;

– Existența registrelor pentru acte normative neclasificate și clasificate (conform OMAI nr. 533/2003 și HG nr. 585/2002);

– Existența bazei de date legislative INTRAPOL, cu funcționalități avansate de căutare care permit identificarea rapidă a dispozițiilor IGPR;

– Prevederile Dispoziției IGPR nr. 79/2007, care stabilesc o evidență centralizată a dispozițiilor și difuzarea acestora pe INTRAPOL.

În ciuda acestui fapt, au invocat argumente infirmate de instanțe în cazuri similare (ex. Sentința nr. 7060/22.12.2022) și au continuat obstrucționarea prin recurs, contribuind astfel la prelungirea litigiului și la generarea de cheltuieli pentru sindicat de 2.500 lei (Dosarul nr. 35536/3/2023).

– Precedent judiciar: Tribunalul București, prin Sentința Civilă nr. 7060/22.12.2022, confirmată prin Decizia Civilă nr. 2464/03.11.2023 a Curții de Apel București, a obligat IPJ Neamț și IPJ Caraș-Severin să comunice informații similare solicitate prin petiția nr. 117/06.07.2022 a sindicatului. Instanța a reținut că dispozițiile IGPR cu caracter normativ și neclasificat sunt informații de interes public ce trebuie comunicate, conform art. 2 lit. b) din Legea nr. 544/2001, și a respins ca nefondate argumentele privind lipsa unei evidențe centralizate sau complexitatea identificării actelor, subliniind că Legea nr. 544/2001 nu limitează obligația de comunicare doar la informațiile ce trebuie publicate din oficiu și că autoritățile publice sunt obligate să furnizeze informațiile existente în evidențele lor, fără a necesita prelucrări suplimentare. Sentința Civilă nr. 4907/10.07.2024 (nedefinitivă) a aplicat aceleași principii în cazul IGPR, inclusiv pentru actele clasificate solicitate la punctul 2 al petiției.

– Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului: Art. 4 alin. (1) prevede că polițistul este obligat să respecte Constituția, legile țării și să îndeplinească dispozițiile legale ale șefilor ierarhici privind activitatea sa profesională, iar art. 2 alin. (1) stabilește că polițistul este învestit cu exercițiul autorității publice în limitele competențelor stabilite prin lege. Refuzul nejustificat de a respecta Legea nr. 544/2001, atât de către funcționarii CIRP, cât și de cei din Direcția Juridică, reprezintă o încălcare a acestor obligații statutare.

Elementele infracțiunilor:

1. Abuz în serviciu (art. 297 alin. (1) Cod Penal):

Comisar-șef de poliție Olga Menaev și alți funcționari publici necunoscuți din cadrul IGPR – Centrul de Informare și Relații Publice (CIRP), care au elaborat și întocmit răspunsul negativ sub nr. 26561/30.10.2023, împreună cu comisar-șef de poliție Marius Claudiu Iaru, director al Direcției Juridice, subcomisar de poliție Ioana Cătălina Mincă, șef al Serviciului Contencios din Direcția Juridică a IGPR, și inspector de poliție Mihaela-Emanuela Adrobotoaei, consilier juridic în Direcția Juridică a IGPR, care au semnat și coordonat întocmirea întâmpinării nr. 481885/C-AME din 28.12.2023 și a recursului din 10.02.2025 în Dosarul nr. 35536/3/2023, au încălcat, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, dispozițiile art. 5 alin. (1) lit. a), art. 6 și 7 din Legea nr. 544/2001, precum și obligațiile prevăzute de art. 1, 4 și 14 din Legea nr. 514/2003, care impun consilierilor juridici să apere drepturile și interesele legitime ale autorității pe care o reprezintă strict în conformitate cu legile țării, inclusiv Legea nr. 544/2001. Refuzul inițial al IGPR-CIRP a fost perpetuat de Direcția Juridică, care, cu rea-credință, a preluat argumentele nefondate din răspunsul nr. 26561/30.10.2023 și a continuat obstrucționarea prin recurs, tergiversând accesul sindicatului la informații. Existența registrelor pentru acte neclasificate și clasificate (conform OMAI nr. 533/2003 și HG nr. 585/2002), a bazei de date legislative INTRAPOL (cu funcționalități avansate de căutare: filtre pentru tip document, dată, domeniu, subiect, căutare avansată cu fraze exacte) și a Dispoziției IGPR nr. 79/2007, care prevede o evidență centralizată, demonstrează că informațiile solicitate la punctele 1, 2 și 7 erau accesibile fără prelucrări suplimentare. Sentințele civile nr. 7060/22.12.2022 și nr. 4907/10.07.2024, confirmate de Decizia Civilă nr. 2464/03.11.2023, au stabilit că astfel de argumente (lipsa evidenței centralizate, necesitatea prelucrării datelor) sunt nejustificate, evidențiind reaua-credință a funcționarilor implicați. Această conduită reflectă o îndeplinire defectuoasă a atribuțiilor de serviciu prin încălcarea legii, conform Deciziei CCR nr. 405/2016. Refuzul, susținut concertat de CIRP și Direcția Juridică, reprezintă o exercitare abuzivă a autorității publice, contrar art. 2 alin. (2) din Legea nr. 360/2002, care interzice folosirea autorității în interes personal sau în detrimentul interesului public.

2. Neglijență în serviciu (art. 298 Cod Penal):

În subsidiar, refuzul poate fi imputat și unei culpe grave a funcționarilor implicați, inclusiv a comisar-șef Olga Menaev și a altor funcționari necunoscuți din IGPR – CIRP, precum și a comisar-șef Marius Claudiu Iaru, director al Direcției Juridice, subcomisarului Ioana Cătălina Mincă, șef al Serviciului Contencios din Direcția Juridică a IGPR, și inspectorului de poliție Mihaela-Emanuela Adrobotoaei, consilier juridic în Direcția Juridică a IGPR, care, din neglijență, nu au respectat obligațiile legale și statutare de a verifica și furniza informațiile solicitate, deși acestea erau disponibile în registrele pentru acte neclasificate și clasificate (conform OMAI nr. 533/2003 și HG nr. 585/2002) și în baza de date legislativă INTRAPOL. Funcționalitățile INTRAPOL (filtre de căutare, listare cronologică, detalii precum număr, dată, obiect) și capacitatea IPJ Neamț de a furniza informații similare (adresa nr. 257092/14.03.2023) demonstrează că informațiile neclasificate (punctele 1 și 7) erau accesibile fără prelucrări suplimentare, iar registrul pentru acte clasificate (punctul 2) permitea identificarea dispozițiilor solicitate. Funcționarii Direcției Juridice, având expertiză juridică, nu pot invoca necunoașterea acestor evidențe, ceea ce face culpa lor și mai gravă. Această inacțiune culpabilă a cauzat o vătămare a drepturilor noastre legitime, fiind necesară intervenția instanței pentru remedierea situației. Neglijența este cu atât mai evidentă în contextul art. 4 alin. (2) din Legea nr. 360/2002, care prevede răspunderea polițistului pentru modul de executare a atribuțiilor de serviciu.

3. Uzurpare a funcției (art. 300 Cod Penal) – în cazul lui Marius Claudiu Iaru: Avem suspiciunea că Marius Claudiu Iaru, care s-a prezentat ca director al Direcției Juridice a IGPR, nu este valabil împuternicit pe această funcție, în conformitate cu cerințele art. 27 indice 15, art. 27 indice 16 și art. 27 indice 17 din Legea nr. 360/2002, care reglementează condițiile și durata împuternicirii pe o funcție de conducere. Dacă această suspiciune se confirmă, prin absența unui act de împuternicire valabil, fapta lui Marius Claudiu Iaru de a îndeplini atribuții specifice funcției de director al Direcției Juridice, inclusiv semnarea și coordonarea întocmirii întâmpinării nr. 481885/C-AME din 28.12.2023 și a recursului din 10.02.2025, ar întruni elementele infracțiunii de uzurpare a funcției, prevăzută de art. 300 din Codul Penal, generând o vătămare a drepturilor legitime ale sindicatului prin tergiversarea accesului la informațiile solicitate.

Prejudiciul cauzat:

Refuzul nelegal al IGPR-CIRP, susținut ulterior de Direcția Juridică a IGPR prin întâmpinarea nr. 481885/C-AME din 28.12.2023 și prin recursul formulat la 10.02.2025 în Dosarul nr. 35536/3/2023, ne-a obligat să inițiem un proces judiciar, generând cheltuieli de judecată în valoare de 2.500 lei (onorariu avocat, conform Facturii nr. 11/17.11.2023 și ordinului de plată din 19.11.2023). De asemenea, refuzurile repetate ale structurilor Poliției Române, inclusiv ale IPJ Neamț și IPJ Caraș-Severin în Dosarul nr. 22437/3/2022, ne-au cauzat un prejudiciu suplimentar de 2.500 lei (cheltuieli de judecată stabilite prin Sentința Civilă nr. 7060/22.12.2022, câte 1.250 lei de la fiecare pârât, confirmate prin Decizia Civilă nr. 2464/03.11.2023, dovedite prin extrasul de cont bancar emis la 15.06.2023). Tergiversarea cauzată de poziția nefondată a Direcției Juridice a IGPR, inclusiv prin recursul din 10.02.2025, a contribuit la prelungirea litigiului, amplificând prejudiciul. Aceste refuzuri sistematice, agravate de nerespectarea obligației de publicare din oficiu prevăzute de art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001, au generat o întârziere nejustificată în accesarea informațiilor necesare activității sindicale, aducând atingere interesului public și dreptului membrilor noștri de a fi informați cu privire la reglementările care îi privesc, contrar principiilor enunțate în art. 3 din Legea nr. 360/2002 (activitatea polițistului în sprijinul persoanei și comunității).

Probe pe care solicităm să le administrați în dosarul penal:

1. Petiția nr. 156/17.10.2023 și răspunsul IGPR nr. 26561/30.10.2023;

2. Întâmpinarea IGPR nr. 481885/C-AME din 28.12.2023 în Dosarul nr. 35536/3/2023;

3. Informații din portalul instanțelor de judecată, care atestă formularea recursului de către IGPR pe 10.02.2025 în Dosarul nr. 35536/3/2023;

4. Răspunsul IGPR nr. 556.747/28.02.2024 privind INTRAPOL;

5. Captura de ecran a portalului INTRAPOL, care arată funcționalitățile de căutare și disponibilitatea dispozițiilor IGPR;

6. Dispoziția IGPR nr. 79/2007, care reglementează evidența și difuzarea dispozițiilor;

7. Sentința Civilă nr. 4907/10.07.2024 a Tribunalului București;

8. Sentința Civilă nr. 7060/22.12.2022 a Tribunalului București;

9. Decizia Civilă nr. 2464/03.11.2023 a Curții de Apel București;

10. Adresa IPJ Neamț nr. 257092/14.03.2023, emisă în executarea Sentinței Civile nr. 7060/22.12.2022, confirmată prin Decizia Civilă nr. 2464/03.11.2023, ca urmare a petiției sindicatului nr. 117/06.07.2022;

11. Certificat de grefă cu datele Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul” și ale președintelui reprezentant legal Vitalie Josanu, eliberat de Judecătoria Sectorului 5 București, pe baza mențiunilor existente în registrul sindical;

12. Vă solicităm în mod special să verificați dacă Marius Claudiu Iaru este „împuternicit” pe funcția de director al Direcției Juridice, în conformitate cu cerințele art. 27 indice 15, art. 27 indice 16 și art. 27 indice 17 din Legea nr. 360/2002, întrucât avem suspiciunea că nu există un act de împuternicire valabil, cel în cauză având o altă funcție în Direcția Juridică. În cazul în care se confirmă că nu este împuternicit pe funcție, vă solicităm să extindeți cercetarea penală a respectivului și sub aspectul infracțiunii de uzurpare a funcției (art. 300 Cod Penal).

Cerere:

În temeiul art. 289 din Codul de Procedură Penală, vă solicit:

1. Începerea urmăririi penale împotriva comisar-șef de poliție Olga Menaev și a altor funcționari publici necunoscuți din cadrul IGPR – Centrul de Informare și Relații Publice (CIRP), care au elaborat și întocmit răspunsul negativ sub nr. 26561/30.10.2023, precum și împotriva comisar-șef de poliție Marius Claudiu Iaru, director al Direcției Juridice a IGPR, subcomisar de poliție Ioana Cătălina Mincă, șef al Serviciului Contencios din Direcția Juridică a IGPR, și inspector de poliție Mihaela-Emanuela Adrobotoaei, consilier juridic în Direcția Juridică a IGPR, care au semnat și coordonat întocmirea întâmpinării nr. 481885/C-AME din 28.12.2023 și a recursului din 10.02.2025 în Dosarul nr. 35536/3/2023, pentru infracțiunile de abuz în serviciu (art. 297 alin. (1) Cod Penal), neglijență în serviciu (art. 298 Cod Penal) și, în cazul lui Marius Claudiu Iaru, uzurpare a funcției (art. 300 Cod Penal), dacă se confirmă lipsa unui act de împuternicire valabil;

2. Identificarea tuturor autorilor din IGPR – CIRP care au participat la elaborarea răspunsului, prin cercetări specifice;

3. Administrarea probelor solicitate și tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate.

Temei legal:

– Art. 297 alin. (1), art. 298 și art. 300 din Codul Penal;

– Art. 289, 290 și 294 din Codul de Procedură Penală;

– Legea nr. 544/2001, art. 5 alin. (1) lit. a), art. 6, 7 și 21;

– Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, art. 1, 4 și 14;

– Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, art. 2, 3, 4, art. 27 indice 15, art. 27 indice 16, art. 27 indice 17;

– Decizia CCR nr. 405/2016;

– Art. 31 din Constituția României.

Anexam copii ale următoarelor înscrisuri:

1. Petiția nr. 156/17.10.2023;